Procurorul General Gabriela Scutea (foto 1) a incercat sa-l spele pe fostul procuror DNA Emilian Eva (foto 2), emitand o ordonanta de clasare pe numele acestuia in temeiul art. 16 alin. 1 lit. a Cod procedura penala: „fapta nu exista”. Initial, procurorul SIIJ Sorin Iasinovschi ii daduse lui Eva tot clasare, dar in baza literei f: „a intervenit prescriptia”. Cu alte cuvinte: Iasinovschi constatase ca Eva savarsise faptele de care era acuzat (click aici pentru a citi).

Totusi, lucratura lui Scutea s-a desirat la Inalta Curte de Casatie si Justitie. In 5 octombrie 2022, judecatoarea Adriana Ispas a desfiintat ordonanta sefei PICCJ, dispunand restituirea dosarului la Parchetul General, pentru completarea urmaririi penale.

Redam minuta incheierii nr. 392/2022 din cauza nr. 1406/1/2022:

„In temeiul art. 341 alin. (6) lit. b) Cod procedura penala, admite plangerile formulate de petentii Leonte Ioan si Tarniceriu Radu Dimitrie impotriva ordonantei nr. 1380/C/2022 din 30 mai 2022 a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe care o desfiinteaza si dispune trimiterea cauzei la procuror in vederea completarii urmaririi penale sub aspectul savarsirii infractiunilor de 'abuz in serviciu' prevazuta de art. 297 alin. (1) Cod penal, 'cercetare abuziva' prevazuta de art. 280 alin. (1) Cod penal si 'represiune nedreapta' prevazuta de art. 283 alin. (1) Cod penal. Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului. Definitiva. Pronuntata in camera de consiliu, astazi, 05 octombrie 2022”.

Iasinovschi nu a negat faptele imputate lui Eva

Amintim ca totul a pornit de la plangerea depusa in 2018 la Parchetul General de catre fostul judecator Radu Dimitrie Tarniceriu (foto 3), care l-a acuzat pe Emilian Eva de abuz in serviciu, cercetare abuziva si represiune nedreapta pentru felul in care Eva i-a fabricat lui Tarniceriu un dosar de trafic de influenta si participatie improprie la abuz in serviciu daca functionarul a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. Radu Tarniceriu – fost presedinte al tribunalelor din Iasi (si cel civil, si cel militar) – fusese condamnat in 2016 de catre Curtea de Apel Suceava la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru acuzatia de trafic de influenta, fiind achitat pentru cea de abuz in serviciu. Sentinta CA Suceava a fost confirmata in 2017 de catre ICCJ.

Tot in 2018, la cateva luni dupa depunerea plangerii impotriva lui Eva, a devenit operationala Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie, care a preluat dosarul vizandu-l pe fostul procuror DNA. Acolo, Radu Tarniceriu il acuza pe Emilian Eva de faptul ca si-a bazat dosarul doar pe denunturile false smulse de la omul de afaceri Emanuel Osoianu din Iasi, pe care procurorul DNA i-a amenintat cu arestul si cu puscaria in cazul in care ar fi refuzat sa-l dea-n primire pe Tarniceriu.

In februarie 2022, procurorul SIIJ Sorin Eugen Iasinovschi a clasat cauza vizandu-l pe Emilian Eva, dar – foarte important – din cauza ca ar fi intervenit prescriptia. In ordonanta pe care Lumea Justitiei v-a prezentat-o acum cateva luni, Iasinovschi subliniaza ca exista indicii solide ca Eva ar fi pus in scena paradeala de care-l acuza Tarniceriu, insa faptele s-au prescris.

Scutea, detergent pentru Eva

La 30 mai 2022, Procurorul General Gabriela Scutea a infirmat ordonanta lui Sorin Iasinovschi, schimband temeiul clasarii: din „a intervenit prescriptia” (art. 16 alin. 1 lit. f teza I CPP) in „fapta nu exista (art. 16 alin. 1 lit. a CPP). In esenta, Scutea a pretextat ca oricum, intr-un final, acel afacerist care l-a denuntat pe Radu Tarniceriu au sfarsit prin a fi condamnati definitiv (la fel ca Tarniceriu), deci nu se sustine ideea ca Emilian Eva i-ar fi constrans sa-l denunte pe fostul presedinte al Tribunalului Iasi.

La randul lui, Tarniceriu a atacat la ICCJ ordonanta lui Scutea, subliniind faptul ca Procurorul General nu avea posibilitatea legala de infirmare a ordonantei emise de sectia speciala, cata vreme, conform art. 1 alin. 5 din Legea nr. 49/2022 privind desfiintarea SIIJ, „solutiile de clasare, de renuntare la urmarirea penala si de trimitere in judecata dispuse de procurorii Sectiei, care nu au facut obiectul controlului ierarhic anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiintarii Sectiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispozitiile art. 318, art. 328, art. 335 si art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicandu-se in mod corespunzator”. Or, in cazul de fata, ordonanta procurorului Iasinovschi purta deja litera „v”, despre care Radu Tarniceriu sustine ca inseamna „verificata”, si o semnatura despre care acelasi Tarniceriu afirma ca ii apartine adjunctului SIIJ Nicolae Marin (vezi facsimile).

