Dezvaluirea facuta de Lumea Justitiei privind implicarea lui Augustin Lazar (foto 1 dreapta) in mentinerea in inchisoare a disidentului anticomunist Iulius Filip (click aici pentru a citi) a declansat o avalansa legata de scheletele din dulapul actualului Procuror General. Nu mai devreme de miercuri, 3 aprilie 2019, seful Senatului, Calin Popescu-Tariceanu (foto 2), a pus problema eventualei apartenente lui Lazar la o controversata scoala de procurori comunisti, care a functionat la Bran inca din anul 1969. Luarea de pozitie apare intr-o scrisoare deschisa adresata de Tariceanu presedintelui Klaus Iohannis (foto 1 stanga).

Mai precis, liderul ALDE ii cere lui Iohannis sa il revoce urgent pe Lazar din functia de Procuror General, asa cum i-a solicitat ministrul Justitiei Tudorel Toader inca din octombrie 2018.

Totodata, Klaus Iohannis ar trebui sa se implice in aflarea adevarului la urmatoarea intrebare: a frecventat sau nu Augustin Lazar cursurile Scolii de la Bran? Intrebarea vine in contextul in care toti procurorii folositi ulterior in reprimarea comunista au fost absolventi ai respectivei scoli, puncteaza Tariceanu:

„Revenind la cazul socant al procurorului general Augustin Lazar, cred ca se impune clarificarea de urgenta, in contextul faptelor prezentate de media, a apartenentei ori nu a domniei sale la grupul procurorilor comunisti absolventi ai celebrei Scoli de la Bran. Cum se stie, acea scoala a format, incepand din 1969, toti procurorii care aveau sa fie folositi in aplicarea directivelor partidului comunist si ale Securitatii privind anchetarea si reprimarea brutala a tuturor cetatenilor romani care indrazneau sa miste in front.

O scoala care, prin profesori provenind din Militie, Securitate si de la Academia ”Stefan Gheorghiu”, instruia procurorii comunisti, atent selectati, cum se faceau anchetele ”speciale” pe baza de tortura, santaj, substante halucinogene, cum sa inchida ochii la abuzurile anchetatorilor din Securitate, cum sa santajeze judecatorii care nu erau dispusi sa ”coopereze” suficient, cum sa li se faca inscenari avocatilor, cum sa se accepte neconditionat mandatele Securitatii de perchezitie, ori de arestare, pe baza de probe falsificate si multe altele asemenea. De-a lungul anilor, ne amintim ca au aparut marturii directe vizavi de aceste practici odioase”.

Mentionand ca Procurorul General al Romaniei ar trebui „sa fie un model de etica si de conduita pentru magistratii acestei tari”, Calin Tariceanu subliniaza ca Augustin Lazar nu si-a negat rolul jucat in cazul disidentului Iulius Filip, ci doar l-a minimalizat.

Concluzionand, al doilea om in stat precizeaza ca inactiunea lui Klaus Iohannis in cazul lui Augustin Lazar nu face altceva decat sa dinamiteze discursul prezidential legat de independenta justitiei:

„Aveti astazi ocazia sa dovediti ca independenta justitiei pe care o clamati in fiecare zi nu este doar un slogan electoral, ci un principiu in care credeti cu adevarat”.

Inainte sa va prezentam mesajul lui Tariceanu, precizam ca, in opinia noastra, Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii trebuie sa reia verificarile in cazul lui Augustin Lazar, pentru a stabili daca acesta a facut sau nu politie politica, in lumina dezvaluirii privind cazul detinutului politic Iulius Filip. De altfel, Lumea Justitiei a trimis deja o solicitare catre CNSAS in acest sens, urmand sa revenim cu informatii de indata ce vom primi raspunsul.

Redam integral scrisoarea deschisa a lui Calin Popescu Tariceanu:

„Domnule Presedinte Klaus Iohannis,

Va scriu pentru a-mi exprima revolta in fata unei situatii de o gravitate extrema care razbate din mass-media ultimelor zile si despre care nu ati binevoit sa aveti pana acum vreo reactie. Este vorba despre dezvaluirile terifiante potrivit carora procurorul general al Romaniei, persoana care ar trebui sa fie un model de etica si de conduita pentru magistratii acestei tari, s-ar fi numarat printre personajele de trista amintire care faceau jocurile murdare ale fostului regim comunist.

Dl. Augustin Lazar nu a negat faptele, a incercat doar sa ocoleasca raspunderea reala pe care ar fi avut-o in ceea ce priveste persecutarea disidentului Iulius Filip, arestat, anchetat, sicanat, torturat si lipsit de libertate de catre regimul comunist.

