Proiectul de lege privind statutul asistentului judecatorului este aparat de catre presedintii tuturor celor 16 curti de apel din Romania.

Vineri, 14 iulie 2023, sefii de CA-uri au trimis la Curtea Constitutionala a Romaniei sesizare amicus curiae, prin care solicita respingerea obiectiei de neconstitutionalitate trimise la CCR, in 28 iunie, de catre 56 de parlamentari ai opozitiei: 42 de la Uniunea Salvati Romania si 14 de la Forta Dreptei (partidul lui Ludovic Orban).

Proiectul, gura de oxigen pentru intregul sistem judiciar

Inainte de a va lasa sa cititi atat argumentele USR-FD, cat mai ales contraargumentele presedintilor de curti, amintim ca un asemenea act normativ este cerut de catre judecatorii din Romania in cvasi-unanimitate – fapt care s-a vazut anul trecut, in campania electorala pentru Consiliul Superior al Magistraturii, cand aproape toti candidatii au promis ca vor face demersuri pentru o asemenea lege odata ce vor ajunge in CSM. Motivul este evident pentru orice judecator de scaun si consta in degrevarea magistratului de sarcini birocratice (practic, o munca de secretariat), precum: documentare, identificarea practicii judiciare relevante, sinteza problemelor de fapt si de drept etc.

Or, in contextul masivelor plecari din sistem, volumul de munca per judecator a crescut considerabil – fapt care, in ultima instanta, ii dauneaza justitiabilului, prin incalcarea dreptului constitutional al acestuia la un proces solutionat intr-un termen rezonabil.

In alta ordine de idei, mentionam ca proiectul de lege a fost depus la Camera Deputatilor in 28 martie 2023 de catre deputata PSD Laura Vicol (presedinta Comisiei juridice din Camera Deputatilor). La 6 iunie, forul legislativ l-a adoptat cu 169 de voturi „pentru”, 68 „impotriva” si 28 de abtineri. In 26 iunie, initiativa a trecut si de Senat, cu 75 de optiuni favorabile, 18 nefavorabile si 10 abtineri.

Iata ce prevede, pe scurt, statutul asistentului de judecator:

- asistentii vor functiona la niveluri de curti de apel si tribunale (inclusiv tribunale specializate);

- numarul de posturi va fi stabilit de ICCJ (ca ordonator principal de credite);

- presedintii curtilor de apel vor avea un rol crucial: vor detasa asistentii in interiorul respectivei circumscriptii de CA, ii vor judeca si sanctiona disciplinar;

- concursul de numire in functia de asistent al judecatorului va fi organizat de Sectia pentru judecatori a CSM, la propunerea fiecarei curti de apel in parte (pentru circumscriptia respectiva);

- asistentul va trebui sa aiba vechime de minimum 3 ani in profesii juridice;

- va trebui sa obtina minimum nota 7 la fiecare proba a concursului pentru care pot fi date note;

- candidatului ii este interzis sa aiba in ultimii 3 ani orice sanctiune disciplinara de natura sa afecteze prestigiul justitiei sau onoarea si probitatea functiei de asistent al judecatorului;

- asistentul va depune juramant la intrarea in profesie (juramantul-standard pentru judecatori, procurori si alte categorii profesionale);

- inainte de numirea definitiva, asistentul va parcurge un stagiu de 6 luni + o perioada de proba de 90 de zile;

- formarea profesionala continua este obligatorie;

- evaluare anuala, soldata cu calificativul „corespunzator” sau „necorespunzator”;

- asistentul este dat afara dupa doua calificative „necorespunzatoare” consecutive;

- interdictiile (inclusiv abaterile disciplinare), precum si conditiile de suspendare si de eliberare din functie sunt asemanatoare cu cele de la judecatori si procurori

- atributiile (conform art. 40 din proiectul de lege):

„(1) Asistentii judecatorului indeplinesc urmatoarele atributii principale:

a) acorda sprijin judecatorului in realizarea procedurilor specifice premergatoare stabilirii primului termen de judecata;

b) realizeaza activitati de documentare, de verificare si de prezentare a actelor

si lucrarilor dosarului, precum si a elementelor de fapt si de drept relevante in cauza; c) redacteaza, sub coordonarea judecatorului, proiecte de hotarari judecatoresti sau ale altor acte procedurale.