In al doilea rand, fostul presedinte al Tribunalului Militar Iasi explica faptul ca Gabriela Scutea nu si-a motivat ordonanta, multumindu-se doar sa astearna pasaje cu copy-paste din ordonanta lui Eugen Iasinovschi.

Pe partea de fond, Radu Tarniceriu isi bazeaza argumentatia pe pasajele din ordonanta lui Iasinovschi in care afaceristul Emanuel Osoianu recunoaste el insusi ca denuntul fata de fostul magistrat era unul mincinos, depus sub constrangerea exercitata de procurorul Emilian Eva.

Redam principalul pasaj din plangerea fostului judecator Radu Tarniceriu impotriva ordonantei emise de Gabriela Scutea:

„II. Nelegalitatea solutiilor. Incalcarea competentei functionale a procurorului care a emis ordonanta

Unul dintre principalele elemente din care rezulta nelegalitatea ordonantei in prezent atacate deriva din necompetenta functionala a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de emitere a acestui act procesual, fiind incalcate dispozitiile art. 1 alin. 5 din Legea nr. 49/2022.

Potrivit acestui text, 'solutiile de clasare, de renuntare la urmarirea penala si de trimitere in judecata dispuse de procurorii Sectiei, care nu au facut obiectul controlului ierarhic anterior intrarii in vigoare a prezentei legi, sunt supuse de la data desfiintarii Sectiei controlului exercitat de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, dispozitiile art. 318, art. 328, art. 335 si art. 339 din Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedura penala, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicandu-se in mod corespunzator'.

Cu alte cuvinte, Procurorul General al Parchetului pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este competent sa exercite controlul ierarhic specific doar in situatia solutiilor care nu au facut obiectul verificarii legalitatii si temeiniciei de catre procurorul-sef sectie sau procurorul-sef sectie adjunct al SIIJ pana la momentul desfiintarii acesteia.

In situatia noastra, Procurorul General al Romaniei nu avea competenta de a emite ordonanta in prezent atacata, avand in vedere ca ordonanta de clasare din data de 17.02.2022 emisa in dosar nr. 357/P/2018 al SIIJ a fost verificata sub aspectul legalitatii si al temeiniciei. In concret, pe prima pagina a acesteia se poate observa o mentiune olografa care cuprinde data de 17.02.2022, litera 'v' (n.n. cel mai probabil, de la cuvantul 'verificata'), respectiv o semnatura care este identica cu cea a dlui Procuror sef adjunct (vezi facsimil 1), regasita in cuprinsul adresei de comunicare a ordonantei de clasare emise la data de 17.02.2022 (vezi facsimil 2).

Motivele care stau la baza acestei concluzii sunt reprezentate de o serie de circumstante factuale si de drept relevante. In primul rand, este dincolo de orice indoiala rezonabila ca unicul rol al unei mentiuni olografe pe prima pagina a unui act procesual al procurorului nu poate reprezenta altceva decat dovada explicita a verificarii legalitatii si temeiniciei respectivului act de catre procurorul ierarhic superior la data indicata. La o analiza comparativa a celor doua semnaturi, rezulta destul de limpede ca acestea sunt similare si mult diferite fata de semnatura procurorului care a emis ordonanta de clasare.

Pe de alta parte, aceste argumente factuale sunt completate de dispozitiile regasite in Regulamentul de ordine interioara al parchetelor aprobat prin Hotararea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 947 din 14 noiembrie 2019. Potrivit art. 26 alin. (4) lit. e), procurorul-sef de sectie are atributia analizarii legalitatii si temeiniciei solutiilor adoptate de catre procurorii din sectie. Potrivit alin. (5) lit. c) al aceluiasi articol, procurorul-sef sectie adjunct exercita atributiile procurorului-sef sectie, in absenta acestuia.

Asa fiind, la o privire de ansamblu a celor indicate supra, este evident ca ordonanta de clasare din 17.02.2022 a fost verificata sub aspectul legalitatii si temeiniciei la aceeasi data, respectiv anterior desfiintarii Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie. A fortiori, data fiind reglementarea enuntata la art. 1 alin. (5) din Legea nr. 49/2022, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie nu avea competenta functionala de a realiza controlul ierarhic al procurorului din fosta Sectie Speciala, sens in care ordonanta in prezent atacata este lovita de nulitate absoluta, fiind incident art. 281 alin. (1) lit. b) C.proc.pen.

III. Nelegalitatea solutiilor. Incalcarea prevederilor procesuale incidente

In masura in care Judecatorul de camera preliminara va trece peste argumentele de nelegalitate indicate la pct. II din prezenta plangere, un al doilea viciu privit din aceeasi perspectiv se refera la incalcarea prevederilor procesual-penale din materia infirmarii actelor procesuale ale procurorului ierarhic inferior si a posibilitatii dispunerii unei noi solutii in prezenta cauza.

In concret, Procurorul General a considerat ca se impune infirmarea din oficiu a ordonantei nr. 357/P/2018 din 17.02.2022 si clasarea cauzei intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. a) C.proc.pen, respectiv ca faptele nu exista, fiind emisa o unica ordonanta in acest sens.