Dle Presedinte, stim bine, Romania a ratat sansa istorica de a avea o lege a lustratiei in 1990 si a pierdut ocazia de a transpune in viata Punctul 8 al Proclamatiei de la Timisoara, care ar fi barat accesul in functiile inalte ale fostilor securisti si comunisti de varf si ar fi contribuit major la asanarea societatii.

Faptul ca am ratat aceasta sansa nu trebuie sa presupuna automat, insa, dreptul celor care au scapat atunci neatinsi de rigorile legii, ori macar ale moralei, sa ni se infatiseze astazi drept repere morale si profesionale ori, mai grav, sa devina actori de prim rang ai impartirii legii. Inclin sa cred ca altul era sensul celebrului manifest nouazecist ”Apel catre lichele” al unuia dintre admiratorii dvs.

Nu vreau sa ajungem intr-o zi sa constatam ca prabusirea comunismului a conservat intact, din pacate, dreptul copiilor tortionarilor nostri de a ajunge, in timp, tortionarii copiilor nostri.

Fara atitudini ferme, mi-e teama ca deznodamantul va fi inevitabil.

Revenind la cazul socant al procurorului general Augustin Lazar, cred ca se impune clarificarea de urgenta, in contextul faptelor prezentate de media, a apartenentei ori nu a domniei sale la grupul procurorilor comunisti absolventi ai celebrei Scoli de la Bran. Cum se stie, acea scoala a format, incepand din 1969, toti procurorii care aveau sa fie folositi in aplicarea directivelor partidului comunist si ale Securitatii privind anchetarea si reprimarea brutala a tuturor cetatenilor romani care indrazneau sa miste in front.

O scoala care, prin profesori provenind din Militie, Securitate si de la Academia ”Stefan Gheorghiu”, instruia procurorii comunisti, atent selectati, cum se faceau anchetele ”speciale” pe baza de tortura, santaj, substante halucinogene, cum sa inchida ochii la abuzurile anchetatorilor din Securitate, cum sa santajeze judecatorii care nu erau dispusi sa ”coopereze” suficient, cum sa li se faca inscenari avocatilor, cum sa se accepte neconditionat mandatele Securitatii de perchezitie, ori de arestare, pe baza de probe falsificate si multe altele asemenea. De-a lungul anilor, ne amintim ca au aparut marturii directe vizavi de aceste practici odioase.

Din nefericire, aceste fapte au continuat sa fie atent mascate dupa caderea comunismului, cu largul concurs al serviciilor secrete, care au ajutat la conceperea unor mape profesionale incomplete in cazul multor magistrati. In acest caz vad ca se afla si actualul procuror general a carui mapa profesionala a fost atent albita de prietenii lui din umbra.

Dl. Augustin Lazar, pus in fata dovezilor de netagaduit, a recunoscut rolul jucat in cazul disidentului Iulius Filip, dar sustine ca era vorba de un rol minor.

Il vom crede pe cuvant? Vom lasa lucrurile asa cum sunt? Vom continua sa toleram ca procurorii onesti ai Romaniei sa fie condusi de un complice al regimului securisto-comunist?

Cred ca sunt cateva intrebari care nu pot avea decat un singur raspuns.

Va cer, astazi, dle. presedinte, sa va intrati in rolul constitutional de garant al democratiei si sa semnati urgent decretul de revocare din functie a procurorului general, o solicitare care, independent de faptele sus mentionate, care nu fac decat sa agraveze lucrurile, v-a fost deja transmisa de ministrul justitiei.

Aveti astazi ocazia sa dovediti ca independenta justitiei pe care o clamati in fiecare zi nu este doar un slogan electoral, ci un principiu in care credeti cu adevarat”.

Basescu ii cere demisia lui Lazar: “Asa ar face un om de onoare”

Pe de alta parte, inclusiv fostul presedinte al Romaniei Traian Basescu a precizat, intr-o emisiune la Romania TV, ca Augustin Lazar ar trebui sa isi dea demisia dupa dezvaluirile legate de trecutul sau, dezvaluiri care il descalifica. Totusi, Basescu a tinut sa sublinieze ca asa ar face un om cu onoare:

“Cred ca dansul a tinut aceasta taina, dar care devenind publica automat il descalifica sa mai ramana in fruntea Parchetului General. Asa ar face un om de onoare. Eu, va marturisesc, cand a venit l-am simpatizat fara sa-l cunosc, stiind ca e procurorul care a adus bratarile dacice, dar evenimentul asta nu se potriveste cu mine. As fi un caraghios sa spun sa ramana, cand eu am condamnat comunismul si instrumentele comunismului. Sunt capitole intregi despre ce faceau procurorii”.