Secretul profesional al avocatilor (in special confidentialitatea relatiei avocat-client) este asediat din ce in ce mai puternic – atat prin legislatie, cat si prin hotararile judecatoresti, pronuntate de instante nationale, dar si europene (CEDO si CJUE), avertizeaza avocatul Traian Briciu (foto), presedintele Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, intr-un comentariu publicat pe site-ul UNBR marti, 24 octombrie 2023, cu ocazia Zilei Europene a Avocatilor.

Aceste incercari repetate de subminare a avocaturii sunt comise in numele protectiei societatii, chiar daca asa ceva presupune ingerinte in drepturile individului, explica Briciu.

Ca si cum nu ar fi fost suficient de grav, guvernele incearca subrezirea breslei inclusiv prin spionarea a zeci de mii de avocati, dupa cum a demonstrat scandalul Pegasus, care a dezvaluit spionarea, de catre diverse guverne, a unor avocati, jurnalisti si politicieni folosind programul Pegasus, elaborat de firma israeliana de IT NSO Group, detaliaza seful UNBR.

In acest context, in care comunicarea online este omniprezenta, avocatii au datoria sa tina pasul cu vremurile si sa ia masuri de protectie pe Internet, astfel incat sa protejeze confidentialitatea relatiei cu propriii clienti, conchide Traian Briciu.

Redam intregul comentariu al presedintelui UNBR Traian Briciu:

„Secretul profesional intre protectia drepturilor individuale si protectia societatii in ansamblu

Prima oara cand a fost celebrata Ziua Europeana a Avocatilor fost in 2014, cand tema aleasa de CCBE (n.r. Consiliul Barourilor si Societatilor de Avocatura din Europa) a fost „Confidentialitatea comunicarilor avocat-client”. Anul acesta, CCBE revine cu propunerea unei teme similare: „Confidentialitatea comunicarilor client-avocat: o necesitate pentru a va proteja drepturile”.

Prima intrebare este: de ce CCBE revine, dupa 9 ani, cu aceeasi tema? Ce s-a schimbat in acest rastimp?

Intr-adevar, au intervenit multe schimbari atat prin adoptarea legislatiei europene pentru combaterea terorismului si a criminalitatii financiare, cat si prin jurisprudenta aferenta. Au intrat in vigoare mai multe directive europene in acest sens, transpuse in legislatiile nationale, care au adus limite noi secretului profesional, prin prisma obligatiilor de raportare a suspiciunilor cu privire la tranzactiile suspecte. Alte propuneri legislative care vizeaza inclusiv secretul profesional al avocatului sunt pe rolul Parlamentului European[1].

Asistam la o reinterpretare pe cale legislativa si jurisprudentiala a secretului profesional, care isi pierde caracterul absolut si intangibil, fiind abordat tot mai frecvent prin punerea in balanta a drepturilor individului cu protectia societatii. Pentru avocat, provocarea cea mai mare este gasirea unui echilibru intre protectia clientilor si responsabilitatea sociala a acestuia, intrucat obligatia de pastrare a secretului profesional trebuie conciliata cu obligatiile legale care ii revin potrivit legislatiei privind combaterea criminalitatii financiare si a terorismului.

Daca suntem atenti la jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene, observam ca, tot mai frecvent, secretul profesional este pus in balanta cu interesul societatii. In mai multe spete, CtEDO a hotarat ca nu a fost incalcat art. 8 din Conventie, constatand ca perchezitiile efectuate la sediul avocatului sau alte ingerinte nu au fost disproportionate in raport cu scopul legitim urmarit, si anume apararea ordinii publice, prevenirea savarsirii de infractiuni si protejarea drepturilor si libertatilor altora sau chiar „bunastarea economica a tarii” [2].