Temeiul de drept al infirmarii consta in dispozitiile art. 304 alin. (2) C.proc.pen., respectiv norma generala care permite procurorului ierarhic superior sa dispuna o atare masura atunci cand un act sau o masura procesuala a procurorului ierarhic inferior ar fi nelegala sau netemeinica.

In realitate insa, acest text poate fi utilizat numai in masura in care vorbim despre o urmarire penala in desfasurare, si nu in situatia in care s-a dispus o solutie definitiva in cauza. In aceasta din urma situatie, unica modalitate prin care s-ar putea proceda la o atare operatiune ar fi cea prevazuta la art. 335 alin. (1) C.proc.pen., respectiv de infirmare a ordonantei si de redeschidere a urmaririi penale, confirmata de Judecatorul de camera preliminara potrivit alin. (4) al aceluiasi text.

Potrivit doctrinei de specialitate, in cadrul analizei dispozitiilor art. 304 C.proc.pen., 'avand in vedere rolul de garant al legalitatii procesului penal, care trebuie manifestat in mod activ, procurorul, respectiv procurorul ierarhic superior poate infirma orice act nelegal sau netemeinic, in orice moment al urmaririi penale, fara a fi necesar sa fi fost sesizat intr-o anume modalitate'.

Per a contrario, in situatiile in care vorbim despre o urmarire penala finalizata, este exclusa aplicabilitatea dispozitiilor generale prevazute de art. 304 C.proc.pen., existand un text special de redeschidere a urmaririi penale, regasit la art. 335 C.proc.pen. in situatiile expres prevazute de lege, operatiune necesar a fi confirmata de Judecatorul de camera preliminara.

Cu alte cuvinte, odata finalizata urmarirea penala printr-o solutie definitiva de netrimitere in judecata, variantele de redeschidere a urmaririi penale reglementate in prezent sunt limitativ prevazute de lege si constau in:

- admiterea plangerii impotriva solutiei de clasare in procedura prevazuta de art. 339 si urm. C.proc.pen.;

- infirmarea ordonantei de clasare pe motiv ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea (art. 335 alin. (1) C.proc.pen.);

- revocarea ordonantei de clasare cand au aparut fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasare (art. 335 alin. (2) C.proc.pen.)

- revocarea ordonantei de clasare cand suspectul sau inculpatul nu si-a indeplinit cu rea-credinta obligatiile stabilite urmare a solutiei de renuntare la urmarire penala (art. 335 alin. (3) C.proc.pen.).

In prezenta cauza, motivul pentru care procurorul nu a utilizat cadrul legal pentru redeschiderea urmaririi penale este relativ usor de dedus si consta in imprejurarea ca nu era incident niciunul dintre cazurile prevazute de lege si rezumate mai sus pentru a se dispune o astfel de masura. Asa fiind, desi nelegal, procurorul a ales ca temei de drept dispozitia regasita la art. 304 alin. (2) C.proc.pen., norma care nu poate fi aplicabila in situatia urmaririlor penale finalizate.

Suplimentar argumentelor de mai sus care denota nelegalitatea masurii infirmarii ordonantei de clasare, se poate observa ca nici noua solutie de clasare intemeiata pe dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. a) nu a respectat prevederile legale, pentru simplul fapt ca aceasta a fost dispusa intr-o imprejurare in care urmarirea penala a fost finalizata fara sa existe vreo solutie de redeschidere a acesteia confirmata de Judecatorul de camera preliminara, astfel cum impun prevederile art. 335 alin. (4) C.proc.pen.

Aceasta critica de nelegalitate este urmarea fireasca a modalitatii nelegale in care s-a dispus infirmarea ordonantei de clasare. Dat fiind ca nu au fost respectate normele procesuale aplicabile acestei masuri, nu a existat un control exercitat de Judecatorul de camera preliminara pentru a se analiza in ce masura este legala si temeinica redeschiderea urmaririi penale. Neexistand un atare filtru impus de dispozitiile legale, urmarirea penala nu a fost redeschisa, sens in care procurorul nu avea posibilitatea legala de a dispune o noua masura intr-o etapa a procesului penal finalizata la acel moment.

Conchizand, nelegalitatea noii solutii de clasare deriva din imprejurarea ca aceasta a fost dispusa in afara vreunui cadru procesual.

IV. Nelegalitatea ordonantei. Nemotivarea caracterului nelegal al ordonantei infirmate

Nu in ultimul rand, se poate observa ca potrivit f. 5 a ordonantei in prezent atacate, solutia infirmarii clasarii initiale s-a intemeiat pe motivul ca 'ordonanta nr. 357/P/2018 din 17 februarie 2022 a Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie ar fi nelegala si netemeinica'.

Cu toate acestea, contrar celor mentionate anterior, considerentele din cuprinsul ordonantei se refera strict la analiza netemeiniciei solutiei procurorului de caz, nicaieri in cuprinsul documentului nefiind indicate motivele pentru care Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a considerat ca solutia initiala ar fi nelegala.

Lipsa indicarii considerentelor pentru care s-a considerat ca ordonanta infirmata este nelegala atrage incalcarea dreptului de acces la justitie, parte din dreptul la un proces echitabil prevazut de art. 6 din Conv.E.D.O. Consacrand principiul obligativitatii motivarii, Curtea a statuat ca, in lipsa motivarii, insusi dreptul de acces la justitie devine lipsit de eficacitate. Organul judiciar are, in consecinta, obligatia de a proceda la o examinare efectiva a informatiilor cu care a fost sesizat, fiind obligatorie motivarea corespunzatoare a solutiilor dispuse.

