Este scandal in instantele din Romania din cauza noului statut al grefierilor (Legea nr. 11/2024).

Intr-o scrisoare deschisa publicata vineri, 31 mai 2024, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, presedintii curtilor de apel din intreaga tara (toate cele 15 curti civile plus Curtea Militara de Apel) solicita Guvernului si Parlamentului sa amane intrarea in vigoare a actului normativ pana la corectarea neregulilor pe care le contine. De asemenea, presedintii CA-urilor subliniaza ca la pozitia lor se raliaza sefii tuturor judecatoriilor si tribunalelor romanesti.

Mentionam ca Legea nr. 11/2024 (privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice) va intra in vigoare la 12 iulie 2024.

In scrisoarea deschisa publicata vineri, 31 mai 2024, cei 16 sefi de curti acuza ca, in actuala forma, legea este imposibil de aplicat, din cauza numeroaselor solutii legislative „confuze si contradictorii” pe care le contine. Concret, presedintii de CA-uri reclama faptul ca mai multe atributii ale grefierului se suprapun cu cele ale asistentului judecatorului (asa cum a fost introdus el in sistem prin propriul statut: Legea nr. 393/2023).

De asemenea, art. 258 alin. 1 din Legea 11/2024 prevede in felul urmator: „Numarul posturilor de grefier judiciar nu poate depasi 10% din numarul total al posturilor de grefier in cadrul instantelor judecatoresti si nu poate fi mai mic de 1 grefier judiciar la 5 judecatori in cadrul fiecarei instante judecatoresti”. Or, nu este clar daca cele zece procente se raporteaza la numarul total al posturilor din sistemul instantelor judecatoresti, la posturile de la fiecare instanta sau la totalul de posturi de la nivelul fiecarei curti de apel si al instantelor din circumscriptia acesteia, explica presedintii de CA-uri. In acelasi context, presedintii se plang ca, „in lipsa unei majorari corespunzatoare a schemelor actuale de personal auxiliar de specialitate, transformarea a 10% din posturile existente de grefier in posturi de grefier judiciar va afecta major desfasurarea activitatii judiciare, in conditiile in care nici in prezent numarul grefierilor de sedinta nu este suficient, fiind departe de raportul optim judecator-grefier de sedinta”.

Alte nemultumiri ale sefilor de instante au in vedere gestionarea carierei grefierilor (selectia, promovarea, evaluarea, sanctionarea si salarizarea lor), precum.

Nu in ultimul rand, presedintii curtilor sunt revoltati de faptul ca legea muta avizarea transferului de la seful CA-ului la cel al instantei de la care grefierul solicita sa plece. Altfel spus: acest din urma judecator isi avizeaza singur propria masura.

Iata scrisoarea deschisa (vezi facsimil):

„Presedintii curtilor de apel, reuniti la Constanta in perioada 30 – 31 mai 2024, solicita ferm puterii executive si celei legislative sa adopte de indata masurile necesare in vederea amanarii intrarii in vigoare a Legii nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice, retinand consecintele dezastruoase pe care aceasta le-ar genera in ceea ce priveste organizarea administrativa a instantelor, cu efecte directe asupra dreptului de acces la justitie al cetatenilor.

Solicitarea presedintilor de curti se alatura celor exprimate anterior, in acelasi sens, de catre presedintii tribunalelor si judecatoriilor care au atras atentia, punctual si argumentat, cu privire la deficientele majore ale legii amintite.

A rezultat din discutii ca preconizata intrare in vigoare a Legii nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelor judecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice genereaza ingrijorari profunde, prin imprecizia normelor juridice si prin solutiile legislative confuze si contradictorii, care afecteaza caracterul clar si previzibil pe care trebuie sa il aiba orice reglementare la nivel de lege, potrivit art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, cu consecinte imediate in efectuarea serviciului public pe care instantele sunt obligate sa il asigure.

In concret, s-a reliefat imposibilitatea obiectiva de punere in aplicare a legii, cel putin in ceea ce priveste solutiile legislative care sunt prezentate in anexa la prezenta scrisoare deschisa.

In consecinta, Presedintii curtilor de apel solicita Consiliului Superior al Magistraturii, precum si Ministerului Justitiei si Parlamentului, sa initieze procedurile si demersurile necesare pentru amanarea intrarii in vigoare a Legii nr. 11/2024 pana la corectarea acesteia si armonizarea ei cu ansamblul actelor normative care reglementeaza functionarea sistemului judiciar.