Sigur ca atat CtEDO, cat si CJUE s-au pronuntat de multe ori si in sensul protectiei confidentialitatii si secretului profesional, atunci cand ingerintele nu au fost proportionale in raport cu scopul urmarit, si anume interesele justitiei si ale societatii, cand statele nu ofereau suficiente garantii legislative impotriva abuzurilor autoritatilor, cand mandatele de perchezitie erau prea vagi sau nu exista o cale de atac eficienta impotriva acestor abuzuri.

In acest sens, o speta de referinta in practica europeana este cauza Pruteanu impotriva Romaniei, in care CtEDO a constatat ca ingerinta denuntata, si anume interceptarea convorbirilor telefonice ale avocatului, a fost disproportionata in raport cu scopul legitim urmarit – stabilirea adevarului in cadrul unei proceduri penale si, prin urmare, apararea ordinii publice – iar reclamantul nu a beneficiat de un „control efectiv” impus de statul de drept si care sa poata limita ingerinta la ceea ce era necesar intr-o societate democratica[3].

Insa ceea ce rezulta cu claritate din evolutia jurisprudentei este ca secretul profesional este protejat numai in masura in care avocatul nu depaseste atributiile sale specifice de aparare sau de reprezentare in justitie si de consiliere juridica, prevazute de lege[4], si aici interpretarea devine complicata in contextul tendintelor de interprofesionalitate, ca raspuns la cererea clientilor pentru servicii integrate. Mai mult, avocatul nu poate fi aparat prin aplicarea principiului confidentialitatii comunicarilor avocat-client, atunci cand el insusi devine suspect pentru savarsirea unor fapte penale[5].

Mergand mai departe de aceasta evolutie a legislatiei si a practicii judiciare, secretul profesional se confrunta cu provocari noi, determinate de impactul tehnologiei, dematerializarea procedurilor judiciare si a actelor avocatului in raport cu clientii, dar si cu autoritatile.

Pe de alta parte, atacurile cibernetice sunt tot mai frecvente. O serie de scandaluri mondiale de tip Wikileaks, precum afacerea Snowden sau Panama Papers arata ca avocatii au devenit tinte predilecte ale atacurilor informatice. Mai nou, scandalul Pegasus dezvaluie ca dictatori si lideri de guverne au folosit un soft pentru a spiona zeci de mii de persoane, in special avocati, jurnalisti si politicieni. Observam instrumentalizarea secretului profesional ca arma politica si acest lucru extrem de grav nu poate fi contracarat numai prin legi.

Garantiile legale ale protectiei confidentialitatii comunicarilor devin din ce in ce mai superflue in acest context, intrucat mediul online scapa deseori de sub control. Totusi, nu putem ramane in urma lumii, pentru ca foarte curand mare parte din atributiile avocatilor nu se vor mai putea desfasura decat exclusiv online, prin platformele sistemului de justitie sau cele guvernamentale.

Fiecare cabinet sau societate de avocatura va trebui sa adopte masuri de protectie a secretului profesional in mediul online, pentru a nu se lasa prada atacurilor informatice. Nu putem ignora aceasta evolutie independenta de vointa noastra. Trebuie sa ne adaptam si aici e marea provocare!”

_________________________

[1] RAPORT referitor la propunerea de directiva a Parlamentului European si a Consiliului privind mecanismele care trebuie instituite de statele membre pentru prevenirea utilizarii sistemului financiar in scopul spalarii banilor sau finantarii terorismului si de abrogare a Directivei (UE) 2015/849
[2] CtEDO: Sérvulo & Associados – Sociedade de Advogados, RL impotriva Portugaliei – 3 septembrie 2015, Lindstrand Partners Advokatbyrå AB impotriva Suediei – 20 decembrie 2016
[3] CtEDO: Pruteanu impotriva Romaniei – 3 februarie 2015
[4] CtEDO: Michaud impotriva Frantei – 6 decembrie 2012
[5] CtEDO: Versini-Campinchi si Crasnianski impotriva Frantei – 16 iunie 2016