Curtea Europeana a Drepturilor Omului face pasi importanti in cauza „Robert Rosu contra Romaniei”, dorind sa clarifice modul in care au fost respectate drepturile omului in cazul avocatului care a ajuns in puscarie pentru ca si-a reprezentat clientii. Si nu, in acest moment nu vorbim despre etapa apelului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, culminata cu o solutie abuziva si o incarcerare nedreapta, ci despre etapa urmaririi penale, in care procurorii Cornel David Deca si Monica Munteanu de la DNA–ST Brasov au avut grija sa il defileze pe Robert Rosu in catuse, sa ii faca publice datele personale si sa il retina abuziv, aspecte care astazi fac subiectul unor intrebari adresate Statului roman din partea CEDO.

Statul roman trebuie sa plateasca pentru privarea nelegala de libertate a lui Robert Rosu dispusa de Completul Negru

Concomitent, pe langa actiunea la CEDO, care in doar sapte luni a ajuns in faza intrebarilor preliminare, dorindu-se clarificarea abuzurilor si incalcarilor drepturilor fundamentale din timpul urmaririi penale, avocatul Robert Rosu a deschis o alta actiune impotriva Statului roman.

Conform informatiilor in posesia carora Lumea Justitiei a intrat, in acest moment pe rolul Tribunalului Bucuresti a fost inregistrat dosarul nr. 13588/3/2022, aflat in procedura de regularizare, prin care avocatul Robert Rosu, in baza art. 539 Cod procedura penala (dreptul la repararea pagubei in cazul privarii nelegale de libertate) s-a indreptat impotriva Statului, prin Ministerul Finantelor Publice, pentru detentia nelegala de circa 11 luni de la Penitenciarele Rahova si Jilava, dispusa de Completul Negru de la Inalta Curte, format din judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir (ambii deja pensionati) si Alina Ioana Ilie in dosarul Ferma Baneasa. O detentie nelagala dispusa printr-o decizie a Completului Negru ICCJ care ulterior a fost anulata in calea recursului in casatie, cand s-a hotarat achitarea definitiva a lui Robert Rosu.

Revenind la actiunea de la CEDO, aceasta a fost formulata la scurt timp dupa ce Inalta Curte de Casatie si Justitie i-a dat castig de cauza avocatului Rosu in fata DNA, dar doar partial, in timp ce se afla in inchisoare. Mai exact, in aprilie 2021, anterior deciziei firesti de admitere a recursului in casatie formulat de avocatul Robert Rosu, prin care s-a dispus punerea in libertate de indata a acestuia, Inalta Curte a hotarat acordarea de daune morale de 25.000 lei avocatului Rosu, mentinand astfel solutia Curtii de Apel Bucuresti din dosarul in care Rosu a cerut despagubiri de ordin moral in procesul deschis DNA pentru divulgarea, fara drept, a unor interceptari si date personale din dosarul de urmarire penala si prin comunicatele de presa emise.

Atentie, la stabilirea acestora daune ICCJ nu a tinut insa cont de daunele suferite de Robert Rosu la momentul defilarii in catuse si nici de faptul ca detentia sa a fost nelegala. Despagubirile de 25.000 lei au vizat doar scurgerile de informatii nepublice din faza de urmarire penala a dosarului cunoscut public drept "Ferma Baneasa".

Romania, buna de plata pentru abuzurile lui Deca

Ca atare, ulterior solutiei ICCJ de respingere ca nefondate a celor doua aspecte, considerand, pe buna dreptate, ca drepturile sale au fost calcate in picioare, avocatul Robert Rosu a apelat la Curtea Europeana a Drepturilor Omului pentru a reclama practicile DNA din timpul urmaririi penale, cand a fost defilat in catuse, cand au fost scurse date din dosarul de urmarire penala, precum date personale (adresa, detalii ale conturilor bancare), dar si pentru detentia nelegala din timpul urmaririi penale, cand a fost privat de libertate din 9 decembrie 2015, ora 11:00, pana in 10 decembrie 2015 ora 04:00 (17 ore in loc de 8 ore), prin punerea in aplicare a unui mandat de aducere neconform legislatiei in vigoare, emis de procurorul DNA Brasov Cornel David Deca.

In actiunea de la CEDO, Robert Rosu a aratat ca prezentarea sa in catuse in spatiul public a fost "o masura ilegala, inutila, excesiva si disproportionala" care a avut rolul de a-l umili, fiindu-i vadit incalcat dreptul la deminitate si la protectia imaginii sale, prejudiciindu-i inclusiv reputatia de avocat.

Concret, plangerea la CEDO depusa de Robert Rosu in 20 noiembrie 2021 (practic cu trei zile inainte ca ICCJ sa admita recursul in casatie formulat de acesta si sa dispuna eliberarea de indata din penitenciar) vizeaza tocmai caracterul abuziv si disproportionat al masurilor de incatusare, coroborat cu prezentarea publica sub aceasta forma de constrangere fizica in fata mass-mediei, Robert Rosu invocand faptul ca filmarile din acele momente au fost difuzate in mod repetat atat pe TV, ziare si mediul online.