Pe cale de consecinta, suplimentar criticilor de nelegalitate indicate supra., ordonanta din 30 mai 2022 este nelegala si din perspectiva nemotivarii corespunzatoare a solutiei de infirmare dispuse.

Avand in vedere argumentele indicate mai sus, se impune constatarea nelegalitatii ordonantei din 30 mai 2022, cu consecinta admiterii plangerii astfel cum a fost formulata.

IV. Netemeinicia ordonantei

Subsidiar criticilor de nelegalitate expuse pe larg mai sus, ordonanta din 30 mai 2022 a Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie analizata sufera si din punct de vedere al temeiniciei, privita atat din perspectiva considerentelor, cat si a solutiilor dispuse.

Cu titlu general si inainte de a expune argumentele care stau la baza solicitarii de constatare a netemeiniciei ordonantei, se impune a se constata ca intreaga analiza a procurorului de caz este concentrata exclusiv asupra dovedirii caracterului legal si temeinic a solutiei de condamnare a dlui Tarniceriu, si nu asupra mijloacelor de proba existente raportat la infractiunile sesizate ca fiind comise de catre procurorul Eva Emilian.

Desi este adevarat ca discutam despre o serie de infractiuni comise cu ocazia instrumentarii unui dosar penal de catre un procuror, analiza caracterului infractional sau nu a demersurilor magistratului nu poate fi realizata exclusiv in functie de solutia instantei de judecata investite cu acuzatia formulata, pentru un motiv simplu. Judecatorul este chemat sa judece in baza unor mijloace de proba prezentate de catre acuzare si care se bucura de o prezumtie de legalitate. Asa fiind, judecatorul nu are de unde sa cunoasca caracterul obscur al modalitatii de administrare al respectivului mijloc de proba, sens in care este chemat sa pronunte o hotarare pornind de la premisa ca procedeul probatoriu a fost unul legal. Per a contrario, daca se dovedeste ca aceasta premisa este una gresita si ca respectivele mijloace de proba au fost administrate in mod nelegal sau neloial, legiuitorul a oferit posibilitatea revizuirii hotararii instantei in temeiul art. 453 alin. (1) lit. d) C.proc.pen., demers utilizat de altfel in prezent de catre dl Tarniceriu.

In situatia in care s-ar valida rationamentul procurorului care a infirmat ordonanta de clasare, s-ar ajunge la niste situatii halucinante. Cu titlu exemplificativ, in ipoteza in care in faza de urmarire penala au fost audiate 10 persoane in calitate de martori, ale caror declaratii identice au fost administrate prin recurgerea la tortura, fiind pronuntata o solutie de condamnare in baza acestor declaratii fara ca judecatorul sa cunoasca caracterul nelegal al procedeului probatoriu, se poate aprecia ca infractiunea comisa de procuror nu exista pentru simplul fapt ca instanta de judecata a dispus o solutie de condamnare bazata pe respectivele mijloace de proba? Desi acest exemplu pare a fi unul extrem, are rolul de a evidentia ca activitatea procurorului de caz nu poate fi analizata strict din perspectiva solutiei finale a judecatorului, astfel cum s-a procedat in prezenta cauza.

Pe de alta parte, un argument suplimentar care sustine teza de mai sus este acela ca solutia de condamnare s-a fundamentat fie in mod direct, pe mijloacele de proba administrate in mod nelegal, fie in mod indirect, prin coroborarea acestora cu alte mijloace de proba, precum inscrisuri sau interceptari. Asa fiind, desi nu ne putem situa in mintea judecatorului care a dispus solutia de condamnare, din continutul considerentelor hotararilor putem deduce fara dubiu ca in lipsa mijloacelor de proba administrate in mod nelegal de catre procurorul Eva, o solutie de condamnare a dlui Tarniceriu ar fi fost exclusa. Mutatis mutandis, considerentele procurorului care a infirmat solutia clasarii pornind de la solutia de condamnare a dlui Tarniceriu se dovedesc inca o data ca fiind eronate.

In concret, prin Sentinta penala a Curtii de Apel Suceava, instanta de judecata a considerat ca 'declaratiile inculpatului Osoianu Emanuel (din 24.01.2011 si

04.02.2011) si ale martorilor Raduc, mai sus evocate, dovedesc pe deplin aceasta actiune a celor doi inculpati'. Asa cum se poate observa, hotararea de condamnare s- a bazat pe declaratiile numitului Osoianu Emanuel din 24.01.2011 si 04.02.2012, administrate in mod nelegal. Asa fiind, infractiunile comise de procurorul Eva Emilian prin care au fost obtinute aceste declaratii trebuie sa fie considerate decisive in pronuntarea solutiei de condamnare.

La o simpla lecturare a considerentelor solutiei de condamnare (a se vedea in acest sens f. 31-38 ale Deciziei), cea mai mare parte a acestora analizeaza declaratiile martorilor Osoianu Emanuel din 24.01.2011 si 04.02.2011, Raduc Maria, Raduc Bogdan, Vasiliu-Cravelos Ciprian-Alexandru si Samrin Amjad administrate in faza de urmarire penala de catre procurorul Eva Emilian.

