Redactia Lumea Justitiei a depus marti 8 august 2017 o plangere disciplinara la Inspectia Judiciara impotriva Procurorului General al Romaniei Augustin Lazar (foto) sub aspectul savarsirii unei suite de abateri disciplinare legate de refuzul repetat al acestuia de a trimite Comisiei speciale de ancheta a Parlamentului Romaniei copia dosarului 213/P/2017 privind fraudele de la alegerile din 2009, dosar clasat definitiv. In legatura cu acest refuz, Comisia de ancheta parlamentara s-a pronuntat deja public ca i se obstructioneaza activitatea legala prin actiuni calificate ca fiind de rea-credinta. De asemenea, pentru orice om de buna credinta, este evident ca s-au incalcat legea si deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei, care au statuat ca orice persoana careia o comisie de ancheta ii solicita anumite documente este obligat sa le puna la dispozitie indiferent ce rang are in stat.

Amintim ca in urma cu cateva luni, redactia Lumea Justitiei a mai formulat o plangere disciplinara impotriva aceluiasi Augustin Lazar, pentru declaratiile acestuia publice, cu conotatii politice, facute in timpul scandalului legat de OUG 13/2017, in urma careia Inspectia Judiciara s-a sesizat si a inceput cercetarile.

Publicam in continuare continutul plangerii disciplinare trimisa la Inspectia Judiciara in 8 august 2017, care a fost inregistrata sub nr. 5931/IJ/2017.

SESIZARE

<< cu privire la abaterile disciplinare prevazute de art. 99 lit. a), f), ş) si t) teza I din Legea nr. 303/2004, republicata, savarsite de:

- LAZAR AUGUSTIN – procuror general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

respectiv pentru:

a) manifestarile care aduc atingere onoarei sau probitatii profesionale ori prestigiului justitiei, savarsite in exercitarea sau in afara exercitarii atributiilor de serviciu;

f) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire de serviciu;

ş) nerespectarea deciziilor Curtii Constitutionale ori a deciziilor pronuntate de Inalta Curte de Casatie si Justitie in solutionarea recursurilor in interesul legii;

t) exercitarea functiei cu rea-credinta sau grava neglijenta.

Potrivit Art. 99 indice 1 din Legea 303/2004: “(1) Exista rea-credinta atunci cand judecatorul sau procurorul incalca cu stiinta normele de drept material ori procesual, urmarind sau acceptand vatamarea unei persoane” - in cazul de fata fiind vorba de impiedicarea Comisiei parlamentare de ancheta de a-si exercita atributiile conferite de lege.

solicitandu-va ca:

In temeiul art. 69 alin. 1 lit. d) din Legea nr. 317/2004, republicata, sa dispuneti repartizarea aleatorie a acestui dosar in cadrul Inspectiei Judiciare a Consiliului Superior al Magistraturii;

In temeiul art. 45 alin. 3 din Legea nr. 317/2004, republicata, sa dispuneti efectuarea verificarii prealabile de catre inspectorul judiciar desemnat, a aspectelor semnalate;

In temeiul art. 45 alin. 6 lit. b) din Legea nr. 317/2004, republicata, inspectorul judiciar desemnat sa dispuna, prin rezolutie motivata, inceperea cercetarii disciplinare prealabile a procurorului LAZAR AUGUSTIN pentru abaterile mai sus enumerate.

In temeiul art. 47 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 317/2004, republicata, inspectorul judiciar sa dispuna, prin rezolutie scrisa si motivata, confirmata de inspectorul-sef, admiterea sesizarii, exercitarea actiunii disciplinare impotriva procurorului LAZAR AUGUSTIN si sesizarea Sectiei pentru judecatori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii in vederea:

Excluderii din magistratura a procurorului LAZAR AUGUSTIN conform art. 100 lit. e) din Legea nr. 303/2004, republicata, pentru urmatoarele:

MOTIVE

In fapt,

In data de 11.07.2017, Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009, a solicitat Procurorului General al PICCJ Lazar Augustin o copie dupa dosarul nr. 213/P/2017 clasat in data de 20.06.2017, clasare ramasa definitiva prin neatacarea in termenul legal.

