Secretomania din Biroul Electoral Central trebuie sa inceteze, someaza avocata Ingrid Mocanu (foto 1) – reprezentanta AUR in BEC –, care la 11 martie 2025 a introdus la Curtea de Apel Bucuresti o actiune pentru suspendarea si anularea a mai multor pasaje din Regulamentul de organizare si functionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2025.

Ne referim la acele pasaje care interzic inregistrarea in orice mod (deci inclusiv audio-video) a sedintelor BEC si care nu permit explicit exprimarea nominala a voturilor, astfel incat publicul sa stie felul in care a votat fiecare membru al Biroului.

Concret, avocata explica faptul ca in felul acesta se va putea trage concluzia ca o hotarare aberanta a Biroului Electoral Central – condus in prezent de catre judecatorul ICCJ Cristinel Grosu (foto 3) – a fost adoptata cu unanimitate de voturi – fapt ce ii face pasibili de raspundere penala inclusiv pe membrii care au votat „impotriva”, in cazul in care decizia astfel adoptata incalca o norma de legislatie primara si, deci, creeaza premisele infractiunii de abuz in serviciu.

Judecatorul plimbat pe la Chisinau a zis „pas”

Inainte de a va lasa sa cititi argumentele lui Ingrid Mocanu, mentionam ca luni, 17 martie 2025, judecatorul Corneliu-Lucian Andrioaei (foto 2) de la Curtea de Apel Bucuresti a considerat ca nu este nimic in neregula cu regulamentul BEC, respingand actiunea avocatei. Urmeaza recursul la Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Andrioaei (magistrat definitiv din 2002) s-a facut remarcat pana acum doar printr-o vizita la Chisinau, in toamna anului 2024, unde a stat de vorba cu o judecatoare a CSM-ului din Republica Moldova (vezi facsimile 1 si 2). Interesant este ca aceasta vizita a fost anuntata doar de catre Consiliul Superior al Magistraturii de la Chisinau, nu si de CSM-ul de la Bucuresti. De asemenea, nu este clar cine si in baza caror criterii l-a desemnat pe Andrioaei sa mearga la Chisinau, in conditiile in care o asemenea vizita ar fi putut fi facuta de catre un membru din Consiliul Superior al Magistraturii din Romania.

Iata minuta sentintei CAB nr. 37/2025 din dosarul nr. 1515/2/2025:

„Respinge cererea de suspendare a executarii actului, ca neintemeiata. Respinge cererea de anulare formulata si completata, ca neintemeiata.

Cu recurs in 5 zile de la comunicare, in ceea ce priveste cererea de suspendare, ce se depune la Curtea de Apel Bucuresti-Contestatii Electorale. Cu recurs in 15 zile de la comunicare in ceea ce priveste cererea de anulare, ce se depune la Curtea de Apel Bucuresti-Contestatii Electorale.

Pronuntata azi, 17 martie 2025, prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei”.

Prezentam principalul pasaj din actiunea avocatei Ingrid Mocanu (vezi facsimil 3):

„Va solicit sa dispuneti:

- Anularea art. 14 alin. (5) – (7) si art. 17 alin. (2) si (3) din Regulamentul de organizare si functionare a birourilor electorale constituite pentru alegerea Presedintelui Romaniei din anul 2025, aprobat prin Hotararea nr. 1 pentru aprobarea acestui Regulament, publicat in Monitorul Oficial nr. 164/24.02.2025 (denumit in continuare 'Regulament'),

- Suspendarea executarii dispozitiilor art. 14 alin. (5) – (7) si art. 17 alin. (2) si (3) din Regulament pana la pronuntarea instantei de fond,

pentru urmatoarele motive:

Potrivit art. 14 alin. (5) – (7) din Regulament:

'(5) Presedintele biroului electoral asigura, cu sprijinul personalului tehnic auxiliar, numararea voturilor exprimate si consemnarea acestora in procesul-verbal de sedinta.

