Curtea de Apel Galati, condusa de judecatorul Cosmin Mihaila (foto), avertizeaza asupra impactului negativ pe care le-ar avea asupra sistemului judiciar o posibila taiere a pensiilor de serviciu ale magistratilor si o crestere intempestiva a varstei de pensionare. Judecatorii de la Curtea de Apel Galati s-au strans marti, 1 noiembrie 2022, in Adunare Generala pentru a discuta intentiile Guvernului de a face modificari la regimul pensiilor magistratilor.

In Adunarea Generala a fost adoptata, in unanimitate, Hotararea nr. 3/01.11.2022 (atasata la finalul articolului - vezi facsimil) prin care judecatorii de la Curtea de Apel Galati atrag atentia ca modificarea dispozitiilor legale privind pensiile magistratilor, mai ales in timpul in care acestia isi exercita functiile, reprezinta o incalcare a principiului independentei justitiei, in conditiile in care jurisprudenta CCR si CEDO a stabilit ca regimul pensiei de serviciu tine de statutul judecatorilor care, impreuna cu cel al salariilor, interdictiilor si incompatibilitatilor, constituie elemente indisolubil legate de independenta puterii judecatoresti, garantata de Constitutie.

Totodata, judecatorii de la Curtea de Apel Galati precizeaza ca o crestere a varstei de pensionare ar afecta dezvoltarea carierei judecatorilor si organizarea instantelor: “Avansarea, in spatiul public, a unui alt prag al varstei de pensionare a judecatorilor este de natura sa produca un dublu efect negativ asupra situatiei resurselor umane disponibile in cadrul sistemului judiciar, prin cresterea nesigurantei cu privire la stabilitatea carierei descurajandu-se, pe de o parte, ocuparea acestor functii cu personal cu un nivel inalt al cunostintelor juridice si agravandu-se, pe de alta parte, ritmul iesirilor din sistem prin pensionare. Or, prin pierderea judecatorilor cu experienta, care sunt astfel descurajati sa ramana in functie in situatia in care indeplinesc actualele conditii de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selectie pentru viitorii judecatori, este cert ca se vor produce efecte negative profunde asupra calitatii actului de justitie, in detrimentul cetateanului”.

In acest sens, Curtea de Apel Galati subliniaza ca o crestere a varstei de pensionare nu trebuie sa afecteze judecatorii aflati in functie si trebuie sa se faca etapizat.

Prezentam comunicatul Curtii de Apel Galati:

“In data de 01.11.2022, Adunarea generala a judecatorilor din cadrul Curtii de Apel Galati a adoptat Hotararea nr. 3/01.11.2022, prin care:

• Sustine pozitia adoptata prin Hotararea Adunarii generale a judecatorilor din cadrul Inaltei Curte de Casatie si Justitie a judecatorilor nr. 5/31.10.2022 si, in consecinta:

• Solicita celorlalte puteri ale statului sa respecte statutul constitutional al judecatorilor, ale carui repere constitutionale se regasesc in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei, si sa isi asume principiile stabilitatii si previzibilitatii acestui statut;

• Solicita executivului si legislativului sa respecte principiul cooperarii loiale intre puterile statului, astfel incat orice demers legislativ privind modificarea conditiilor de acordare a pensiilor de serviciu ale judecatorilor sa fie facut cu consultarea reala si efectiva a sistemului judiciar, evitand afectarea statutului judecatorilor in functie prin masuri intempestive si populiste care ar afecta grav echilibrul sistemului judiciar si garantiile de independenta ale acestuia.

Adunarea generala a avut in vedere, in special, urmatoarele aspecte de principiu:

1. Statul de drept este o valoare fundamentala a ordinii juridice nationale si europene, consacrata in art. 1 alin. (3) din Constitutie si art. 2 din Tratatul Uniunii Europene. El reflecta identitatea si traditia comuna a statelor democratice europene, asa cum s-a aratat in Comunicarea Comisiei Europene din 3 aprilie 2019 cu privire la intarirea statului de drept in Uniunea Europeana.

