Presedinta instantei supreme, judecatoarea Corina Corbu (foto), simte nevoia sa manifeste suprema bataie de joc la adresa presei si a cetatenilor, in general. Sefa ICCJ interzice accesul mass media chiar si la dosare de maxim interes public, prevalandu-se de un aberant ordin emis de catre ea insasi. Situatia este cu atat mai actuala, cu cat joi, 13 august 2020, presei i-a fost interzis accesul in sala de judecata la primul termen din recursul dosarului in care Departamentul pentru Situatii de Urgenta contesta sentinta prin care Curtea de Apel Bucuresti a eliberat comuna Gornet de sub criminala carantina impusa dupa bunul plac al sefului DSU Raed Arafat (click aici pentru intregul serial). Procesul i-a fost repartizat unui complet prezidat de insasi Corina Corbu, din care mai fac parte judecatorii Denisa Angelica Stanisor, Iuliana Maiereanu, Nicolae Gabriel Ionas si Decebal Constantin Vlad.

Subliniem ca nici Curtea de Apel Bucuresti, nici Tribunalul Bucuresti nu se dedau la astfel de restrictii infame impotriva presei si a publicului larg, accesul la sedintele publice ale proceselor fiind conditionat doar de masuri minime la intrarea in sediul instantelor: dezinfectarea mainilor, termoscanare si completarea formularului. Atat si nimic mai mult.

In ceea ce o priveste pe Corina Corbu, amintim ca aceasta a emis la 13 mai 2020 Ordinul nr. 138/2020 privind masurile de protectie a persoanelor implicate in proceduri judiciare, precum si a personalului propriu, in contextul pandemiei de Covid-19 (click aici pentru a citi). Potrivit elucubrantului act, persoanele care doresc sa asiste la sedintele ICCJ trebuie sa trimita o cerere cu cel putin 48 de ore inainte, insotita de un certificat medical actual din care sa rezulte ca starea lor de sanatate nu prezinta o situatie de risc.

Iata ce scrie la art. 9 din Ordinul 138/2020:

„(1) Persoanele care doresc sa asiste la o sedinta de judecata cu caracter public, fara a avea vreo calitate procesuala in cauza, pot transmite o cerere scrisa, recomandabil prin posta electronica, cu cel putin 48 de ore inainte de sedinta in cauza. La cerere se ataseaza in mod obligatoriu un certificat medical actual din care sa rezulte ca starea de sanatate apersoanei in cauza nu prezinta o situatie de risc pentru participantii la respectiva procedura judiciara ori personalul instantei.

(2) Cererile prevazute la alin.(1) se solutioneaza, in functie de sectia sau formatiunea de judecata, de catre magistratul-asistent sef al sectiei sau de catre prim-magistratul asistent al ICCJ. Cererea nu poate fi respinsa pentru alte considerente decat imposibilitatea respectarii distantei de protectie sau o alta situatie de risc medical”.

Pe langa faptul ca judecatoarea Corbu nu precizeaza ce trebuie sa scrie in certificatul medical, ea ignora faptul ca obtinerea unui asemenea document este aproape imposibila, punandu-l pe petent sa inceapa demersurile cu cel putin doua saptamani inainte: sa se testeze de cel putin doua ori pentru a afla daca are Covid, si apoi sa astepte sa treaca 14 zile, caci atat este perioada de incubatie a coronavirusului. Or, avand in vedere ca acum, in luna august, se afla pe rol aproape numai dosare judecate in regim de urgenta (avand legatura cu starea de alerta), termenele acestora sunt stabilite foarte strans, intervalul de doua saptamani devenind cel putin utopic.

Ca sa nu mai spunem ca ordinul Corinei Corbu incalca atat Constitutia Romaniei si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, cat si Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, Codul de procedura civila si Codul de procedura penala (detalii in al doilea link de mai sus).

Ca sa dam doar doua exemple, va spunem ca art. 176 alin. 5 CPC prevede ca „nulitatea nu este conditionata de existenta unei vatamari in cazul incalcarii dispozitiilor legale referitoare la publicitatea sedintei de judecata”, iar art. 281 alin. 1 lit. c stipuleaza ca „Determina intotdeauna aplicarea nulitatii incalcarea dispozitiilor privind publicitatea sedintei de judecata”.

Dosarul Gornet, judecat la secret

Revenind la cazul concret al procesului Gornet, trebuie sa spunem ca joi, 13 august 2020, comuna Gornet – reprezentata de avocatul Bogdan Dumitru – le-a comunicat magistratilor ICCJ ca renunta la judecarea cererii de recurs pe care a formulat-o impotriva sentintei CAB, urmand ca instanta suprema sa judece doar recursul DSU, vizand solicitarea comunei Gornet de anulare a Ordinului nr. 4659202/2020, emis de catre Raed Arafat. Amintim ca recursul comunei Gornet viza solicitarea unor daune totalizand 4 milioane de euro (2 milioane ca daune morale, iar restul daune-interese compensatorii).

Totusi, satenii din Gornet nu renunta la lupta: avocatul Dumitru precizeaza ca locuitorii comunei vor initia un proces colectiv unde vor cere daune. Dupa cum probabil va amintiti, Curtea de Apel Bucuresti a respins acest capat de cerere, motivand ca el fusese depus in numele comunei, ca unitate administrativ-teritoriala, iar nu in numele locuitorilor ei, ca indivizi. Or, patrimoniul UAT Gornet fiind distinct de cel al localnicilor, CAB a explicat ca nu s-a putut dovedi nicio dauna concreta produsa de carantina comunei, ca unitate administrativ-teritoriala.

Iata documentul prin care Bogdan Dumitru anunta renuntarea la recurs, dar si perspectiva unui proces colectiv (vezi facsimil):

„Subscrisa, U.A.T, comuna Gornet, judetul Prahova, reprezentata legal de primar, Negoitescu Nicolae, si conventional de avocat, Bogdan Dumitru, in temeiul disp. art. 406 alin. (5) Cod procedura civila, RENUNTA la judecarea cererii de recurs pe care am formulat-o impotriva Sentintei civile nr.694/04.08.2020 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti in cauza ce a facut obiectul dosarului nr.3887/2/2020, judecata fiind in contradictoriu cu Departamentul pentru Situatii de Urgenta Bucuresti.

Motivul renuntarii la judecarea cererii de recurs il reprezinta faptul ca locuitorii satului Gornet, judetul Prahova, inteleg sa formuleze actiuni in pretentii personale (colective) impotriva D.S.U. Bucuresti dupa ramanerea definitiva a Sentintei civile nr. 694 din 04.08.2020 pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti.

Fata de cele aratate mai sus, instanta urmeaza sa puna in discutia partilor doar RECURSUL formulat de intimata D.S.U. Bucuresti”.