Exemple de norme care reliefeaza imposibilitatea obiectiva de punere in aplicare a Legii nr. 11/2024 privind statutul grefierilor si al altor categorii de personal care ocupa functii de specialitate in cadrul instantelorjudecatoresti, al parchetelor de pe langa acestea si al Institutului National de Expertize Criminalistice:

1. Reglementarea referitoare la atributiile grefierilor judiciari, grefierilor de sedinta, grefierilor si ale specialistilor IT are un caracter profund deficitar, evidentiat:

• pe de o parte, de inexistenta unor dispozitii de principiu care sa statueze cu privire la aspectele esentiale vizand atributiile si continutul functiilor de grefier de sedinta, grefier si specialist IT, iar

• pe de alta parte, de faptul ca mai multe dintre atributiile grefierului judiciar se suprapun cu cele ale asistentului judecatorului prevazute prin Legea nr. 393/2023 privind statutul asistentului judecatorului, iar altele au o reglementare neclara.

In acelasi timp, modul necorespunzator in care sunt reglementate aceste atributii face ca legea sa conduca la dificultati evidente de aplicare, susceptibile la randul lor sa genereze disfunctionalitati in activitatea instantelor si nemultumiri inevitabile din partea personalului vizat.

Totodata, si persoanele care exercita in prezent functiile de grefier documentarist, grefier statistician, grefier arhivar si grefier registrator sunt expuse unei incertitudini nepermise, de vreme ce, potrivit art. 256 alin. (2) din Legea nr. 11/2024, aceste functii vor fi desfiintate si transformate in functii de grefier, fara ca legea sa contina nici cel mai mic indiciu cu privire la natura atributiilor pe care le-ar putea indeplini un grefier sub imperiul noii reglementari.

2. Dispozitiile art. 258 din aceeasi lege au un caracter neclar, nerezultand daca procentul de 10% se raporteaza la numarul total al posturilor din sistemul instantelor judecatoresti, la posturile de la fiecare instanta sau la totalul de posturi de la nivelul fiecarei curti de apel si al instantelor din circumscriptia acesteia.

In acelasi timp, nu se poate stabili care dintre cele doua criterii ('10% din numarul total al posturilor de grefier in cadrul instantelor judecatoresti', respectiv '1 grefier judiciar la 5 judecatori in cadrul fiecarei instante judecatoresti') este prioritar in situatia in care nu ar fi posibila respectarea lor concomitenta.

Totodata, trebuie avut in vedere si faptul ca in lipsa unei majorari corespunzatoare a schemelor actuale de personal auxiliar de specialitate, transformarea a 10% din posturile existente de grefier in posturi de grefier judiciar va afecta major desfasurarea activitatii judiciare, in conditiile in care nici in prezent numarul grefierilor de sedinta nu este suficient, fiind departe de raportul optim judecator-grefier de sedinta.

Tot neclare sunt si dispozitiile alin. (2) si (3) ale aceluiasi articol, care folosesc sintagma 'grefier', fara a se preciza daca se refera la functia de grefier din reglementarea Legii nr. 567/2004 sau la functia de grefier prevazuta in Legea nr. 11/2024, complet diferita de cea din reglementarea anterioara.

3. Lipsa de capacitate organizatorica a Scolii Nationale de Grefieri pentru a face fata noilor atributii de recrutare / promovare a grefierilor la nivel national.

4. Dispozitiile art. 257 alin. (3) din Legea nr. 11/2024 – care ar urma sa fie aplicate de indata dupa intrarea in vigoare a legii, in situatia in care numarul grefierilor care solicita reincadrarea pe noile functii de grefier de sedinta este mai mare decat numarul de posturi prevazute pentru aceste noi functii – au o valoare pur declarativa, fara nicio aplicabilitate practica, in conditiile in care legiuitorul a omis reglementarea unor aspecte esentiale referitoare la procedura si la probele concursului vizat de aceste dispozitii.