2. Independenta justitiei reprezinta unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constitutia Romaniei. Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 § 1 din Conventia europeana a drepturilor si a libertatilor fundamentale, impune sa fie audiata cauza de catre o 'instanta independenta si impartiala' (a se vedea cauza Ramos Nunes de Carvalho e Sa impotriva Portugaliei [GC], nos. 55391/13 si alte 2, §§ 144-150, 6 noiembrie 2018, si Gudmundur Andri Astradsson impotriva Islandei no. 26374/18, §§ 231- 234, 12 martie 2019). Prin independenta se intelege independenta fata de alte puteri (executiva si legislativa) (Beaumartin impotriva Frantei, 24 noiembrie 1994, § 38) si independenta fata de parti (Sramek impotriva Austriei, 22 Octombrie 1984, § 42).

3. Curtea Constitutionala a Romaniei a retinut in Decizia nr. 153 din 6 mai 2020 'preocuparea organismelor care le-au adoptat de a promova independenta si impartialitatea judecatorilor, tinand seama ca judecatorii se pronunta asupra vietii, libertatilor, drepturilor, indatoririlor si bunurilor cetatenilor'. In acelasi timp, a subliniat relatia directa intre statutul si drepturile magistratilor si prevederile art. 10 din Declaratia Universala a Drepturilor Omului si cu cele ale art. 6 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, referitoare la dreptul fundamental al oricarei persoane de a fi judecata de un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege.

4. Un element esential al independentei sistemului judiciar este securitatea financiara a magistratilor, aspect retinut la nivel international de Comisia de Ia Venetia in raportul adoptat in sesiunea plenara nr. 82 din 12-13 martie 2010 si in documentul intitulat 'Rule of law checklist' adoptat la sesiunea plenara din 11-12 martie 2016.

5. In acelasi timp, Comisia de la Venetia a indicat ca remuneratia magistratilor trebuie sa fie pe masura responsabilitatii lor si sa fie de natura sa ii protejeze pe acestia de ingerinte exterioare. Declaratia cu privire la principiile de independenta a justitiei, (adoptata de Conferinta Presedintilor de Instante Supreme din Europa Centrala si de Est, din 14 octombrie 2015), stabileste, in art. 27, ca 'Judecatorii trebuie sa primeasca o compensatie pe masura profesiei si indatoririlor lor si sa dispuna de conditii adecvate de lucru. Judecatorii trebuie sa beneficieze de o instruire adecvata. (...) Remuneratia si conditiile de lucru ale judecatorilor nu pot fi modificate in dezavantajul judecatorilor in timpul mandatului, cu exceptia situatiilor deosebite de natura economica sau bugetara.'

6. De asemenea, diferite documente internationale care mentioneaza necesitatea securitatii financiare pentru asigurarea independentei magistratilor se refera si la dreptul de pensie. De exemplu, in Principiile de la Bangalore privind Conduita Judiciara s-a aratat ca remuneratia si pensia magistratilor trebuie sa fie stabilite prin lege si sa nu faca obiectul interventiilor arbitrare ale executivului. Principiile fundamentale privind independenta magistraturii, [adoptate de cel de-al VII-lea Congres al Natiunilor Unite pentru prevenirea crimei si tratamentul delincventilor (Milano, 26 august-6 septembrie 1985) si confirmate de Adunarea Generala a Organizatiei Natiunilor Unite prin Rezolutiile nr.40/32 din 29 noiembrie 1985 si nr.40/146 din 13 decembrie 1985], prevad in mod expres, prin art. II, ca 'durata mandatului judecatorilor, independenta acestora, siguranta lor, remuneratia corespunzatoare, conditiile de munca, pensiile si varsta de pensionare sunt in mod adecvat garantate prin lege'.