(2) Asistentul judecatorului indeplineste orice alte atributii de serviciu stabilite de judecatorul coordonator, de presedintele instantei sau de presedintele de sectie”;

- abateri disciplinare (art. 43):

„a) intarzierea nejustificata in efectuarea lucrarilor;

b) refuzul nejustificat de a indeplini o indatorire ce ii revine potrivit legii si regulamentelor privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti ori alte atributii stabilite de judecatorul coordonator sau de conducatorii instantelor judecatoresti;

c) neglijenta grava ori neglijente repetate in rezolvarea lucrarilor;

d) absentele nemotivate de la serviciu, precum si incalcarea dispozitiilor din regulamentele privind organizarea si functionarea instantelor judecatoresti referitoare la programul de lucru;

e) nerespectarea confidentialitatii lucrarilor care au acest caracter;

f) nerespectarea dispozitiilor legale care reglementeaza modul de comunicare fata de terte persoane a datelor si informatiilor referitoare la activitatea instantelor judecatoresti:

g) atitudinile ireverentioase in timpul exercitarii atributiilor de serviciu fata de judecatori si celelalte categorii de personal din cadrul instantei, procurori, avocati, experti, justitiabili sau orice alta persoana;

h) interventiile pentru solutionarea unor cereri privind satisfacerea unor interese personale, ale membrilor familiei sau ale altor persoane, precum si orice alte imixtiuni in activitatea judecatorilor;

i) incalcarea incompatibilitatilor si a interdictiilor prevazute de lege;

j) manifestari care aduc atingere demnitatii sau probitatii profesionale”;

- sanctiunile disciplinare (potrivit art. 44): avertisment; diminuarea indemnizatiei brute cu pana la 25% timp de maximum 6 luni; eliberarea din functie.

Ce acuza la CCR useristii si orbanistii

In ambele camere parlamentare, voturile „contra” au venit in principal din partea alesilor din Uniunea Salvati Romania si Forta Dreptei. De altfel, aceste doua partide au fost singurele care au atacat la Curtea Constitutionala proiectul Laurei Vicol. In principal, oamenii lui Catalin Drula si Ludovic Orban reclama ca proiectul de lege incalca independenta judecatorului (si, corolar, principiul constitutional potrivit caruia justitia este infaptuita doar de catre instante). Mai exact, initiativa de act normativ ii da asistentului judiciar o marja prea mare de actiune in legatura cu motivarea hotararilor judecatoresti – fapt ce aduce atingere inclusiv principiului constitutional al separarii puterilor in stat, argumenteaza cei 56 de deputati si senatori.

Totodata, exista o lipsa de transparenta, in conditiile in care justitiabilul nu poate cunoaste numele asistentului judiciar care a contribuit sau va contribui la motivarea hotararii si, pe cale de consecinta, nu il poate recuza – fapt ce afecteaza dreptul fundamental la un proces echitabil, mai explica USR-istii si FD-istii.

In plus, asistentilor nu le sunt impuse nici incompatibilitatile aplicabile in cazul judecatorilor.

Nu in ultimul rand, autorii sesizarii vorbesc despre posibila incalcarea a normelor de tehnica legislativa – in componenta de claritate si previzibilitate a normei juridice. Altfel spus: textul proiectului este prea vag formulat, arata parlamentarii.

Redam pasajele din Constitutie invocate de USR si FD:

- art. 1 alin. 3-5:

„Statul roman (...)

(3) Romania este stat de drept, democratic si social, in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul politic reprezinta valori supreme, in spiritul traditiilor democratice ale poporului roman si idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt garantate.

(4) Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislativa, executiva si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale.

(5) In Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”;

- art. 21 alin. 1 si 2:

„Accesul liber la justitie

(1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept”;

- art. 124:

„Infaptuirea justitiei

(1) Justitia se infaptuieste in numele legii.

(2) Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti.

(3) Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii”;

- art. 126 alin. 1:

„Instantele judecatoresti

Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege”.

Apararea sefilor de CA-uri

In replica, in sesizarea amicus curiae, presedintii celor 16 curti de apel (deci inclusiv Curtea Militara) sustin ca nu se pune problema despre incalcarea independentei judecatorului, in conditiile in care magistratul de scaun este cel care are ultimul cuvant: el verifica si semneaza motivarile redactate de asistenti, aceste actiuni facand parte din procesul de deliberare, in care asistentul nu este inclus. De altfel, nici n-ar putea fi altfel, in conditiile in care orice imixtiune in activitatea judecatorului este o abatere prevazuta explicit de proiectul de lege (la art. 43 alin. h teza ultima), adauga sefii de CA-uri.

