Presedintii celor 16 curti de apel din intreaga tara riposteaza extrem de dur in cazul proiectului de lege privind pensiile de serviciu, proiect adoptat miercuri, 28 iunie 2023, de Parlametul Romaniei. Cei 16 sefi de curti de apel au adoptat vineri, 30 iunie 2023, o rezolutie comuna, in urma intrunirii care a avut loc la Iasi.

Iata rezolutia presedintilor curtilor de apel:

“Presedintii Curtilor de Apel, reuniti la Iasi in data de 30 iunie 2023, in baza mandatului dat de Adunarile Generale din data de 20 iunie 2023, adopta prezenta REZOLUTIE prin care:

Condamna ferm adoptarea proiectului de lege privind pensiile de serviciu ale judecatorilor ce incalca principii fundamentale ale functionarii si independentei justitiei, cu consecinte directe asupra calitatii si celeritatii actului de justitiei, ai carui beneficiari sunt cetatenii Romaniei.

Presedintii Curtilor de Apel condamna incalcarea flagranta a principiului cooperarii loiale intre puterile statului, parcursul legislativ al proiectului de lege privind pensiile de serviciu defasurandu-se in dispretul total fata de principiile statului de drept si ale democratiei, cu ignorarea manifesta a tuturor propunerilor si argumentelor aduse de puterea judecatoreasca.

Declaratiile mincinoase ale reprezentantilor puterii legislative si executive potrivit carora acest proiect ar fi fost adoptat prin consultarea constanta a reprezentantilor judecatorilor sunt dovada dispretului total al acestora fata de justitie si fata de rolul fundamental al acesteia intr-un stat de drept.

Un dialog onest implica o analizare reala a tuturor aspectelor punctual relevate de puterea judecatoreasca, cu atat mai mult cu cat acestea sunt temeinic fundamentate si au rolul de a asigura stabilitatea sistemului de justitie, aflat in cea mai grava criza de personal din perioada post-aderare.

Asa-numita esalonare a varstei de pensioare, mult clamata de reprezentantii executivului in spatiul public, nu exista, in realitate, fiind o fictivitate introdusa in lege pentru a crea o aparenta ce nu face altceva decat sa dovedeasca, o data in plus, duplicitatea discursului politic, ce urmareste castigarea capitalului electoral cu pretul distrugerii justitiei.

Presedintii Curtilor de Apel condamna, de asemenea, atitudinea duplicitara a Comisiei Europene care, pe de-o parte, a solicitat constant, in trecut, ca orice modificare a statutului judecatorilor sa fie facuta cu consultarea reala a acestora, pentru ca acum sa refuze orice dialog si sa negocieze statutul judecatorilor romani doar cu reprezentantii puterii politice.

Judecatorii nu isi apara privilegii, ci apara necesitatea asigurarii unui cadrul legislativ coerent, previzibil, clar si absolut necesar pentru un statut independent al acestora fata de celelalte doua puteri, executiva si legislativa si pentru buna functionare a justitiei.

In 2022, judecatorii de la judecatorii, tribunale si curti de apel au avut un volum efectiv de activitate de 3.759.358 dosare pe rol, acestea fiind gestionate de un numar total de 3.897 judecatori de la aceste instante.

Efortul extraordinar depus de judecatori a permis solutionarea acestui numar imens de cauze intr-o perioada de timp optima, mult sub media europeana.

In aceste conditii de suprasolicitare, judecatorii au reusit performanta extraordinara de a avea o rata medie de solutionare de peste 96%, la judecatorii si tribunale, si de peste 101%, la curtile de apel.

Un astfel de ritm de munca nu poate continua, in conditiile in care numarul judecatorilor in functie scade alarmant, interesul pentru magistratura scade dramatic, iar varsta de pensionare a judecatorilor creste 2 brusc si intempestiv.

Este, asadar, necesara revenirea la un volum de munca normal, care sa poata fi gestionat, data fiind perioada de activitate ce ajunge la 38 de ani potrivit proiectului adoptat, cu depasirea chiar si a stagiului de cotizare cerut pentru conditii normale de munca.

In consecinta, presedintii Curtilor de Apel solicita Consiliului Superior al Magistraturii adoptarea urgenta a unui plan de normare a activitatii, care sa alinieze volumul de munca al judecatorilor la standardele europene si sa permita asigurarea unui act de justitie de calitate.

Judecatorii romani, ca garanti ai drepturilor si libertatilor fundamentale ale fiecarui cetatean, vor lupta ca justitia sa functioneze in conditii specifice unui stat democratic european.

Insa, astfel cum s-a subliniat in documentele europene, revine celorlalte puteri ale statului obligatia de a asigura justitiei instrumentele necesare pentru aceasta: statut independent, stabil si previzibil, volum normal de activitate, conditii decente de munca si un cadrul legislativ clar si accesibil.

1. jud. Oana Maria Petrascu - Curtea de Apel Alba Iulia

2. jud. Loredana Lenuta Albescu – Curtea de Apel Bacau

3. jud. Mihaela Darabana – Curtea de Apel Brasov

4. jud. Liana Arsenie – Curtea de Apel Bucuresti

5. jud. Dana Cristina Girbovan – Curtea de Apel Cluj

6. jud. Alina Gabriela Jurubita – Curtea de Apel Constanta

7. jud. Petre Valentin Badita – Curtea Militara de Apel

8. jud. Adrian Gluga – Curtea de Apel Craiova

9. jud. Cosmin Razvan Mihaila – Curtea de Apel Galati

10. jud. Mihaela-Diana Cheptene-Micu – Curtea de Apel Iasi

11. jud. Laura Simona Baican – Curtea de Apel Oradea

12. jud. Raluca Emilia Trandafir – Curtea de Apel Pitesti

13. jud. Paul Mihail Fratilescu – Curtea de Apel Ploiesti

14. jud. Titiana Ilies – Curtea de Apel Suceava

15. jud. Andreea Ciuca – Curtea de Apel Targu-Mures

16. jud. Mircea Cretu – Curtea de Apel Timisoara”