(6) In cadrul dezbaterilor biroului electoral, membrii acestuia isi pot exprima in mod liber punctul de vedere.

(7) Filmarea, fotografierea sau inregistrarea in orice mod a sedintelor birourilor electorale este interzisa'.

Totodata, potrivit art. 17 alin. (2) si (3) din Regulament:

'(2) Dupa fiecare sedinta, birourile electorale intocmesc un proces-verbal de sedinta care se semneaza de presedinte si de persoana care l-a tehnoredactat. Acesta poate fi consultat, la cerere, de catre membrii biroului electoral, in prezenta presedintelui biroului electoral sau a loctiitorului acestuia, si nu poate fi facut public. Este interzisa captarea de imagini ale proceselor verbale, prin orice mijloc tehnic.

(3) In procesul-verbal prevazut la alin. (2) vor fi consemnate urmatoarele:

- membrii biroului electoral prezenti la sedinta;

- problemele inscrise pe ordinea de zi;

- ordinea de zi aprobata de biroul electoral;

- pe scurt, eventualele dezbateri asupra punctelor de pe ordinea de zi;

- sintetic, solutiile propuse pentru fiecare punct al ordinii de zi;

- rezultatul fiecarui vot, mentionand doar numarul de voturi exprimate 'pentru' sau 'impotriva';

- alte elemente relevante'.

1. Motivele de nelegalitate:

Cu titlu prealabil, precizez ca la momentul analizarii acestor texte normative, subsemnata am apreciat ca sunt nelegale si ca se impune mentionarea in procesul-verbal al manierei in care a votat fiecare membru al BEC, dar si ca fiecare membru sa poata obtine o copie a procesului-verbal al sedintei, atunci cand apreciaza ca fiind relevant. Fata de aceste aspecte, am votat impotriva acestei Hotarari.

Ulterior, am solicitat expres sa se consemneze, in procesele verbale ale sedintei, faptul ca subsemnata solicita consemnarea modalitatii in care am votat, solicitare care initial a fost pusa pe agenda, apoi a fost amanata, ulterior a fost scoasa de pe agenda, apoi s-a respins direct plangerea prealabila formulata de subsemnata.

Or, apare mai mult decat evident ca trebuie sa ramana consemnat votul fiecarui membru si acesta sa poata face proba, daca va fi necesar, ca a votat intr-un sens sau in altul.

Aceasta deoarece prin semnarea actului adoptat se va putea trage concluzia, din partea oricarui observator obiectiv, ca actul ar fi rezultatul votului tuturor membrilor, fiind evident ca o alta modalitate de probare a opiniei exprimate in cadrul BEC nu poate fi realizata altfel.

Activitatea la BEC se realizeaza prin supunerea la vot a unor proiecte de acte normative sau individuale, care sunt redactate deja de angajati ai Autoritatii Electorale Permanente (institutie condusa politic, fiind cunoscut ca toata conducerea acestei autoritati este numita de majoritatea parlamentara) sau a unor candidaturi, acte sau voturi majoritare care ar putea contine posibile vicii de nelegalitate. Majoritatea voturilor exprimate in BEC pun in vigoare actul sau conduc la interzicerea dreptului de a fi ales si de a alege, iar actul astfel redactat devine aplicabil la nivelul intregii populatii si pentru toate birourile electorale si pe parcursul intregului proces electoral – ceea ce este si firesc, ca procedura.

Problema care apare este aceea ca, desi membrii ramasi in minoritate in cadrul BEC nu au participat la luarea deciziei, pentru ca au participat la sedinta, se vor vedea in situatia de a li se angaja raspunderea juridica, spre deosebire de cei absenti, care nu vor avea o astfel de raspundere, pentru ca nu vor semna actele BEC adoptate in acele sedinte.

Aceasta cu atat mai mult cu cat toti membrii BEC se afla in exercitiul unei functii care implica autoritatea de stat (nu doar cei majoritari) si sunt pasibili de raspundere (inclusiv penala) in legatura cu maniera in care isi indeplinesc atributiile in cadrul acestei functii.