Procurorul General Lazar Augustin a refuzat prin adresa nr. 1792/C/2017 din 14.07.2017 solicitarea Comisiei parlamentare si a emis doua postari pe Facebook si Comunicatul de presa al PICCJ nr. 1162/VIII-3/2017 din 21 iulie 2017, din care opinia publica si autoritatile interesate au fost informate ca acesta a solicitat CSM urmatoarele:

“a) sa-si exercite rolul de garant al independentei justitiei;

b) sa sesizeze CCR cu un conflict juridic de natura constitutionala intre autoritatea legiuitoare si autoritatea judecatoreasca;

c) sa ii fie clarificat „daca poate fi trimis Comisiei Parlamentare, in copie, un dosar in care s-a dispus o solutie de clasare ce vizeaza infractiuni pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale.”

Astfel, potrivit Comunicatului de presa al PICCJ nr. 1162/VIII-3/2017 din 21 iulie 2017: „procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie solicita Consiliului sa aprecieze cu privire la necesitatea sesizarii in baza art. 146 lit. e) din Constitutia Romanei a Curtii Constitutionale a Romaniei cu o cerere de constatare a existentei unui conflict juridic de natura constitutionala ivit intre autoritatea legiuitoare si autoritatea judecatoreasca.”

Consiliul Superior al Magistraturii, la 7 august 2017, a respins solicitarile neintemeiate ale lui Lazar Augustin cu motivarea: “Consiliul Superior al Magistraturii a considerat ca solicitarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie referitoare la oportunitatea sesizarii Curtii Constitutionale cu o cerere de constatare a unui conflict juridic de natura constitutionala intre Ministerul Public – Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parlamentul Romaniei, nu intruneste cerintele legale pentru a i se putea da curs, atata vreme cat nu s-au invocat incalcari ale unor competente de ordin constitutional, nu a fost reclamata neindeplinirea unor acte privind obligatii ce deriva din dispozitiile Constitutiei si nici nu s-a creat vreun blocaj institutional, activitatea parchetelor nefiind perturbata in nici un mod prin solicitarea adresata de comisia de ancheta constituita la nivelul Parlamentului Romaniei.“

Potrivit Art. 12 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public:

„(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1, urmatoarele informatii:
a) informatiile din domeniul apararii nationale, sigurantei si ordinii publice, daca fac parte din categoriile informatiilor clasificate, potrivit legii;

b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii;

c) informatiile privind activitatile comerciale sau financiare, daca publicitatea acestora aduce atingere principiului concurentei loiale, potrivit legii;

d) informatiile cu privire la datele personale, potrivit legii;

e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare;

f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces;

g) informatiile a caror publicare prejudiciaza masurile de protectie a tinerilor.”

Se observa din analiza art. 12, lit. e) din Legea 544/2001 ca sunt exceptate de la liberul acces „informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare”.

Per a contrario rezulta ca daca o ancheta penala nu mai este in curs, in sensul ca s-a emis o solutie definitiva, informatiile devin publice pentru orice cetatean roman, cu atat mai mult pentru Parlamentul Romaniei, care are abilitati conferite prin lege in a solicita si primi informatii care servesc realizarii unei anchete parlamentare.

Mai mult, in practica parchetelor si instantelor in relatia cu presa, in foarte multe cazuri rechizitoriile, solutiile de clasare definitive sau alte acte din dosar se comunica oricarui jurnalist la cerere. A refuza Parlamentului Romaniei informatii care de regula se furnizeaza presei la cerere reprezinta fara indoiala un act discriminatoriu care nu poate fi justificat.

Prin comunicatul de presa din luna august 2017, Comisia speciala de ancheta a Parlamentului a concluzionat: „...consideram ca refuzul domnului Augustin Lazar de a pune la dispozitia Comisiei parlamentare de ancheta documentele solicitate poate fi interpretat ca o exercitare a functiei cu rea credinta sau grava neglijenta”.