Este adevarat ca mijloacele de proba care au condus la solutia condamnarii au fost inclusiv inscrisuri sau interceptari, nerelevante ca material probator, deoarece nicio inregistrare a convorbirilor telefonice sau ambientale nu sustine acuzatia, asa cum a fost formulata in rechizitoriu.

Pe de alta parte, toate acestea au fost coroborate cu probele obtinute in mod nelegal, hotararea de condamnare fiind afectata, iremediabil, de vicii de nelegalitate care au determinat pronuntarea unei solutii netemeinice. Ca este asa rezulta expressis verbis din fila 38 a Deciziei, in care se precizeaza imprejurarea potrivit careia 'condamnarea inculpatului Osoianu Emanuel, ca si in cazul inculpatului Tarniceriu Radu Dimitrie, nu s-a facut in baza unei singure probe, asa cum, in mod nefondat, sustine apararea, ci s-a bazat pe declaratiile acestuia, date la urmarirea penala, in data de 24.01.2011 si, respectiv, 04.02.2011 (...), care s-au coroborat cu declaratiile

martorilor Raduc Maria, Raduc Bogdan, Vasiliu-Cravelos Ciprian-Alexandru, Samrin Amjad, cu inscrisurile, respectiv adresa Oficiului Registrului de Comert de pe langa Tribunalul Iasi nr. 512467/19.03.2012, cu raportul de expertiza contabila judiciara din 28.06.2012, cu procesul-verbal de transcriere a convorbirilor telefonice din datele de 18.10.2010, 19.10.2010, 20.10.2010, 27.10.2010, 2.11.2010, 3.10.2010. Astfel, pe baza coroborarii acestor mijloace de proba, s-a constatat, dincolo de orice indoiala rezonabila, ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de inculpat'.

Pe langa ca declaratiile de martori administrate in cauza prin savarsirea de infractiuni au reprezentat, din punct de vedere numeric, cea mai mare parte a temeiurilor solutiei de condamnare, acestea au fost inclusiv coroborate cu alte mijloace de proba, ansamblul acestora determinand pronuntarea solutiei in cauza. Asa fiind, este dincolo de orice indoiala rezonabila ca savarsirea infractiunilor de catre procurorul Eva in legatura cu administrarea probelor care au stat la baza condamnarii subsemnatului au fost determinante pentru pronuntarea solutiei de catre Curtea de Apel Suceava si Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Pe cale de consecinta, fiind in situatia unui 'cerc vicios', nici solutia clasarii intemeiata pe art. 16 alin. (1) lit. a) din Codul de procedura penala nu poate fi fundamentata pe hotararea de condamnare a instantei de judecata. Relevanta si pertinenta celorlalte mijloace de proba administrate in dosarul in care dl Tarniceriu a fost condamnat pot fi reanalizate doar de catre judecatorul ce va rejudeca cauza, in situatia in care va fi admisa in principiu cererea de revizuire formulata de acesta.

Desi, asa cum am vazut, analiza caracterului temeinic al ordonantei de clasare infirmate s-a realizat contrar dispozitiilor legale in materie, nefiind indicate motivele care stau la baza invalidarii rationamentului procurorului de caz strict din perspectiva obiectului dosarului analizat, in cele ce urmeaza vom realiza o scurta analiza a motivelor care stau la baza concluziei ca faptele sesizate exista si au fost comise de catre procurorul Eva Emilian.

Dl Tarniceriu a fost trimis in judecata in data de 05.12.2014 prin rechizitoriul intocmit in dosarul nr. 15/P/2011 al DNA – ST Iasi si ulterior condamnat pentru savarsirea infractiunii de trafic de influenta, retinandu-se ca a intervenit pe langa judecatorii din cadrul Tribunalului Iasi in vederea solutionarii in mod favorabil a unei actiuni civile in care era parte un presupus apropriat al acestuia.

La momentul de referinta, respectiv perioada 2010 – 2014, dl Tarniceriu a fost judecator la Tribunalul Iasi, fiind totodata si presedintele acestei instante, iar incepand cu data de 29.11.2011, a fost transferat la Tribunalul Militar Iasi, unde a fost numit in functia de presedinte la data de 15.07.2014.

Dosarul penal nr. 15/P/2011 a fost constituit ca urmare a unui denunt mincinos formulat in fata procurorului Emilian Eva. Acesta a fost magistratul care a instrumentat cea mai importanta parte a dosarului penal, respectiv a audiat martorul denuntator si alti martori, ale caror declaratii au fost obtinute in prin incalcarea principiului loialitatii administrarii probelor. Singurul scop avut in vedere de procurorul Emilian Eva a fost de a cerceta persoane importante la nivelul judetului Iasi, chiar daca mijloacele folosite pentru atingerea obiectivului nu au fost in conformitate cu dispozitiile legale, fiind chiar in afara legii.

In prezenta cauza, procurorul Emilian Eva si-a cladit acuzatia pe baza unor afirmatii mincinoase facute de persoane cercetate penal, care in schimb au primit beneficii de natura juridica, respectiv dosarul nr. 120/P/2010 a ramas in nelucrare, pana la inceputul anului 2018, cand a fost restituit la DIICOT – ST Iasi, apoi la DIICOT – Structura Centrala.

