Presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie Corina Corbu (foto 1 dreapta) le-a transmis membrilor Consiliului Superior al Magistraturii ce au de facut in mandatul pe care il vor incepe la 7 ianuarie 2023. Devoalandu-si practic nemultumirea fata de ceea ce s-a intamplat in ultimii ani in sistem si in CSM, Corbu si-a exprimat dorinta ca in viitor sa existe cat mai multa armonie atat in Justitie, cat si in CSM, cu dezbateri si opinii contrare, dar cu mai putine scandaluri.

In discursul sustinut joi, 5 ianuarie 2023, cu ocazia sedintei de constituire a noului CSM (foto 2 si 3), Corbu a precizat ca doreste ca in Consiliul care isi va desfasura activitatea in perioada 2023-2029 sa nu apara forme de partizanat, iar opinia publica sa nu mai perceapa membrii CSM ca fiind unii impotriva celorlalti, chiar daca acestia vor avea puncte de vedere diferite. De asemenea, Corbu a facut apel la incetarea oricaror confruntari si aversiuni reciproce in Justitie, desi vor exista curente de opinii diferite si dezbateri.

Evident, doua obiective imposibil de indeplint, in opinia noastra, in pofida aparentelor date de componenta noului CSM.

Prezentam discursul presedintei ICCJ Corina Corbu:

“Constituim astazi al patrulea Consiliu Superior al Magistraturii, dupa modificarile legislative intervenite in anul 2004 si sunt sigura ca deja resimtim cu totii, responsabilitatea extraordinara care sta pe umerii Consiliului care se constituie astazi, garantul constitutional al independentei justitiei.

Doamnelor si domnilor,

Am avut ocazia de a lucra de-a lungul timpului cu alte doua componente ale Consiliului Superior al Magistraturii asa incat am constatat in mod direct faptul ca fiecare dintre ele s-a confruntat cu provocari legate de construirea sau de intarirea unui sistem judiciar cu adevarat independent. Societatea insa a evoluat, asteptarile sale au crescut si cred ca pot spune, fara teama de a gresi, ca acest Consiliu se va confrunta cu cel mai ridicat nivel de exigenta al cetatenilor fata de sistemul judiciar de pana acum, in conditiile in care:

Pe de o parte avem deja in vigoare noile legi ale justitiei, care sunt rezultatul unui amplu proces de dezbateri, care a demonstrat ca justitia si organizarea judiciara raman subiecte de mare interes pentru societatea romaneasca si, sub unele aspecte, genereaza inca o aprinsa controversa.

In acest context, rolul nostru ca judecatori si procurori nu este insa de a 'face' legea, ci de a o aplica, iar rolul nostru ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii este de a lua masurile necesare pentru o functionare eficienta si moderna a sistemului judiciar. Pentru ca in calitatea actului de justitie rezida prestigiul, increderea si sustinerea societatii acordata justitiei, iar aceasta sustinere, aceasta constientizare de catre cetatean a misiunii fundamentale a sistemului judiciar, reprezinta una dintre cele mai importante garantii ale independentei acestuia.

Cred asadar ca rezolvarea prompta a problemelor de credibilitate cu care se confrunta si astazi sistemul judiciar sub unele aspecte ar putea sa reprezinte  o prioritate a noului Consiliu.

Pe de alta parte, sfarsitul anului 2022 a adus pentru Romania ridicarea Mecanismului de cooperare si verificare, un pas important in sensul recunoasterii faptului ca Romania este astazi un stat dezvoltat din punct de vedere democratic, cu un sistem judiciar credibil. Pentru noi, ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, acest eveniment marcheaza insa o sporire a responsabilitatii si nu o diminuare a ei. Trebuie sa ne asiguram ca putem garanta in continuare, in contextul cooperarii instituite pentru toate statele membre prin Mecanismul privind statul de drept, cresterea calitatii activitatii judiciare si consolidarea celor mai inalte standarde de integritate si de independenta. Si nu va si usor.

In egala masura, perioada urmatoare va prezenta provocarile ei si din perspectiva consolidarii statutului judecatorilor si procurorilor, inclusiv in componenta lui financiara. Avem deja o preconizata reforma a sistemului de pensii de serviciu, care a generat din pacate o emotie colectiva care ne afecteaza atat pe noi ca sistem judiciar cat si pe cetatenii Romaniei, in contextul in care iesirea din sistem a multor colegi cu mare experienta si dovedita valoare profesionala poate afecta, cel putin pe termen scurt, daca nu si pe termen mediu, calitatea actului de justitie.

In acest context, as dori sa subliniez faptul ca toate aceste chestiuni trebuie sa fie abordate cu maxima responsabilitate deopotriva atat in exteriorul cat si in interiorul sistemului judiciar.