Asadar, cum raspunderea penala este una individuala, nu colectiva, ma voi afla in imposibilitate obiectiva de a proba ca subsemnata am votat impotriva unui eventual act al BEC adoptat de majoritate si care ar fi apreciat de organele de cercetare penala ca fiind contrar vreunei norme primare (de exemplu, care ar fi apreciat ca ar intruni elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu).

Astfel, potrivit art. 9 alin. (4) din Regulament: 'Exercitarea corecta si impartiala a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie, intrucat membrul unui birou electoral exercita o functie care implica autoritatea de stat si, ca urmare, nu poate desfasura activitati care contravin atributiilor si obligatiilor ce-i decurg din lege, in aceasta calitate. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz'.

Potrivit acestui text, in cuprinsul aceluiasi Regulament se instituie o obligatie de a raspunde penal in exercitiul atributiilor de serviciu, dar se ingradeste total posibilitatea de a proba care a fost maniera in care au fost exercitate acestea. Cu titlu de exemplu, desi subsemnata am votat 'PENTRU' inregistrarea candidaturii unui cetatean roman care avea conservate drepturile electorale, acest aspect nu rezulta din niciun document oficial, asa cum este situatia Deciziei nr. 18D/09.03.2025.

Simplul fapt ca o majoritate constituita la un moment dat considera ca cele adoptate in acel for colectiv nu ar constitui infractiune nu va impiedica un organ de cercetare penala (mai exact, un procuror) sa aprecieze ulterior ca decizia adoptata de acel for este una nelegala.

Asadar, fiecare membru poate fi tras la raspundere (cu toate etapele acestei raspunderi: urmarire penala, trimitere in judecata, fond, apel, etc) pentru actele nelegale adoptate in exercitiul acestei atributii, fiind nelegala, in opinia subsemnatei, imposibilitatea in care este pus membrul care nu a participat la adoptarea deciziei majoritare de a-si proba nevinovatia.

Aceasta cu atat mai mult cu cat, cel putin la nivel teoretic, judecatorii din birourile electorale sunt minoritari (de exemplu, in BEC sunt in numar de 5, iar restul membrilor BEC, desemnati de partide, sunt majoritari), astfel ca daca acestia ar ramane in minoritate nu ar putea sa-si probeze nici ei maniera de vot.

Singura maniera de exonerare de raspundere ramane, in aceste conditii, absenta de la vot, mai exact de la sedinte, astfel ca daca se contureaza o majoritate care voteaza 'in bloc', reprezentantii opozitiei (minoritari, desi la acest moment au mai multe locuri in Parlament) se vor vedea obligati sa lipseasca constant de la aceste sedinte, pentru a nu risca sa raspunda penal pentru deciziile majoritatii, in eventualitatea in care un procuror va aprecia ca acel act este nelegal.

Este inadmisibil intr-un stat de drept, in care domnia legii ar trebui asigurata, sa se instituie raspunderea penala pentru maniera de indeplinire a atributiilor de serviciu (vot intr-un sens sau altul) dar sa se obstructioneze dreptul cetateanului pasibil de raspundere penala sa probeze in fata organelor de cercetare penala / instantelor de judecata maniera in care si-a exercitat atributia; mai mult, prin semnarea (fara observatii) a actelor adoptate de majoritate se va institui in sarcina tuturor prezumtia ca au votat pentru opinia majoritara.

De remarcat ca in toate organele Statului (instante, Parlament, Guvern) sedintele sunt inregistrate (unele chiar publice) iar fiecare membru al organelor colective ale statului are posibilitatea de a proba maniera in care si-a exprimat votul. Deliberarea pentru luarea hotararilor judecatorilor (care este invocata cu titlu de similitudine), este secreta, insa rezultatul deliberarii, decizia acestora, este publica, ea exprimandu-se sub forma opiniei separate a judecatorului, motivata in mod corespunzator.