7. La nivel national, Curtea Constitutionala a aratat ca independenta justitiei presupune o serie de garantii, intre care si dreptul la o remuneratie si o pensie adecvata (Decizia 873 din 25 iunie 2010). De asemenea, Curtea Constitutionala a constatat ca in documentele internationale principiile si masurile stabilite cu privire la statutul si drepturile magistratilor sunt puse in relatie directa cu dreptul fundamental al oricarei persoane de a fi judecata de un tribunal competent, independent si impartial, stabilit prin lege. Totodata, Curtea Constitutionala a retinut ca ratiunile pe care se intemeiaza prevederile din actele internationale avute in vedere se afla in convergenta cu dispozitiile art. 123 alin.(2) din Constitutie, conform carora 'Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii'. Or, aceste dispozitii constitutionale nu au un caracter declarativ, ci constituie norme obligatorii pentru Parlament, care are indatorirea de a legifera instituirea unor mecanisme corespunzatoare de asigurare reala a independentei judecatorilor, fara de care nu se poate concepe existenta statului de drept.

8. In ceea ce priveste cuantumul pensiei magistratilor, asa cum a indicat si Curtea Constitutionala in decizia sa din 6 mai 2020 citata mai sus, 'nivelul adecvat al remunerarii si al cuantumului pensiilor magistratilor reprezinta o compensatie partiala a lipsei unor drepturi fundamentale, din categoria drepturilor exclusiv politice (dreptul de a fi alesi in Camera Deputatilor, Senat, in functia de Presedinte al Romaniei ori in organele administratiei locale, precum si dreptul de a fi alesi in Parlamentul European) si a drepturilor social-economic (dreptul la negocieri colective in materie de munca, dreptul la greva, libertatea economica), precum si a incompatibilitatilor stabilite la nivel constitutional pe parcursul intregii cariere profesionale. Acestor incompatibilitati li se adauga interdictiile prevazute de Legea nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. (...), stabilirea nivelului pensiei tine seama de responsabilitatile si riscurile profesiei de magistrat, care privesc intreaga durata a carierei acestuia.'

9. Pe de alta parte, principiul independentei justitiei impune o protectie adecvata privind varsta de pensionare a magistratilor, care reprezinta o compensatie partiala a conditiilor de munca, a riscurilor si a responsabilitatilor pe care le implica exercitarea acestei profesii (de exemplu, numarul mare de dosare procesate intr-un sistem judiciar supraaglomerat). Astfel cum se retine si in rezolutia adoptata de catre conducerile inaltei Curti si ale curtilor de apel la data de 28.10.2022, o modificare a varstei de pensionare ar avea, fara indoiala, repercusiuni atat asupra dezvoltarii carierei magistratilor cat si asupra organizarii instantelor.

10. Necesitatea indeplinirii obiectivelor prevazute in Planul National de Redresare si Rezilienta al Romaniei, Componenta C8 Reforma fiscala si reforma sistemului de pensii, Jalonul 215, in sensul promovarii unei reforme in privinta pensiilor de serviciu, era cunoscuta inca de la momentul depunerii Ia Parlamentul Romaniei a proiectelor de acte normative privind 'legile justitiei'. Aceste legi, au fost adoptate, cu o larga majoritate, Parlamentul Romaniei reconfirmand actualele reguli aplicabile sistemului de pensii ocupationale in cadrul sistemului judiciar, cu minore amendate privind sfera persoanelor beneficiare.

11. In conformitate cu Rezolutia adoptata de catre presedintii instantelor de ultim grad de jurisdictie - Inalta Curte de Casatie si Justitie si Curtile de Apel - reuniti la Bucuresti, la data de 28 octombrie 2022, repunerea in discutie, periodic, la intervale scurte de timp, intotdeauna in sens negativ, a statutului judecatorilor afecteaza in mod direct cariera magistratului, agraveaza situatia resurselor umane prin cresterea presiunii si incarcaturii psihice acestei functii cu un efect final negativ asupra calitatii actului de justitie, in detrimentul cetateanului.

12. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale 'statutul constitutional al magistratilor - statut dezvoltat prin lege organica si care cuprinde o serie de incompatibilitati si interdictii, precum si responsabilitatile si riscurile pe care le implica exercitarea acestor profesii - impune acordarea pensiei de serviciu ca o componenta a independentei justitiei, garantie a statului de drept, prevazut de art. I alin. (3) din Legea fundamentala'.

13. Totodata, prin Decizia nr.873 din 25 iunie 2010, Curtea Constitutionala a retinut ca 'atat independenta justitiei - componenta institutionala, cat si independenta judecatorului - componenta individuala, implica existenta unor numeroase aspecte, cum ar fi, printre altele, o remunerare proportionala cu natura activitatii'. Curtea a mai retinut ca 'este indubitabil faptul ca principiul independentei justitiei nu poate fi restrans numai la cuantumul remuneratiei (cuprinzand atat salariul, cat si pensia) magistratilor, acest principiu implicand o serie de garantii, cum ar fi: statutul magistratilor (conditiile de acces, procedura de numire, garantii solide care sa asigure transparenta procedurilor prin care sunt numiti magistratii, promovarea si transferul, suspendarea si incetarea functiei), stabilitatea sau inamovibilitatea acestora, garantiile financiare, independenta administrativa a magistratilor, precum si independenta puterii judecatoresti fata de celelalte puteri in stat. Pe de alta parte, independenta justitiei include securitatea financiara a magistratilor'.

14. Se poate deduce din argumentatia prezentata de Curtea Constitutionala ca statutul magistratilor impune asigurarea unei securitati financiare ca o componenta a principiului constitutional al independentei justitiei, garantie a statului de drept.

15. In fine, pensiile de serviciu ale judecatorilor au fost introduse in anul 1997 prin art. 103 al Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecatoreasca, iar conditiile de pensionare si modalitatea de calcul a acestora nu s-au modificat substantial de-a lungul timpului.

16. La stabilirea vechimii necesare pentru pensia de serviciu a magistratilor au fost avute in vedere aspecte obiective din realitatea sistemului judiciar, precum: conditiile de munca inadecvate/necorespunzatoare, volumul excesiv de munca cauzat de numarul insuficient de magistrati si personal auxiliar, in raport cu numarul de dosare aflate pe rolul instantelor, insuficienta fondurilor banesti pentru desfasurarea si administrarea activitatii de judecata.

17. Garantarea independentei justitiei, cat si a independentei judecatorului, alaturi de lipsa imixtiunii celorlalte puteri in activitatea de judecata, trebuie asigurata atat prin alocarea unor fonduri banesti suficiente pentru desfasurarea si administrarea activitatii de judecata, prin asigurarea unor conditii de munca adecvate, existenta unui numar suficient de magistrati pentru a evita un volum de munca excesiv si pentru a permite finalizarea proceselor intr-un termen rezonabil, dar si prin securitatea (inclusiv financiara) a magistratilor. Imbunatatirea progresiva a conditiilor de munca la nivelul instantelor judecatoresti ar trebui asumata in comun de catre puterile statului, printr-un document strategic cu caracter concret care sa cuprinda in mod detaliat obiectivele de investitii asumate, termenele de finalizare si sursele de finantare.

In raport cu aspectele retinute in cele ce preced si in urma dezbaterilor purtate, Adunarea generala a judecatorilor din Cadrul Curtii de Apel Galati a retinut urmatoarele:

18. Reglementarea constitutionala data statutului judecatorului, legea organica nationala, normele europene, cat si jurisprudenta Curtii Constitutionale si a Curtii Europene a Drepturilor Omului, au statuat ca regimul pensiei de serviciu tine de statutul judecatorilor si care, impreuna cu cel al salariilor, interdictiilor si incompatibilitatilor, constituie elemente indisolubil legate de independenta puterii judecatoresti, garantata de legea fundamentala.