Responsabilitatea din exteriorul sistemului judiciar ramane intemeiata pe intelegerea corecta a rolului pe care aspectele legate de statutul judecatorului sau procurorului il joaca pentru independenta acestuia. Garantiile financiare care se acorda magistratului reprezinta astfel nu doar o compensatie pentru sistemul de incompatibilitati si interdictii sau conditiile de munca, dar si o garantie acordata pana la urma cetateanului in sensul ca este asigurat cadrul necesar pentru o judecata corecta, onesta, impartiala, protejata de orice influenta externa.

Pe de alta parte, responsabilitatea care trebuie sa vina dinspre noi, dinspre interiorul sistemului judiciar, este poate chiar si mai importanta. Trebuie sa acceptam realitatea ca solutiile legislative care privesc statutul nostru trebuie sa fie deopotriva constitutionale si acceptabile din punctul de vedere al societatii pe care o deservim. Ca urmare, pentru orice garantie pe care ne-o acorda societatea ar trebui sa oferim cetatenilor rezultate concrete sub aspectul imbunatatirii celeritatii si calitatii actului de justitie.

Este responsabilitatea noastra comuna sa facem ca modernizarea justitiei sa fie si perceptibila cetatenilor. Rezultatele nu trebuie sa se vada doar in rapoarte, in statistici sau in studii specializate, ele trebuie sa poata fi vazute 'cu ochiul liber' si resimtite ca atare de justitiabil. Numai astfel, alaturi de o mai mare coeziune a sistemului in ansamblu, vom putea ca prin dezbatere si dialog cu celelalte puteri ale statului sa consolidam aspectele de interes pentru justitia din Romania.

Acest proces de eficientizare va fi fara indoiala dificil, in conditiile in care numarul mare de pensionari va spori in perioada imediat urmatoare incarcatura colegilor ramasi in activitate, cu efect direct asupra duratei procedurilor. Rolul Consiliului este de a lua masurile necesare pentru a putea gestiona cat mai eficient aceste vulnerabilitati si, din nou, nu va fi o misiune usoara.

In acelasi timp, as dori sa ne asumam cu totii faptul ca Justitia trebuie sa-si intemeieze rolul de putere a Statului pe forta argumentului, pe dezbatere onesta, chiar contradictorie, pe cinste si impartialitate.

Ca reprezentanti ai sistemului judiciar avem totusi un mare avantaj fata de celelalte puteri ale statului, suntem la adapost de lupta politica, astfel ca, in teorie, nimic nu ne impiedica sa manifestam un mai mare grad de coeziune, de unitate, in ceea ce priveste indeplinirea atributiilor Consiliului Superior al Magistraturii.

Ca dorinta personala, mi-as dori sa evitam introducerea oricaror forme de partizanat in cadrul noului Consiliul si chiar daca sunt sigura ca vor exista opinii contrare asupra multor chestiuni, nu as vrea sa ne simtim sau sa fim perceputi ca fiind unii impotriva celorlalti. Cred ca este un aspect deosebit de important pentru sanatatea si pentru imaginea sistemului judiciar si ca o atitudine constructiva, pro-activa poate fi propagata dinspre Consiliu catre intreg sistemul judiciar, cu rezultate pozitive in ceea ce priveste coeziunea acestuia.

As vrea sa atingem momentul in care in justitie sa avem curente de opinie diferite si aflate in dezbatere, dar sa nu mai avem niciodata confruntare si aversiune reciproca.

As dori sa inchei cu o referire la un ultim aspect. Multa vreme focusul activitatii Consiliului Superior al Magistraturii l-a constituit magistratul. Era absolut normal, pentru ca trebuia construit un sistem judiciar functional, care sa beneficieze de o independenta efectiva si care sa fie constituit din judecatori sau procurori al caror statut sa le permita evitarea sau respingerea oricarei interferente exterioare.

A fost un proces lung si dificil si, dupa parerea mea, a fost o reusita, a ultimelor trei consilii. O reusita fara de care integrarea deplina a Romaniei in Uniunea Europeana nu ar fi fost posibila. Astazi, suntem insa in punctul in care consolidarea in continuare a independentei si a celorlalte elemente tinand de statutul magistratului este posibila numai prin orientarea focusului sistemului judiciar nu doar spre nevoile magistratului, ci mai mult spre nevoile cetateanului.

Unificarea si coerenta jurisprudentei, calitatea si rapiditatea actului de justitie, calitatea motivarilor, efectuarea de anchete penale profesioniste si rapide, recompensarea performantei sunt indicatori de eficienta care trebuie urmariti mai concret si mai ferm, iar acest Consiliu ar putea sa fie poate mai sensibil in primul rand la ceea ce societatea isi doreste din partea justitiei, in plan secund la ceea ce justitia isi doreste de la societate.

Va multumesc tuturor pentru atentia acordata”