In plus (si foarte important), tot judecatorul de scaun este cel care poarta principala responsabilitate pentru hotarari: atat in caile de atac, cat si, eventual, ca raspundere disciplinara. De aceea, este irelevant faptul ca partile nu pot cunoaste numele asistentilor de judecator si nu-i pot recuza. Altfel spus (reformulam noi): justitiabilii cu judecatorii stau de vorba, nu cu asistentii lor.

Cat priveste lipsa, in cazul asistentilor, a incompatibilitatilor, ca in cazul judecatorilor, presedintii de curti de apel atrag atentia ca nici raspunderea celor doua categorii profesionale nu este identica. Asadar, nu ar fi echitabila impunerea unor incompatibilitati asemanatoare la responsabilitati diferite, puncteaza autorii de amicus curiae.

In ultima parte a sesizarii trimise la CCR, presedintii curtilor de apel demonteaza si nemultumirile parlamentarilor USR-FD cu privire la presupusa nerespectare a normelor de tehnica legislativa, asa cum veti citi mai jos.

Prezentam principalele argumente de neconstitutionalitate USR-FD:

„Judecatorii sunt independenti si se supun numai legii, ceea ce inseamna ca nicio persoana din afara magistraturii si nici din cadrul organelor de conducere judiciara nu pot influenta activitatea de judecata, in speta asistentii judecatorilor. (...) Justitia se infaptuieste in cadrul sistemului nostru Judiciar numai de catre judecatori. (...) Atributiile asistentului prevazute in proiectul adoptat afecteaza criteriile de legitimitate ale hotararilor judecatoresti. Prevederea constitutionala presupune si garantarea dreptului la o instanta independenta si impartiala instituita potrivit legii. (...) Fara nicio reglementare specifica, fara o iegatura de orice natura cu desfasurarea procesului, asistentul redacteaza proiectul hotararii judecatoresti: reaiizeaza descrierea faptica, examineaza toate obiectiile, incidentele de natura Juridica ridicate de parti de care nu a iuat cunostinta in mod direct. (...)

Activitatea asistentului nu se concretizeaza in niciun act, astfei incat partiie litigiului nu stiu si nu pot sa stie daca hotararea a fost redactata in tot sau in parte de alta persoana decat Judecatorii cauzei (si in caz afirmativ, care parte), daca cele consemnate in hotarare sunt rezultatul deliberarii membrilor completului sau sunt argumente inserate de persoane straine actului de justitie sau daca sunt rezultatui influentei unor astfel de persoane care raman intr-o realitate oculta. (...)

Conform art. 21 din Constitutia Romaniei, orice persoana poate apela la instantele judecatoresti pentru protectia drepturilor sale. O lege care nu permite partiior sa aiba acces la judecator si ofera posibiiitatea unui asistent ai judecatorului sa decida ar putea fi vazuta ca o incalcare a acestui drept. Conform Constitutiei si standardeior internationale privind drepturiie omului, fiecare persoana are dreptul la un proces echitabil si la o instanta independenta si impartiala. Or, prezenta asistentilor judecatori ar putea afecta capacitatea unei persoane de a beneficia de un proces corect, deoarece se introduce o influenta externa in procesul decizional.

in acest mod, se aduce atingere si art. 6 din Conventia (europeana) pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, sus mentionat, intrucat apare pentru justitiabil intrebarea legitima: Cine a judecat procesul si a analizat argumentele sale? Se naste indoiala legitima pentru parte daca judecatorii judeca litigiul sau acestia sunt doar o interfata, argumenteie prezentate in cuprinsul hotararii fiind de fapt aie unor persoane ale caror identitate nu o cunoaste si nici nu poate sa o cunoasca, nu ie poate recuza in cazul in care au un interes in soiutionarea litigiului intr-o anume maniera, nu realizeaza niciun act concret care sa poata fi contestat sau combatut. De altfel, amintim ca in sistemele common law, redactarea unei hotarari reprezinta o atributie personala a judecatorului care nu poate fi delegata nici impartita cu un asistent, indiferent de nivelul de calificare a acestuia. (...)

Judecatorii nu sunt simpli gestionari ai dosarelor, ei trebuie sa stapaneasca perfect legea si faptele in asa fel incat deciziile judiciare sa fie in totalitate ale lor. Totodata, de regula unele state membre nu permit implicarea asistentilor judiciari in redactarea hotararilor: Andorra, Irlanda, Regatul Unit al Marii Britanii.