Or, a se institui o asemenea interdictie (de a nu se mentiona nicaieri votul membrului BEC, de a nu se inregistra sedintele acestuia in mod oficial), o restrangere a dreptului la aparare, fiind o restrictie care nu poate fi instituita direct printr-un Regulament, ci in cel mai rau caz prin lege, ca act juridic al Parlamentului, potrivit art. 115 din Constitutie, dar si in lege numai cu indeplinirea conditiilor din acest articol al Legii Fundamentale.

Insecuritatea juridica in care se afla membrii BEC este una vadita, acestia fiind obligati sa suporte in personam consecintele, inclusiv penale, ale votului altor persoane, chiar exprimate in majoritate, fara a avea posibilitatea probarii faptului / actului contrar.

Fata de aceste aspecte, va solicit sa anulati partial Regulamentul astfel adoptat de BEC, in privinta articolelor criticate.

2. Referitor la suspendarea acestor articole din actul administrativ atacat, precizez ca aceasta este intemeiata, pentru urmatoarele motive:

Astfel, potrivit art. 14 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare:

'(1) In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile prevederilor art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare sau in termen de maximum 30 de zile de la luarea la cunostinta a continutului actului care nu mai poate fi revocat, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond. In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anulare a actului in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii in suspendare si daca fondul cererii de suspendare nu a fost solutionat, instanta investita cu cererea de suspendare va constata aceasta imprejurare si va respinge cererea de suspendare ca lipsita de interes. Daca suspendarea s-a dispus, aceasta inceteaza de drept si fara nicio formalitate'.

(2) Instanta solutioneaza cererea de suspendare, de urgenta si cu precadere, cu citarea partilor. Procedura prevazuta la art. 200 si 201 din Codul de procedura civila nu este aplicabila. Intampinarea este obligatorie si se depune la dosarul cauzei cu cel putin 3 zile inainte de termenul de judecata. Reclamantul va lua cunostinta de continutul intampinarii de la dosarul cauzei. Instanta poate acorda un nou termen de judecata in cazul in care reclamantul solicita amanarea pentru a lua cunostinta de continutul intampinarii.

(3) Cand in cauza este un interes public major, de natura a perturba grav functionarea unui serviciu public administrativ, cererea de suspendare a actului administrativ normativ poate fi introdusa si de Ministerul Public, din oficiu sau la sesizare, prevederile alin. (2) aplicandu-se in mod corespunzator.

(4) Hotararea prin care se pronunta suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare.

(5) In ipoteza in care se emite un nou act administrativ cu acelasi continut ca si cel suspendat de catre instanta, acesta este suspendat de drept. In acest caz nu este obligatorie plangerea prealabila.

(6) Nu pot fi formulate mai multe cereri de suspendare succesive pentru aceleasi motive. (7) Suspendarea executarii actului administrativ are ca efect incetarea oricarei forme de executare, pana la expirarea duratei suspendarii'.

Totodata, potrivit art. 15 din acelasi act normativ:

'(1) Suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art. 14, si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, in termen de maximum 60 de zile de la introducerea actiunii principale.

(2) Dispozitiile art. 14 alin. (2)-(7) se aplica in mod corespunzator.

(3) Hotararea data cererii de suspendare este executorie de drept, iar introducerea recursului, potrivit art. 14 alin. (4), nu suspenda executarea.

(4) In ipoteza admiterii actiunii de fond, masura suspendarii, dispusa in conditiile art. 14, se prelungeste de drept pana la solutionarea definitiva a cauzei, chiar daca reclamantul nu a solicitat suspendarea executarii actului administrativ in temeiul alin. (1)'.

In cauza sunt intrunite conditiile prevazute de dispozitiile legale antereferite:

a) A fost formulata plangere prealabila (pentru actul publicat in Monitorul Oficial) si a fost transmis si raspuns la aceasta (depunem, atasat prezentei, aceste cereri);

b) A fost introdusa de subsemnata actiunea principala, prin prezenta cerere de chemare in judecata;

c) Cazul pentru care formulam cererea de suspendare a executarii actului administrativ este bine justificat;

d) Suspendarea executarii actului administrativ este necesara pentru prevenirea unei pagube iminente.

