Se intampla ceva foarte ciudat la DIICOT-ul condus de procurorul Felix Banila (foto)! Cunoscuta ca o structura specializata de parchet care nu intra in jocuri cu tente politice, nu lua pozitie radicala – pana la blocarea activitatii – din cauza unor modificari legislative, DIICOT a ajuns in prezent sa figureze ca o anexa a unor asociatii de magistrati activisti, cu influente #rezistente, care isi fac agenda in functie de evenimentele din marea politica. Regretabil, acest lucru se intampla sub mandatul celui prezentat drept speranta reformarii DIICOT, lucru care nu poate decat sa ne ingrijoreze. Totul a inceput in urma cu mai bine de o saptamana cand DIICOT a anuntat ca isi suspenda activitatea in semn de protest fata de prevederile OUG 7/2019, la fel cum au facut si alte instante si parchete care au fost duse de val, cand l-au vazut pe Danilet cu foaia in mana, citind dorintele magistratilor. Dorinte care, evident nu aveau nicio legatura cu OUG 7/2019, decat intr-o mica masura, ci mai degraba seamau cu dorintele unor politicieni de opozitie.

Circoteca de la DIICOT pe OUG 7/2019

Ca blocarea activitatii de la instante si parchete, cat si de la DIICOT nu s-a numit greva, desi era o greva in toata regula, stie o tara intreaga. La fel cum stie ca protestul pe OUG 7/2019 avea tinta directa Sectia pentru investigarea infractiunilor din Justitie (SIIJ) si desfiintarea acesteia.

Acum, ce sa vedeti, dupa o saptamana cu activitatea intrerupta, DIICOT revine cu un nou anunt legat de OUG 7/2019, dar si de SIIJ, zicem noi la fel de ciudat si lipsit de sens. Conform punctului de vedere exprimat de DIICOT luni, 4 martie 2019, procurorii Directiei au votat cu majoritate ca vor continua protestul fata de OUG 7/2019, insa de data aceasta vor face greva japoneza, purtand banderole albe. Culmea este ca DIICOT anunta ca isi continua protestul, in conditiile in care tot DIICOT este cel care precizeaza ca a luat act de negocierile purtate intre Sectia pentru procurori a CSM si ministrul Justitiei Tudorel Toader, declarandu-se multumit de modificarile care urmeaza sa fie facute OUG 7/2019.

Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie da cosmaruri procurorilor din DIICOT

In ce priveste SIIJ, ei bine, in acelasi punct de vedere din 4 martie 2019, DIICOT sustine ca aceasta este "o structura artificiala, netransparenta si nefunctionala" care a creat posibilitatea ca procurorii SIIJ sa capete "o imunitate de jurisdictie penala totala". Adica, DIICOT-ul condus de procurorul Felix Banila sustine ca SIIJ nu trebuie sa mai ancheteze magistrati, pentru ca procurorii care fac anchete ar avea imunitate, atata timp cat pe ei nu ar mai avea cine sa ii ancheteze? Zau?! Dar care este oare diferenta intre SIIJ si Serviciul de investigare a magistratilor din DNA, condus pentru 4 ani de zile cu stoicism de procuroarea Florentina Mirica?

De ce in anii trecuti nu au iesit DIICOT, si nici Banila de pe unde era atunci, sa spuna ca Serviciul condus de Mirica din DNA, si care astazi se numeste SIIJ si este condus de procurori numiti prin concurs, si nu dupa bunul plac al lui Kovesi, tinea stive de dosare ale judecatorilor si procurorilor la sertar? Acest aspect era de notorietate in mediul judiciar si cu toate astea nicio asociatie de magistrati ori parchet nu a reactionat.