Astfel, implicarea in motivarea aspectelor procedurale reprezinta interventia maxima a asistentilor judiciari in materia redactarii in urmatoarele tari: Andorra, Austria, Belgia, Croatia, Finlanda, Georgia, Lituania, Republica Moldova, Federatia Rusa, Suedia, Ucraina.

Consiliului Economic si Social a emis un aviz nefavorabil pentru proiectul de lege privind statutul asistentului judecatorului, motivand printre altele ca modul de reglementare a atributiilor asistentului 'poate fi de natura a afecta garantiile conferite judecatorului pentru efectuarea actului de iustitie in conditii de impartialitate si independenta'. (...)

Prin prevederea expresa de redactare a proiectelor de hotarari de catre asistentii judecatorului, chiar sub coordonarea judecatorului, in conditiile in care este atributul exclusiv al acestuia din urma, hotararea este lipsita de garantiile prevazute in art. 6 CEDO. O asemenea hotarare nu garanteaza dreptul partilor de a fi obtinuta de la o instanta corecta si impartiala care sa-i asigure protectia in fata Curtii de la Strasbourg cu consecintele de rigoare pentru statul roman. Orice implicare in procedura luarii deciziilor si a redactarii hotararilor judecatoresti trebuie sa fie clar si detaliat prevazuta pentru a exclude orice implicare a unor persoane neprevazute de lege sau care au un statut juridic incert.

Orice act indeplinit de alte persoane decat judecatorii trebuie sa fie clar indentificat si adus la cunostinta partilor, pentru a se observa in ce masura el este inserat in decizia finala. Avand in vedere faptul ca asistentii judecatorului nu se supun regimului incompatibilitatilor, nu pot fi recuzati si nici macar nu sunt cunoscuti de parti, legitimitatea hotararii judecatoresti este pusa sub semnul intrebarii. Impartialitatea judecatorilor este un element esential al unui sistem judiciar corect si echitabil. Astfel, asistentii judecatorilor ar putea influenta in mod inadecvat activitatea judecatorilor.

De asemenea, unul dintre principiile de baza ale democratiilor constitutionale este separarea puterilor in stat. Acesta implica ca puterea judecatoreasca sa fie independenta si sa functioneze fara interventia celorlalte ramuri. Or, activitatea asistenta judecatorilor, asa cum sunt reglementati in proiectul de fata, pot influenta procesul decizional judecatoresc.

Prin continutul normativ pe care il cuprinde, Legea privind statutul asistentului Judecatorului (Pl-x nr. 231/2023) dedusa controlului de constitutionalitate aduce atingere principiului Drevizibilitatii si claritatii normelor, asa cum acesta isi gaseste expresia atat in prevederile art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, republicata si cum a fost dezvoltat intr-o bogata jurisprudenta constitutionala, cat si, in consecinta, in prevederile art. 1 alin. (3) din Legea fundamentala.

Proiectul legii privind statutul asistentului judecatorului nu reglementeaza previzibil si accesibil acest statut si nu respecta criteriile de previzibilitate si accesibilitate potrivit practicii CEDO si Curtii Constitutionale.

Din analiza intregului text al legii criticate, acesta, atat prin continutul sau, cat si prin configuratie, nu conduce la reglementarea unei institutii sui-generis, asa cum isi propune, lasand numeroase lacune si spatii de interpretare a termenilor, a atributiilor si puterilor conferite asistentului judiciar.

(...)

De asemenea, statutul asistentului judecatoruiui nu este clar si precis definit. Referitor ia statutul asistentului judecatoruiui proiectul legii prevede atributiile acestuia intr-un singur articol (n.r. art. 40). (...)

Atributiile asistentului judecatorului reprezinta o enumerare sumara de activitati presupuse judiciare al caror continut practic nu poate fi cel putin evaluat intr-o forma aproximativa. Procesul penal reprezinta o succesiune de activitati specifice consemnate in acte procesuale sau procedurale reglementate riguros, efectuate de regula in anumite termene, supuse unui posibil control de natura judiciara.