Or, a aratat in actiunea sa avocatul Robert Rosu, difuzarea repetata a imaginilor cu persoane incatusate au fost apte a inocula publicului perceptia de vinovatie, aducand o grava atingere dreptului la respectarea demnitatii umane si a dreptului la propria imagine, in conditiile in care acesta beneficia, potrivit legii, de prezumtia de nevinovatie.

In prezent, la circa sapte luni de la deschiderea actiunii la CEDO, judecatorii europeni cer Statului roman sa raspunda, pana la data de 17 octombrie 2022, la o serie de intrebari care au rolul de a prezenta versiunea Guvernului fata de situatia din cazul lui Robert Rosu si fata de incalcarile care s-au comis in cazul sau.

Redam in continuare Cererea nr. 57555/21 (CLICK AICI PENTRU A CITI) privind cauza ROSU impotriva Romaniei formulata la data de 20.11.2021, comunicata la data de 21.06.2022, astfel cum a fost publicata pe site-ul CEDO la data de 11 iulie 2022:

„Cererea are ca obiect presupusa incalcare a drepturilor reclamantului pe parcursul procedurilor de urmarire penala si cercetare judecatoreasca desfasurate impotriva sa pentru asociere in vederea savarsirii de infractiuni, trafic de influenta, complicitate la spalare de bani si abuz de serviciu. Reclamantul, avocat care profeseaza in Bucuresti, a fost privat de libertate, a fost prezentat public in catuse, iar informatii din dosarul de cercetare penala, inclusiv date cu caracter personal, precum adresa la care locuieste si datele conturilor sale bancare, au fost dezvaluite presei de catre autoritati pe parcursul cercetarii.

In vederea obtinerii de despagubiri pentru cele de mai sus, reclamantul a depus o cerere de daune civile in temeiul dispozitiilor generale de drept civil delictual prevazute la art. 1357-1358 din Codul civil si, de asemenea, in temeiul art. 20 alin. (2) din Constitutie privind prevalenta tratatelor si conventiilor internationale asupra dreptului intern, al art. 539 din Codul de procedura penala privind despagubirile pentru privare de libertate cu incalcarea prevederilor legale si al art. 3, 5, 6 si 8 din Conventie. La data de 21.04.2021, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis in parte cererea si a acordat reclamantului echivalentul a aproximativ 5.000 de euro cu titlu de despagubiri pentru divulgarea datelor sale cu caracter personal din dosarul de cercetare penala. Curtea a considerat restul plangerilor reclamantului ca fiind nefondate sau neintemeiate.

La data de 24.11.2021, procesul penal impotriva reclamantului s-a incheiat cu achitarea acestuia de catre inalta Curte de Casatie si Justitie in ceea ce priveste toate acuzatiile.

Invocand art. 3 si 8 din Conventie, Dl Rosu a reclamat faptul ca a fost prezentat public in catuse, aceasta fiind o masura nelegala, inutila, excesiva si disproportionata, care l-a umilit si i-a incalcat dreptul la demnitate si la protectia imaginii sale si i-a adus atingere reputatiei sale de avocat.

Acesta a reclamat, in temeiul art. 5 pct. 1, ca a fost privat in mod nelegal de libertate de la ora 11.00 la data de 09.12.2015 pana la ora 04.30 la data de 10.12.2015, in baza unui mandat de aducere care nu a respectat legislatia aplicabila, deoarece nu a fost motivat si a depasit termenul prevazut de lege pentru acest tip de masura. De asemenea, a reclamat, in temeiul art. 5 pct. 5, ca, avand in vedere hotararea instantei nationale din 21.04.2021, nu a fost despagubit pentru aceasta incalcare a drepturilor sale garantate de art. 5.

Invocand art. 13 coroborat cu art. 3, 5 si 8 din Conventie, a reclamat lipsa unei cai de atac efective la nivel national pentru plangerile sale.

INTREBARI ADRESATE PARTILOR

1. A fost supus reclamantul la tratamente inumane sau degradante, cu incalcarea art. 3 din Conventie, din cauza prezentarii sale in public cu catuse?

2. A existat o ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private, in sensul art. 8 pct. 1 din Conventie, din cauza prezentarii sale in public cu catuse?

In caz afirmativ, aceasta ingerinta a fost conforma cu legea si necesara in sensul art. 8 pct. 2?

3. A fost reclamantul privat de libertate cu incalcarea art. 5 pct. 1 din Conventie? In special, detentia reclamantului in perioada cuprinsa intre orele 11.00 la data de 09.12.2015 si 16.30 la data de 10.12.2015 a fost dispusa „in conformitate cu o procedura prevazuta de lege"?

4. Avand in vedere respingerea cererii sale in temeiul art. 539 din Codul de procedura penala prin hotararea definitiva din 21.04.2021, avea reclamantul un drept efectiv si executoriu la despagubiri pentru detentia sa cu presupusa incalcare a art. 5 pct. 1, astfel cum prevede art. 5 pct. 5 din Conventie?

5. A avut reclamantul la dispozitie o cale de atac efectiva la nivel national pentru plangerile sale in temeiul art. 3, 5 pct. 1 si 8, astfel cum prevede art. 13 din Conventie?”