Si mai grav, de ce nu a avut DIICOT nicio problema cu faptul ca dosare care vizau procurori DNA erau musamalizate chiar de DNA? Noi stim ca o mana spala pe alta, dar cand o ancheta penala desfasurata de procurori DNA care vizeaza alti procurori DNA, poate chiar colegii de birou, se finalizeaza cu clasare, avem toate motivele sa ridicam semne de intrebare cu privire la impartialitatea anchetatorilor care au dispus solutia. Nu au avut aceleasi dubii, din cate s-a vazut, procurorii DIICOT care astazi se revolta impotriva SIIJ si au o problema ca o structura de parchet care nu intra in conflict cu alte structuri ancheteaza magistratii.

Din aceste motive, dar si altele pe care le prezentam in continuare mai jos, DIICOT solicita Guvernului sa renunte la toate reglementarile din OUG 7/2019 care vizeaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, pe care o catalogheaza drept "structura artificiala, scoasa in afara regulilor de functionare ale Ministerului Public si care nu ofera garantii de impartialitate si de respectare a normelor privind incompatibilitatile si conflictele de interese".

In final, ca tacamul sa fie complet, DIICOT isi exprima pozitia si cu privire la ”buna-reputatie” care a fost eliminata din OUG 7/2019, lucru care pare sa ii bucure pe procurorii DIICOT, din moment ce sustin ca aceasta este o "norma de natura a aduce atingere independentei justitiei si de a crea o presiune grava asupra magistratilor".

Publicam in continuare "Punctul de vedere DIICOT din 04.03.2019 privind OUG nr. 7 /2019":

"Adunarea generala a procurorilor din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, azi 04.03.2019, a adoptat cu o majoritate de 163 voturi, din totalul de 218 procurori prezenti, continuarea protestului cu modificarea formei de protest, urmand ca in perioada 04.03.2018 – 22.03.2019 procurorii directiei sa poarte, in semn de protest, in timpul programului de lucru, o banderola alba, iar cu majoritate de 202 voturi a adoptat urmatorul punct de vedere:

”Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au luat act de declaratiile publice ale presedintelui si vice-presedintelui Consiliului Superior al Magistraturii si ale ministrului justitiei, aparute in presa zilei de 01.03.2019, in legatura cu discutiile purtate pe marginea controversatelor modificarile aduse legilor justitiei prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.7/2019 si propunerile de modificare a acesteia.

Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism continua sa-si exprime ingrijorarea fata de modalitatea in care puterea executiva, in calitate de legiuitor delegat, intelege sa adopte modificari prin ordonanta de urgenta, a ”legilor justitiei”, acte normative organice de a caror claritate si predictibilitate depinde insasi normala functionare a sistemului judiciar. Aceste serii de modificari substantiale initiate in decursul a catorva luni au fost si sunt de natura sa afecteze grav atat activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, pe cea a Ministerului Public, cat si buna functionare si stabilitatea sistemului de justitie in ansamblu, cu consecinte asupra modului de infaptuire a actului de justitie.

Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism reamintesc faptul ca, la data de 25.02.2019, prin decizia adunarii generale, au protestat cu privire la multitudinea de aspecte de neconstitutionalitate vadita continute in O.U.G. nr.7/2019, constand in:

-nesocotirea competentelor date de lege Consiliului Superior al Magistraturii, prin punerea acestuia in imposibilitate de a emite avizul prevazut la art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004. Sectiei pentru Procurori a Consiliului nu i s-a adus la cunostinta continutul actului normativ pentru a putea analiza si formula un punct de vedere care sa fie sustinut in Plenul Consiliului Superior al Magistraturii si care sa reflecte opinia magistratilor procurori. Astfel, membrii Sectiei pentru procurori au fost direct impiedicati sa isi exercite mandatul constitutional reprezentativ. Nesocotirea acestei cerinte legale goleste de continut dispozitia legala invocata si rolul Consiliului Superior al Magistraturii, de garant al independentei justitiei, astfel cum acesta este prevazut de art.133 alin.(1) din Constitutie, conducand la incalcarea principiului suprematiei Constitutiei si a legilor, statuat in art.1 alin.(5) din Constitutie si a principiului colaborarii loiale intre autoritatile statului, astfel cum acesta este definit in jurisprudenta constanta a Curtii Constitutionale a Romaniei;

-modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, prin care se incalca principiul statuat de chiar art.1 alin.(2) din Legea nr.303/2004, conform caruia ”Cariera judecatorului este separata de cariera procurorului, judecatorii neputand interfera in cariera procurorilor si nici procurorii in cea a judecatorilor”. Aceasta modificare contravine principiului suprematiei Constitutiei si a legilor, statuat in art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei, dispozitiilor art.131 alin.(2) din Constitutia Romaniei, potrivit caruia „Ministerul Public isi exercita atributiile prin procurori constituiti in parchete, in conditiile legii”, precum si prevederilor art.147 alin.(4) din Constitutia Romaniei, care consacra forta obligatorie a deciziilor CCR. Ori, in conditiile in care principiul separarii carierelor a fost validat sub aspectul constitutionalitatii prin Decizia CCR nr.45/2018, legiferarea intr-un sens contrar excedeaza marjei de apreciere a legiuitorului, intrucat obligatia acestuia este de a legifera intr-o maniera clara, coerenta, predictibila si in acord cu Constitutia si cu jurisprudenta instantei de contencios constitutional;

-modificarea dispozitiilor prevazute de 57 din Legea nr.303/2004, prin se introducea, dupa alineatul (7)un nou alineat, alineatul (71), prin care procurorii nu pot fi delegati in functiile de conducere din cadrul parchetelor pentru care numirea se face de Presedintele Romaniei (functiile prevazute la art.54 din aceeasi lege). Opinam ca prin acesta se va afecta in mod grav activitatea parchetelor, avand in vedere ca vacantarea functiilor de conducere poate interveni intempestiv si nu doar prin ajungerea la termen a mandatului. Ori, legiuitorul instituie o interdictie expresa cu referire la delegarea in aceste functii, fara a decela intre motivele vacantarii si fara a prevedea solutii pentru situatii exceptionale, precum decesul, demisia, revocarea ori situatia in care nu este declarat admis niciunul dintre candidati ori pentru functia in cauza nu au fost depuse candidaturi. Aceasta forma contravine art.7 din CEDO si art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei, care stabilesc in sarcina legiuitorului obligatia de a legifera in mod clar, coerent si predictibil, de o maniera care sa reglementeze corect relatiile sociale ce formeaza obiectul legiferarii, nu sa perturbe activitatea autoritatii in domeniul careia se legifereaza;

-modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind buna reputatie conduce la eliberarea din functie, apreciam ca in lipsa unei definitii ori a intelesului legal al sintagmei ”buna-reputatie” se creeaza premisele unor aprecieri arbitrare, fapt ce contravine principiilor referitoare la claritatea si previzibilitatea legii, prin utilizarea unor concepte nedefinite ori pentru care nu sunt indicate criterii predictibile pentru subiectii carora li se adreseaza textul legal. Aceasta norma este de natura a aduce atingere independentei justitiei si de a crea o presiune grava asupra magistratilor. Se incalca astfel dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei si ale art.7 din CEDO.

-abrogarea alineatelor (6)-(7) ale art.120 din Legea nr.304/2004 .

Urmare consultarii propunerilor de modificare ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.7/2019, transmise Consiliului Superior al Magistraturii si aduse la cunostinta publicului in ziua de 01.03.2019 constatam ca acestea vizeaza:

-modificarea art.54 alin.(1) din Legea nr. 303/2004, respectiv revenirea la forma anterioara adoptarii O.U.G. nr.7/2019;

-abrogarea alineatului (71) al art.57 din Legea nr.303/2004, prin care se interzicea delegarea in functiile de conducere pentru care Presedintele Romaniei face numirea;

-modificarea art.65 alin.(1) litera (i) din Legea nr. 303/2004, prin care se statua ca neindeplinirea conditiilor prevazute la art. 14 alin. (2) lit. a) si e) ori a conditiei privind buna reputatie conduce la eliberarea din functie, in lipsa unei definitii ori a intelesului legal al sintagmei ”buna-reputatie;

-reintroducerea alineatelor (6)-(7) la art.120 din Legea nr.304/2004 referitor la salarizarea specialistilor IT.

Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism considera ca aceste propuneri sunt necesare si de natura a remedia partial blocajele, inechitatile si arbitrariul, pe care adoptarea O.U.G. nr.7/2019 le-a produs.

Procurorii din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism constata insa, ca in proiectul de modificare al O.U.G. nr.7/2019 nu se propun niciun fel de modificari cu privire la noul alin.(6) introdus la art.881 ori cu privire la art. 888 alin.1 lit. (d) din Legea nr.304/2004.

Reamintim, in acest context, ca procurorii directiei, in referire la dispozitiile care vizeaza Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie (S.I.I.J), s-au pronuntat in mod constant impotriva constituirii si operationalizarii acesteia, considerand ca acest demers denota o abordare punitiva fata de intreg sistemul judiciar, motivele de ingrijorare invocate regasindu-se de altfel si in Raportul Comisiei de la Venetia, GRECO si in ultimul Raport MCV.

In forma actuala, prin modul de organizare si functionare a S.I.I.J. s-a creat de facto o categorie de cetateni care beneficiaza de imunitate de jurisdictie penala totala, respectiv procurorii din cadrul S.I.I.J., ceea ce contravine art.16 alin.(1) si (2) din Constitutia Romaniei: „Cetatenii beneficiaza de drepturile si libertatile consacrate prin Constitutie si prin alte legi si au obligatiile prevazute de acestea”, respectiv „Nimeni nu este mai presus de lege”.

Modul de reglementare si functionare a S.I.I.J., raportat la noul alineat (6) introdus la art.881 din Legea nr.304/2004, care defineste notiunea de procuror ierarhic superior in contextul particular al S.I.I.J, instituie in mod nelegal o exceptie de la principiul constitutional al controlului ierarhic, eludand dispozitiile art.132 alin.(1) din Constitutie, potrivit caruia: ”Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, impartialitatii si al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei”. Scoaterea controlului activitatii S.I.I.J. in afara controlului ierarhic de legalitate si de temeinicie, exercitat de procurorul general al P.I.C.C.J, reprezinta o incalcare clara a dispozitiilor art.1 alin.(5), art.132 alin.(1) din Constitutia Romaniei. Practic, orice sistem de ”check and balance” este anulat.

In sumar:

-prin normele adoptate, I.I.J. se indeparteaza de la orice fel de control ierarhic, dar si judecatoresc eficient - in cazul solutiilor de clasare – fiind compusa dintr-un numar extrem de redus de procurori, care isi pot da ei insisi, reciproc, orice solutie de clasare indiferent de situatia de fapt sau de drept si indiferent de ce abuz ar putea face, pornind de la premisa ca instantele judecatoresti nu-i pot obliga sa-si trimita in judecata un coleg, membru al acestei sectii;

De asemenea, prin modul de reglementare si functionare mai sus aratat, s-a creat un cadru legal si factual de natura a scoate procurorii din cadrul S.I.I.J. si pe sefii acestora, in afara normelor privind incompatibilitatile si conflictele de interese. Si pentru acest considerent, apreciem ca S.I.I.J. reprezinta o structura artificiala, netransparenta si nefunctionala, incalcandu-se astfel dispozitiile art.1 alin.(5), ale art.16 alin.(2) din Constitutia Romaniei, precum si prevederile Conventiei Penale impotriva Coruptiei, adoptata de Consiliul Europei la Strasbourg la 27.01.1999 si ratificata de Romania prin Legea nr.27/16.01.2002. Reamintim, ca modul in care Romania respecta, inclusiv in ceea ce priveste regimul juridic aplicabil judecatorilor si procurorilor, prevederile Conventiei mai sus mentionate, a fost evaluat de GRECO in cadrul rundei a patra de evaluare si se afla in continuare in atentia GRECO, iar mentinerea unei structuri a carei activitate este reglementata in acest mod ar reprezenta un regres semnificativ si din perspectiva standardelor de integritate in magistratura promovate de catre Consiliul Europei .