Dosarul penal nr. 15/P/2011, in care dl Tarniceriu a fost cercetat pentru fapte de coruptie, s-a format ca urmare a declaratiei date in calitate de inculpat de catre numitul Osoianu Emanuel in dosarul nr. 120/P/2010. La acel moment, dl. Osoianu se afla sub masura arestului preventiv. Intrucat a urmarit doar ameliorarea pe cat posibil a situatiei sale, Osoianu Emanuel a acceptat termenii prezentati de procurorul Emilian Eva, concretizati in promisiunea ca in cazul in care da declaratii in sensul dorit de catre Emilian Eva, indiferent daca sunt sau nu sunt adevarate, masura arestului preventiv va inceta.

De asemenea, promisiunile au fost indreptate si catre numitul Raduc Bogdan si numita Raduc Maria, persoane care aveau la data respectiva calitatea de inculpati in acelasi dosar penal. Or, se observa de la acest moment incipient ca mijloacele folosite de Emilian Eva nu au fost in concordanta cu dispozitiile legale.

In prima declaratie data de Osoianu Emanuel din data de 24.01.2011, s-au consemnat imprejurarile de fapt relativ la traficul de influenta comis de dl Tarniceriu. Astfel, in declaratia data de Osoianu Emanuel in fata numitului Emilian Eva (care de asemenea a instrumentat dosarul penal in care dl. Osoianu avea calitate de inculpat), se preciza faptul ca [Osoianu] a asistat la o discutie avuta de acesta, dl Tarniceriu si dl Leonte Ioan. Discutia a privit eventualele problemele juridice avute de dl. Leonte in legatura cu intabularea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de teren, context in care dl Tarniceriu ar fi afirmat ca problema ar putea fi rezolvata prin interventia sa, in calitate de presedinte al instantei competente.

Totodata, s-a mentionat ca interventia s-a realizat si prin faptul ca a instiintat partea din dosar cand anume trebuie depuse documentele necesare la dosarul cauzei, insa aceste actiuni au fost realizate prin intermediul altor persoane, si anume prin Raduc Bogdan si Raduc Maria. Ulterior acestei declaratii, fata de Osoianu Emanuel nu a mai fost ceruta prelungirea masurii preventive de catre procurorul Emilian Eva, fiind pus in libertate.

Avand in vedere amploarea situatiei create de declaratia mincinoasa pe care a dat-o, Osoianu Emanuel la data de 09.03.2012, cu ocazia audierii ca martor in dosarul in care dl Tarniceriu a fost cercetat, respectiv 15/P/2011, in prezenta aparatorului acestuia din urma, avocat Alexandru Anghel, a declarat ca nu-si mentine declaratiile anterioare, deoarece nu corespund adevarului, fiind luate prin santajarea sa.

Mai mult, la data de 25.09.2012, a depus un memoriu prin care relata ca cele declarate de el nu sunt conforme cu realitatea. Prin memoriul inaintat a aratat ca declaratia data a fost doar urmarea promisiunii venite din partea procurorului Emilian Eva de a nu mai prelungi masura preventiva, astfel incat imprejurarile de fapt nu corespund adevarului. Or, desi procurorul si-a respectat promisiunea data, Osoianu Emanuel fiind pus in libertate ulterior denuntului mincinos, acesta din urma a aratat ca doreste sa isi retraga declaratiile mincinoase. Pe scurt, Osoianu Emanuel a combatut fiecare aspect mincinos consemnat cu ocazia primei declaratii date.

Raportat la aceste declaratiile ulterioare ale numitului Osoianu Emanuel, in cuprinsul f. 6 a ordonantei de infirmare, Procurorul General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie a considerat ca 'au fost confirmate doar de catre persoane avand un interes comun cu cel al lui Osoianu Emanuel, respectiv desfiintarea solutiilor de condamnare dispuse prin sentinta penala nr. 46 din 16 iunie 2016 a Curtii de Apel Suceava, Sectia Penala si pentru Cauze cu Minori, si anume Tarniceriu Radu Dimitrie (condamnat prin aceeasi hotarare) si martorii Osoianu Violeta Elena (sotia martorului Osoianu Emanuel), Anghel Alexandru si Ilas Constantin (aparatorii alesi pentru Tarniceriu Radu Dimitrie si Osoianu Emanuel)'.

Se considera ca 'avand in vedere ca aceste declaratii sunt subiective si nu se coroboreaza cu celelalte probe aflate la dosarul cauzei, nu pot constitui suport probator pentru constatarea din considerentele ordonantei nr. 357/P/2018 din 17 februarie 2022, potrivit careia exista faptele de abuz in serviciu (prevazuta de art. 297 alin. 1 Cod penal), cercetare abuziva (prevazuta de art. 280 alin. 1 Cod penal) si de represiune nedreapta (prevazuta de art. 283 alin. 1 Cod penal)'.