A. Cazul bine justificat a fost descris pe deplin in prezenta cauza.

Astfel, cazul bine justificat presupune dovedirea existentei acelor imprejurari care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ, dar mai ales a necesitatii inlaturarii temporare a caracterului executoriu al actului pentru a preveni o paguba iminenta, paguba ce se analizeaza in concret.

Dispozitiile art. 2 alin. (1). lit. t) din Legea nr. 554/2004, definesc cazul bine justificat ca fiind 'imprejurarea legata de starea de fapt si de drept, care este de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ'.

Notiunea de 'indoiala serioasa' este corespondenta autohtona a unei conditii general solicitate in materia masurilor cu caracter provizoriu, denumita generic in doctrina europeana (de unde a si fost inspirata) fumus boni iuris, aceasta presupunand ca nelegalitatea trebuie sa rezulte cu evidenta prin probe sau rationamente la prima facie.

In cadrul acestei conditii, nu se analizeaza legalitatea actului a carui suspendare se solicita, aceasta fiind atributul instantei de contencios care va analiza actiunea in anulare.

In determinarea existentei cazului bine justificat, judecatorul va proceda la o analiza sumara a actului, in aparenta, fara prejudecarea fondului, prin raportare la motivele de fapt si de drept invocate de reclamant in baza unui probatoriu minimal, fiind exclusa o analiza de fond, in profunzime a legalitatii actului administrativ; in alte cuvinte, judecatorul de suspendare 'pipaie fondul', intocmai ca judecatorul de drept civil care este investit cu o masura provizorie.

Este important de precizat ca in situatia in care, pentru verificarea criticilor invocate de reclamant, judecatorul ar trebui sa administreze un probatoriu complex (precum proba cu expertiza) sau sa prejudece fondul cauzei, atunci in cauza nu ar fi indeplinita conditia unei aparente vadite de nelegalitate a actului contestat in favoarea reclamantului, ci, dimpotriva, ar exista o aparenta de legalitate a actului in favoarea beneficiarului acestuia.

Or, actul este nelegal in mod vadit, pentru argumentele indicate in precedent (pct. 1 al cererii de chemare in judecata).

B. Referitor la paguba iminenta, precizez ca prin maniera de actiune din cadrul BEC subsemnata si orice membru care nu va participa la luarea deciziei majoritare, ramanand in minoritate, vom ramane fara posibilitatea de a proba maniera in care am votat, fiind nevoiti sa absentam de la sedinte pentru protectia proprie.

Astfel, potrivit dispozitiilor regulamentare criticate, a caror anulare o solicitam, votul membrilor BEC nu se consemneaza, sedintele nu se inregistreaza, iar prin aceasta maniera de actiune se ajunge la punerea in pericol a securitatii lor juridice.

Aceasta maniera de actiune a membrilor BEC este urgent a fi remediata, deoarece sedintele BEC se organizeaza din doua in doua zile, pana la finalul perioadei electorale, adica pana in luna mai.

In aceste conditii, se impune suspendarea dispozitiilor legale care reglementeaza maniera de consemnare a votului si inregistrarea sedintelor BEC, pentru a se putea proba maniera de vot in cazul in care se suspicioneaza comiterea vreunei fapte penale prin actele adoptate de Biroul Electoral Central.

Atasez prezentei plangerea prealabila formulata si copia raspunsului primit la aceasta plangere prealabila.

In probatoriu, solicit onoratei instante sa puna in vedere paratului, BEC, sa depuna la dosarul cauzei procesul-verbal al sedintei din 22.02.2025 si din 9.03.2025, pentru a se observa maniera in care (nu) se consemneaza voturile exprimate de fiecare membru”.