Atributiile asistentilor judecatorului nu sunt supuse nici unei reglementari juridice. Nu este prevazuta nici denumirea formala a actului procedural prin care se constata efectuarea activitatilor judiciare. De asemenea, nu este prevazuta nicio activitate in procesul redactarii hotararii care este atributul exclusiv al judecatorului si care nu poate fi delegata. Proceduri de incompatibilitate, de abtinere nu sunt indicate referitor la activitatile enumerate ca fiind posibile efectuate de asistentul judecatorului.

Sa consideram ca un asistent al judecatorului potrivit art. 40 alin. (1) lit. c) din Legea privind statutul asistentului judecatorului redacteaza un proiect de hotarare judecatoreasca. Se pune intrebarea care este modalitatea de consemnare a redactarii proiectului in conditiile in care codul de procedura penala sau alta reglementare procesuala in acest sens nu exista. O parte din procesul penal banuieste ca proiectul de hotarare a fost redactat de un asistent judiciar aflat intr-o situatie de incompatibilitate dovedita. Se pune intrebarea care este procedura de contestare. Toate celelalte reglementari se afla in aceeasi situatie de efectiva inaplicabilitate.

Un alt argument este faptul ca introducerea asistentilor judecatorilor ar putea afecta principiul colegialitatii, care presupune ca judecatorii decid impreuna in cadrul completelor. Astfel, asistentii pot interveni in procesul de luare a deciziilor, ceea ce ar putea compromite colaborarea egala intre judecatori.

Prevederile privind atributiile asistentilor judecatorilor din Legea votata privind statutul asistentului judecatorului nu doar ca nu indeplinesc criteriile de accesibilitate si previzibilitate dar sunt, potrivit unor specialisti in materie (...), inaplicabile sau inutile.

Prin urmare, legea criticata este contrara dispozitiilor art. 1 alin. (3) din Constitutie deoarece incalca principiul securitatii juridice, ca urmare a lipsei de claritate si previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentala a statului de drept, dispozitiilor art. 1 alin. (5) din Constitutie. De asemenea, incalca principiul liberului acces la justitie, principiul separatiei si echilibrului puterilor in stat si principiul infaptuirii justitiei prin inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege, de catre judecatori independenti, care se supun numai legii”.

Cititi principalul pasaj din sesizarea amicus curiae a celor 16 presedinti de CA-uri:

„Fiind direct implicati in colaborarea cu asistentii judecatorilor, suntem in masura sa aducem argumente solide in favoarea legalitatii si constitutionalitatii acestui statut. Avand in vedere experienta noastra practica si interactiunile stranse cu asistentii judecatorilor, suntem convinsi ca aceasta categorie profesionala aduce multiple avantaje si contribuie la optimizarea procesului judiciar.

Prin prezentarea punctelor noastre de vedere, ne propunem sa sprijinim in mod obiectiv Statutul asistentului judecatorului si sa contracaram criticile de neconstitutionalitate aduse de autorii sesizarii. Consideram ca este esential sa evidentiem beneficiile si necesitatea acestei institutii, oferind o perspectiva relevanta si informatii concrete in sustinerea conformitatii constitutionale si validitatii acestui statut.

I. Legea referitoare la statutul asistentului judecatorului (PL-x nr.231/202) respecta garantiile prevazute de art. 124 si art. 126 din Constitutie si art. 6 din Conventia (europeana) pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

Reglementarea categoriei profesionale a asistentului judecatorului este stabilita de catre legiuitor prin intermediul articolului 150 din Legea 304/2022 privind organizarea judiciara. Prin Decizia nr. 500/2022 (pct. 191), Curtea Constitutionala a Romaniei a confirmat introducerea legala a categoriei profesionale a asistentului judecatorului in sistemul judiciar si a subliniat ca aceasta reglementare necesita o lege speciala separata pentru a defini atributiile, drepturile si obligatiile asistentilor judecatorului.

Legea referitoare la statutul asistentului judecatorului (PL-x nr. 231/202) a stabilit atributiile, drepturile si obligatiile asistentilor judecatorului.

Argumentatia din sesizarea ce formeaza obiectul doarului numarul 1703AI/28.06.2023 se concentreaza, in principal, pe faptul ca prevederile contravin dispozitiilor constitutionale legate de infaptuirea justitiei si independenta judecatorilor. Aceasta subliniaza ca judecatorii au rolul principal in realizarea justitiei si ca nicio persoana din afara magistraturii nu ar trebui sa influenteze activitatea de judecata. Atributiile asistentilor judecatorului sunt considerate ca interfereaza semnificativ cu activitatea de judecata, afectand legitimitatea hotararilor judecatoresti. Argumentatia mai evidentiaza ca prevederile care permit asistentului judecatorului sa redacteze proiectul hotararii si sa examineze obiectiile si incidentele juridice ridicate de parti contravin principiilor constitutionale si standardelor internationale referitoare la accesul la justitie, un proces echitabil si o instanta independenta si impartiala.