19. Or, independenta justitiei reprezinta unul dintre pilonii care stau la baza statului de drept, conform art. 12 alin. (3) din Constitutia Romaniei iar protectia tuturor drepturilor fundamentale ale cetatenilor depinde in mod indisolubil de existenta unui sistem judiciar competent, independent si impartial.

20. Ca urmare, independenta justitiei, sub toate aspectele sale, inclusiv cele de natura financiara, nu este un privilegiu al sistemului judiciar, ci o obligatie a statului care izvoraste din dreptul fiecarui individ la o instanta impartiala.

21. Rezulta asadar ca o modificare a dispozitiilor legale privind pensia judecatorilor, mai ales in timpul exercitarii functiei acestora, incalca principiul independentei justitiei.

22. Conditiile privind acordarea pensiei ocupationale a judecatorilor, inclusiv in ceea ce priveste varsta de pensionare a judecatorilor si cuantumul pensiei, reprezinta o compensatie partiala a conditiilor de munca, a riscurilor si a responsabilitatilor pe care le implica exercitarea acestei profesii.

23. O modificare intempestiva a varstei de pensionare, care ar afecta inclusiv statutul juridic al judecatorilor in functie, ar avea, fara indoiala, repercusiuni atat asupra dezvoltarii carierei judecatorilor cat si asupra organizarii instantelor.

24. In contextul adoptarii, la 17 octombrie 2022, a Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor (prin care s-au reconfirmat regulile de pensionare in sistemul judiciar) readucerea in discutie a statutului judecatorilor, la un interval scurt de timp si fara o consultare prealabila cu sistemul judiciar ar incalca obligatia de colaborare loiala intre puterile statului.

25. De asemenea, avansarea, in spatiul public, a unui alt prag al varstei de pensionare a judecatorilor este de natura sa produca un dublu efect negativ asupra situatiei resurselor umane disponibile in cadrul sistemului judiciar, prin cresterea nesigurantei cu privire la stabilitatea carierei descurajandu-se, pe de o parte, ocuparea acestor functii cu personal cu un nivel inalt al cunostintelor juridice si agravandu-se, pe de alta parte, ritmul iesirilor din sistem prin pensionare.

26. Or, prin pierderea judecatorilor cu experienta, care sunt astfel descurajati sa ramana in functie in situatia in care indeplinesc actualele conditii de pensionare, respectiv prin reducerea plajei de selectie pentru viitorii judecatori, este cert ca se vor produce efecte negative profunde asupra calitatii actului de justitie, in detrimentul cetateanului.

27. Statutul judecatorilor este unul de rang constitutional - reperele sale fiind consacrate in prevederile art. 124 alin. (3) si art. 125 din Constitutia Romaniei - fapt ce reclama obligatia asumarii de catre toate puterile statului a principiilor stabilitatii si previzibilitatii acestui statut, cu evitarea experimentelor legislative.

28. Or, pentru ca sistemului judiciar sa-si atinga obiectivele si sa-si indeplineasca atributiile este esential ca judecatorii, odata ce au imbratisat aceasta cariera, sa aiba certitudinea stabilitatii ei. Conditiile de exercitare si de incetare a functiei trebuie asigurate prin lege fara interferente legislative, in sens negativ, si sa ramana constante pe parcursul carierei.

29. Sub aspectul specific al adoptarii varstei standard de pensionare, astfel cum s-a vehiculat in spatiul public, o astfel de modificare legislativa ar trebui sa nu afecteze drepturile judecatorilor aflati in functie si sa faca obiectul unei reglementari cu caracter gradual, etapizat. Oricum, o astfel de crestere graduala a varstei de pensionare ar trebui obligatoriu corelata cu ritmul de imbunatatire a conditiilor de munca”.

* Cititi aici Hotararea Adunarii Generale a Curtii de Apel Galati

Sursa Foto: viata-libera.ro