Contrar celei de mai sus, pe langa ca declaratiile avocatilor dnilor Osoianu si Tarniceriu nu pot fi interpretate ca fiind subiective, persoanele neavand vreun interes real si personal pentru o anumita solutie mai ales datorita faptului ca acestia nu au mai avut aceasta calitate ulterior trimiterii in judecata a persoanelor asistate (fiind la acel moment in pensie), considerentele ordonantei infirmate s-au bazat pe o serie de circumstante obiective. Ulterior declaratiei initiale nereale a dlui Osoianu, procurorul Eva, care instrumenta si dosarul penal nr. 120/P/2010 al DNA in care Osoianu era arestat preventiv (declinat de catre DIICOT catre aceasta unitate de parchet), nu a mai formulat o propunere de prelungire a masurii arestarii preventive fata de acesta. Aceasta imprejurare este una cat se poate de obiectiva si denota caracterul infractional al modalitatii de efectuare a urmaririi penale de catre magistratul Eva Emilian. Doar urmare a punerii in libertate, persoana a dat o noua declaratie in data de 09.03.2012 (in dosarul 15/P/2011), in care a declarat ca nu-si mentine declaratiile anterioare, deoarece nu corespund adevarului, fiind luate prin santajarea sa.

Raportat la acest subiect, la f. 7 a Ordonantei de infirmare procurorul precizeaza ca nu exista o posibilitate reala ca 'procurorul Eva sa se tina de cuvant', dat fiind ca dosarul 120/P/2010 era in realitate la DIICOT, si nu la DNA, sens in care in dosarul nr. 44/P/2011 al DNA – ST Iasi martorul Osoianu Emanuel avea calitatea de martor.

In primul rand, se face referire la dosarul nr.44/P/2011 al DNA Serviciul Teritorial Iasi, in care martorul Osoianu ar fi fost cercetat in stare de libertate – afirmatie eronata, deoarece dosarul indicat priveste alte persoane ce nu au legatura cu prezenta cauza. Pe de alta parte, considerentele sunt inexacte si din perspectiva faptului ca dosarul in care Osoianu era inculpat nu s-ar fi aflat in instrumentarea procurorului Eva Emilian, la DNA – ST Iasi. In realitate insa, la momentul omisiunii intentionate a procurorului de a solicita prelungirea arestarii preventive, dosarul se afla in instrumentarea magistratului Eva Emilian, la DNA – ST Iasi, fiind declinat catre aceasta unitate de parchet de catre DIICOT.

In dosarul nr. 357/P/2018 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, au fost audiate o serie de martori a caror declaratii nu au fost luate in considerare de catre procurorul care a dispus infirmarea ordonantei, contrar dispozitiilor legale in materie.

In data de 03.06.2020, a fost audiata numita Osoianu Violeta Elena, care a precizat ca 'procurorul Eva Emilian mi-a spus ca daca sotul meu nu declara ceea ce vrea el, adica procurorul Eva Emilian, respectiv daca nu face un denunt mincinos impotriva judecatorului Tarniceriu Radu, atunci el ne va distruge pe toti si implicit nu il va pune in libertate pe sotul meu. Totodata, mi-a sugerat sa merg in arestul IPJ Iasi si sa-l conving pe sotul meu sa declare asa cum ii cere procurorul Eva Emilian, ca daca va proceda in acest fel il va lasa in libertate, va ridica sechestrul de pe bunurile noastre si eu ma voi intoarce la serviciu, intrucat, ca urmare a controlului judiciar, am fost suspendata din functie'.

In data de 03.06.2020, a fost audiat numitul Osoianu Emanuel, care a precizat ca 'am fost arestat timp de 60 de zile de catre DIICOT Iasi, dupa care dosarul a fost declinat la DNA – Serviciul teritorial Iasi, unde a fost preluat de catre procurorul Eva Emilian. Cu o saptamana inainte de expirarea masurii arestarii preventive, am fost chemat la sediul DNA Iasi de doua ori de catre procurorul Eva Emilian, care nu mi-a luat nicio declaratie scrisa, dar in schimb mi-a impus sa fac un denunt mincinos impotriva judecatorului Tarniceriu Radu, in care sa declar ca acesta ar fi intervenit la membrii completului de judecata care judecau o intabulare pentru un teren al lui Leonte Ioan. I-am spus initial ca nu pot formula un asemenea denunt, deoarece nu este adevarat, la care procurorul Eva Emilian mi-a spus ca daca vreau sa ies din arest, sa fac acel denunt, intrucat nu il intereseaza daca este sau nu adevarat, iar in caz contrar, daca nu voi face denuntul, ma va distruge.

Pentru a ma convinge sa formulez denuntul, Eva Emilian a inceput urmarirea penala fata de sotia mea (grefier la Parchetul Tribunalului Iasi), drept pentru care aceasta a fost suspendata din functie si totodata mi-a pus sechestru asigurator pe casa si terenurile pe care le detineam. (...)

In aceste conditii, am ajuns la concluzia ca singura solutie de a putea iesi din arest era sa formulez acel denunt mincinos impotriva judecatorului Tarniceriu Radu, pe care l-am si formulat, urmand ca dupa ce voi iesi din arest sa il retrag. Dupa ce am formulat denuntul impotriva judecatorului Tarniceriu Radu, procurorul Eva Emilian s-a tinut de cuvant si nu mi-a prelungit masura arestarii preventive, fiind pus in libertate la expirarea celor 60 de zile.