Potrivit Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 411/2017:

-pct. 32: ”Prin raportare la cele aratate mai sus, Curtea constata, in acord, de asemenea, cu jurisprudenta sa, ca instituirea unei comisii de ancheta parlamentara reprezinta o aplicare a dispozitiilor constitutionale la care s-a facut anterior referire, avand, asadar, deplina legitimitate constitutionala. Parlamentarii, exercitandu-si mandatul in serviciul poporului, trebuie sa dea dovada de aplecare spre discutarea, dezbaterea si rezolvarea problemelor comunitatii si nicidecum sa le ignore. Una dintre modalitatile prevazute de Constitutie pentru realizarea acestui obiectiv il constituie comisia de ancheta parlamentara, al carei obiect de activitate consta in analiza sau clarificarea unor situatii de fapt, a unor aspecte sau fenomene sociale relevante, justificat de interesul public de a cunoaste anumite realitati cu reverberatii in plan social, juridic sau politic. O astfel de activitate de cercetare a unor aspecte din viata publica a comunitatii este absolut indispensabila realizarii rolului constitutional al unui parlamentar, acela de reprezentant al electoratului si al intereselor cetatenilor, avand in vedere ca legea, ca act normativ al Parlamentului, reprezinta modalitatea prin care sunt reglementate, in cadrul anumitor raporturi sociale, regulile de conduita, drepturile și obligatiile cetatenilor, iar aceste reglementari trebuie sa fie cat mai bine adaptate realitatilor juridice, sociale si politice ale comunitatii și sa reflecte cat mai fidel interesele acelei comunitati in planul politicii legislative. Prin urmare, nicio autoritate sau institutie publica nu poate limita sau nega acest principiu, deputatii si senatorii exercitandu-și mandatul in conformitate cu interesul superior al comunitatii si cu respectarea competentelor strict determinate prin Constitutie” (in acest sens, a se vedea și Decizia nr.924 din 1 noiembrie 2012, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.787 din 22 noiembrie 2012).

-pct. 35: ”Institutia controlului parlamentar trebuie coroborata si corelata cu principiul constitutional al colaborarii loiale intre institutiile si autoritatile statului si cu cel al loialitatii fata de Constitutie”, iar ”reprezentantii institutiilor trebuie sa colaboreze in realizarea anchetelor parlamentare, in aceasta formula concretizandu-se si principiul echilibrului intre puterile statului.”

IN CONCLUZIE,

Rezulta ca Procurorul General al PICCJ Lazar Augustin, prin refuzul de a pune la dispozitia Comisiei speciale de ancheta a Parlamentului dosarul nr. 213/P/2017, clasat in data de 20.06.2017 (acte care nu au niciun fel de regim secret ori de confidentialitate), a incalcat nu doar obligatiile sale profesionale si legea de functionare a Parlamentului, dar si dispozitiile obligatorii ale Deciziei CCR nr. 411/2017.

Refuzul nejustificat al Procurorului General Augustin Lazar este in forma continuata si nescuzabil, intrucat dupa precizarile si comunicatele publice repetate ale Comisiei speciale de ancheta, care au facut trimitere la actele normative mai sus evocate, dar si dupa respingerea de catre CSM a solicitarii respectivului de a-i da o mana de ajutor in sensul sustinerii refuzului sau, Procurorul General Lazar Augustin a emis Comunicatul de presa al PICCJ nr. 1194/VIII-3/2017 din 7 august 2017 prin care a emis o aberatie juridica in persistenta refuzului sau, sustinand ca: “...reamintim ca solicitarea Comisiei parlamentare de ancheta a unor aspecte privind alegerile electorale din 2009 - aflata in faza de analiza si de clarificare a unor probleme de drept - are in vedere o cauza in care s-a pronuntat o solutie de clasare ce vizeaza infractiuni pentru care nu s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale”.

Asemenea justificari publice, de domeniul penibilului, emise de la nivelul conducerii PICCJ, consideram ca sunt de natura de a afecta grav probitatea profesionala si prestigiul justitiei, pe langa obstructionarea evidenta, cu rea-credinta, a activitatii Comisiei speciale de ancheta a Parlamentului.

Pentru toate cele aratate, solicitam exercitarea actiunii disciplinare impotriva procurorului LAZAR AUGUSTIN in vederea excluderii acestuia din Magistratura.>>

8 august 2017