-prin dispozitiile 888 alin.(1) lit.(d) din Legea 304/2004 se incalca independenta procurorului de sedinta recunoscuta de art. 3 din Legea nr.303/2004 republicata, acesta avand posibilitatea legala de a aprecia cu privire la sustinerea sau nu a caii de atac exercitate si totodata la posibilitatea de a formula propuneri procurorului sau ierarhic superior in sensul retragerii acesteia, care, in niciun caz, nu este procurorul sef al S.I.I.J, stiut fiind faptul ca in baza art.888 alin.(2), in sedintele de judecata in cauzele de competenta S.I.I.J. participa procurorii din cadrul P.I.C.C.J sau cei din cadrul parchetului pe langa instantele de judecata sesizate. Aceste norme contravin art.1 alin.(5) din Constitutia Romaniei.

De asemenea, Adunarea generala a procurorilor D.I.I.C.O.T se declara solidara cu formele de protest ale instantelor si parchetelor din tara si sustine revendicarile acestora care vizeaza in principal garantarea nu doar prin abtinere, a factorilor politici si asociati, de la orice actiuni de natura a afecta independenta justitiei sau a intimida magistratii, dar si respectarea de catre reprezentantii celorlalte autoritati ale statului a Constitutiei Romaniei si a legilor in vigoare, precum si a jurisprudentei Curtii Constitutionale, inclusiv in procesul de legiferare.

In acest context, subliniem ca respectarea unor reguli stricte si predictibile, precum si a meritocratiei si moralitatii in accederea in functia de judecator la instanta suprema, reprezinta repere ce garanteaza nu doar sistemului judiciar, dar si intregii societati, infaptuirea unui act de justitie corect, echitabil, astfel cum aceasta notiune este definita in articolul 6 din CEDO. Din aceasta perspectiva, aparenta de impartialitate este la fel de importanta ca si impartialitatea insasi, fiind unul dintre pilonii unui act de justitie corect si credibil.

Adresam pe aceasta cale un apel Guvernului, ca in calitatea sa de legiuitor delegat, sa puna dispozitiile criticate in acord cu Constitutia Romaniei si cu tratatele internationale la care Romania este parte si sa renunte la reglementarile care vizeaza S.I.I.J., structura artificiala, scoasa in afara regulilor de functionare ale Ministerului Public si care nu ofera garantii de impartialitate si de respectare a normelor privind incompatibilitatile si conflictele de interese si, de asemenea, sa reconsidere asupra modificarilor aduse prin O.U.G. nr.7/2019 dispozitiilor art.52 alin.(3) din Legea nr.303/2004.

Avand in vedere dispozitiile art.11 alin.(1) lit.(a) din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, solicitam Avocatului Poporului sa isi exercite atributiile in sensul sesizarii Curtii Constitutionale a Romaniei pentru efectuarea controlului de constitutionalitate asupra O.U.G. nr.7/2019, raportat la dispozitiile criticate.”

In final, facem urmatoarele precizari:

In perioada 25.02.2019 – 01.03.2019 procurorii D.I.I.C.O.T si-au desfasurat activitatea conform obligatiilor legale si in aprecierea faptului ca infractiunile grave date in competenta directiei reclama atat urgenta, cat si seriozitate in investigarea acestora.

De asemenea, procurorii D.I.I.C.O.T apreciaza ca drepturile justitiabililor nu trebuie si nu au fost afectate in niciun mod si in nicio masura, de dezbaterile de pe marginea modificarilor aduse legilor justitiei".

Sursa foto: Ziarul de Bacau