Ulterior, dupa circa o saptamana dupa ce am fost pus in libertate, am fost chemat la sediul DNA Iasi de catre procurorul Eva Emilian, care mi-a solicitat sa-l contactez pe Leonte Ioan si sa-l conving sa cedeze un teren in suprafata de 282 hectare teren ce apartineau SC Pescarus SRL Iasi in favoarea unei persoane interpuse si de incredere procurorului Eva Emilian. (...)

In luna septembrie 2012, am formulat un memoriu pe care l-am trimis la DNA – Serviciul teritorial Iasi, in care mi-am retractat declaratiile mincinoase formulate impotriva judecatorului Tarniceriu Radu, intrucat nu erau adevarate, fiind formulate la solicitarea procurorului Eva Emilian in timp ce eram arestat'.

In data de 06.03.2020, a fost audiat martorul Anghel Alexandru, care a precizat ca 'am fost aparatorul ales al dlui judecator Tarniceriu Radu in timp ce era cercetat la DNA – Serviciul teritorial Iasi. Convingerea mea intima este ca denuntul formulat de catre Osoianu Emanuel impotriva judecatorului Tarniceriu Radu a fost obtinut in conditii nelegale, motiv pentru care acesta si l-a retractat dupa ce a fost pus in liberate. Cand fac aceasta afirmatie, o fac si ca urmare a experientei de procuror de peste 37 de ani, perioada in care procurorul Eva Emilian mi-a fost subordonat.

Am asistat si la una dintre audierile lui Osoianu Emanuel, in care si-a retractat denuntul si prima declaratie impotriva judecatorului Tarniceriu Radu, sustinand ca ultimele lui declaratii sunt cele adevarate. Dupa ce Osoianu Emanuel a fost pus in libertate, am avut o discutie particulara cu acesta, ocazie cu care mi-a confirmat ca denuntul a fost mincinos'.

Tot in 06.03.2020, a fost audiat martorul Ilas Constantin, care a precizat ca 'imi amintesc ca Osoianu Emanuel a fost chemat de procurorul Eva Emilian pentru audiere, la care am participat si eu. Audierea a fost intrerupta la cererea lui Osoianu Emanuel pentru a se consulta cu mine, deoarece procurorul de caz a vrut sa-l audieze in legatura cu alte fapte decat cele pentru care era arestat preventiv.

A doua zi, m-am prezentat la ora 8:45 la sediul DNA Iasi, ocazie cu care am constatat ca duba cu arestati venise inca de la orele 7:30 (dupa spusele gardianului). Am urcat pe scari la biroul procurorului Eva Emilian, am batut la usa, iar usa mi-a fost deschisa de catre Osoianu Emanuel, care, fiind cu fata spre procuror, i-a spus acestuia: 'domnul avocat sa mai stea pe sala' si a inchis usa.

Dupa un sfert de ora, procurorul Eva Emilian mi-a deschis usa si m-a invitat in birou, dupa care mi-a citit o declaratie data de Osoianu Emanuel din care reiesea ca a fost martor la o discutie ce a avut loc la Restaurantul Moldova din Iasi, intre un primar, judecatorul Tarniceriu Radu si el, in legatura cu un teren, in joc fiind o suma importanta de peste 25-35.000 euro. (...)

M-am uitat catre Osoianu Emanuel si l-am intrebat: 'asa este?', la care acesta a ridicat din umeri si din maini intr-un gest de disperare, spunand un 'da' infundat, iar din gesturile si mimica lui a dedus faptul ca asa i s-a impus de catre procurorul Eva Emilian.

Dupa aceasta, procurorul mi-a inmanat declaratia pe care am semnat-o alaturi de inculpatul Osoianu Emanuel. Am cerut un exemplar dupa declaratie, care mi-a fost inmanata, dupa care am iesit pe hol, in timp ce Osoianu Emanuel a ramas cu procurorul Eva Emilian in birou circa 5 minute.

Am asteptat pe hol pana ce a iesit Osoianu Emanuel din Birou, care m-a intrebat: 'am facut bine?', la care eu m-am apropiat de el si i-am soptit: 'este bine sa raspunzi pentru faptele tale, si nu pentru altii', la care acesta mi-a raspuns: 'ce eram sa fac?'

La cateva zile dupa ce a expirat durata arestarii preventive, Osoianu Emanuel a fost lasat in libertate. Dupa ce a fost pus in libertate, m-am intalnit cu el si l-am intrebat: 'care este treaba?', iar acesta mi-a raspuns ca procurorul Eva Emilian s-a tinut de cuvant si de promisiune'.

Ansamblul mijloacelor de proba existente la dosarul cauzei dovedesc dincolo de orice indoiala rezonabila ca faptele sesizate de catre dl Tarniceriu ca fiind comise de catre procurorul Eva Emilian exista si constituie infractiunile de abuz in serviciu, cercetare abuziva si represiune nedreapta, sens in care ordonanta de infirmare este netemeinica”.

* Cititi aici ordonanta in care Sorin Iasinovschi atesta faptul ca Emilian Eva a smuls denuntul fals de la omul de afaceri

* Cititi aici ordonanta Gabrielei Scutea privind clasarea dosarului Eva pe „fapta nu exista”

* Cititi aici plangerea lui Radu Tarniceriu fata de ordonanta lui Scutea