5. Reglementarea referitoare la ocuparea pe perioada determinata a posturilor temporar vacante, cuprinsa in art. 58 din aceeasi lege, este deficitara, nefiind clar – in conditiile in care, pe de o parte, se face trimitere doar la art. 32-40, care prevad procedura de concurs pentru selectia grefierilor, agentilor procedurali si soferilor, dar, pe de alta parte, se prevede aplicarea, fara nicio distinctie, la toate categoriile de personal prevazute la art. 2 alin. (1) din lege – daca aceste dispozitii ar putea constitui temei si pentru organizarea unor concursuri la nivelul curtilor de apel pentru ocuparea posturilor temporar vacante de grefier judiciar si grefier de sedinta. In mod similar, se pune problema si in privinta posibilitatii aplicarii acestor dispozitii pentru ocuparea posturilor temporar vacante de specialist IT.

In acelasi timp, aceeasi lege prevede, prin art. 259, o alta procedura pentru ocuparea posturilor vacante temporar, dar de aceasta data pe durata nedeterminata, fara insa a fi stabilite criterii obiective si transparente pentru alegerea uneia dintre cele doua modalitati de ocupare a posturilor.

6. In Legea nr. 11/2024 nu se mai regaseste o reglementare similara celei din art. 36 din Legea nr. 567/2004, care permite ocuparea posturilor vacante de personal auxiliar de specialitate prin concurs organizat la nivelul curtilor de apel, parchetelor de pe langa curtile de apel, Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Directiei Nationale Anticoruptie.

In conditiile in care reglementarea actuala a constituit de multe ori un instrument esential pentru atenuarea deficitului de personal auxiliar cu care s-au confruntat instantele judecatoresti, este evident ca omisiunea Legii nr. 11/2024 de a prevedea posibilitatea ocuparii posturilor vacante de grefier judiciar sau grefier de sedinta si prin concursuri organizate de curtile de apel constituie un regres in reglementare.

7. Desi in conceptia legii gestionarea carierei categoriilor de personal vizate de aceasta se realizeaza de presedintele curtii de apel, in mod inexplicabil art. 157 alin. (1) din aceeasi lege scoate masura transferului din competenta de dispozitie a presedintelui curtii de apel si o atribuie in competenta presedintelui instantei de unde se transfera personalul. In acelasi timp, tot acesta din urma este abilitat de lege sa-si avizeze propria masura, fapt care este profund criticabil.

8. O alta problema esentiala, pentru care nu sunt prevazute in prezent solutii concrete, vizeaza salarizarea categoriilor de personal prevazute de noua lege.

In primul rand, desi art. 264 din Legea nr. 11/2024 prevede ca 'nivelul de salarizare pentru functiile nou-infiintate prin prezenta lege se stabileste prin Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare', nu au fost realizate demersurile necesare pentru completarea legii-cadru referitoare la salarizarea personalului platit din fonduri publice.

In al doilea rand, solutia prevazuta de art. 264 nu se coreleaza cu dispozitia prevazuta la art. 205 alin. (2) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care face referire la legea speciala privind salarizarea si alte drepturi salariale in domeniul justitiei.

9. Alte reglementari din Legea nr. 11/2024, referitoare la derularea unor concursuri, au, de asemenea, un caracter deficitar, sens in care exemplificam:

• dispozitiile art. 7 lit. d), care sunt inaplicabile, intrucat finalitatea procedurii de evaluare este reprezentata de acordarea unui calificativ, iar nu de aplicarea unei sanctiuni disciplinare;

• dispozitiile art. 38 alin. (1), care sunt confuze, intrucat, desi privesc un concurs la care proba scrisa nu presupune mai multe discipline, prin modul in care sunt redactate par a acredita exact contrariul. In primul rand, textul face referire la 'fiecare disciplina', cu toate ca nu exista mai multe discipline, dar si la media notelor obtinute la proba scrisa, desi la acest concurs exista o singura lucrare scrisa pentru care ar urma sa se acorde, in mod firesc, o singura nota.

• mai multe dispozitii din Legea nr. 11/2024 prevad ca in comisiile de concurs pot fi numiti si reprezentanti ai organizatiilor profesionale sau sindicale reprezentative ale profesiei, in calitate de observatori. In acest fel, sunt generate riscuri inutile pentru asigurarea confidentialitatii subiectelor de concurs, fara ca acestea sa fie justificate de vreun avantaj concret dedus dintr-o astfel de participare”.

sursa foto: Universul Juridic