Argumentatia din sesizare mai sustine ca actele realizate de alte persoane decat judecatorii ar trebui sa fie clar identificate si comunicate partilor implicate in proces, astfel incat sa poata evalua in ce masura acestea influenteaza hotararea finala. Autorii sesizarii de neconstitutionalitate considera ca lipsa supunerii asistentilor de judecator acelorasi reguli privind incompatibilitatile si recuzarea, precum si faptul ca nu sunt cunoscuti de catre parti ridica indoieli referitoare la legitimitatea hotararilor judecatoresti.

Pentru urmatoarele consideratii, sustinem ca Legea referitoare la statutul asistentului judecatorului (PL-x nr.231/202) respecta dispozitiile constitutionale referitoare la infaptuirea justitiei si independenta judecatorilor:

Dispozitiile constitutionale invocate de autorii sesizarii consacra rolul central al judecatorului in realizarea justitiei, ca unic purtator al puterii judecatoresti si garanteaza independenta acestuia in exercitarea atributiilor sale judiciare.

Articolul 124 din Constitutie consacra principiul fundamental conform caruia puterea judecatoreasca este incredintata judecatorilor. Acest lucru implica faptul ca judecatorii sunt singurii responsabili de pronuntarea hotararilor si de administrarea justitiei. Asistentii judecatorilor, in schimb, isi desfasoara activitatea in cadrul unei functii de sprijin si de asistenta pentru judecatori.

Articolul 126 din Constitutie, ce poarta asupra inamovibilitatii si independentei judecatorilor, consolideaza aceasta distinctie si garanteaza ca judecatorii vor actiona in mod liber si impartial in exercitarea atributiilor lor.

Activitatea asistentilor judecatorilor, astfel cum este reglementata prin legea suspusa controlului a priori de constitutionalitate, nu intra in spatiul legitim de exercitare a puterii judecatoresti, chiar daca acestia sunt implicati in exercitiul functiei judiciare, fiind respectate dispozitiile constitutionale in acest sens.

Statutul asistentului judecatorului este in acord cu Avizul CCJE numarul 22 (2019) privind Rolul asistentului judiciar care, prin dispozitiile art. 19 releva ca:

'Rolul asistentului judiciar decurge din rolul judecatorului. Asistentii judiciari trebuie sa ii sprijine pe judecatori in indeplinirea rolului lor, iar nu sa ii inlocuiasca. Indiferent care le sunt atributiile, ei trebuie sa fie supravegheati de judecatorul sau de judecatorii care raman responsabili de luarea deciziilor sub toate aspectele. Cu toate acestea, prin suportul acordat judecatorilor in procesul decizional, asistentii judiciari sunt implicati in exercitiul unor functii judiciare. De aceea, ei trebuie sa indeplineasca cele mai inalte standarde profesionale si etice pentru ca publicul sa aiba o mare incredere in institutiile judiciare'.

Prin atributiile reglementate de lege asistentilor judecatorilor, acestia sprijina activitatea judecatorilor in procesul de administrare a justitiei, dar nu au autoritatea de a lua decizii judiciare sau de a exercita puterea judecatoreasca independenta. Prin aceasta, se asigura ca judecatorii raman in centrul sistemului judiciar si ca pot lua decizii in mod impartial si in conformitate cu legea.

Asistentii judecatorilor, prin activitatea de sprijin pe care o realizeaza, nu incalca aceasta independenta. Ei sunt angajati ai Consiliului Superior al Magistraturii si isi desfasoara activitatea sub autoritatea si supervizarea judecatorului. Colaborarea intre judecator si asistent la redactarea deciziilor si hotararilor judecatoresti are drept scop asigurarea coerentei si calitatii acestora, dar intotdeauna decizia finala, coordonarea continutului si semnarea hotararii apartin exclusiv judecatorului care, prin semnatura, atesta ca ii apartine, exclusiv, continutul integral al acesteia. Astfel, asistentul nu are puterea de a influenta deciziile judecatorului sau de a exercita autoritatea judecatoreasca independenta.

Statutul asistentului judecatorului confirma respectarea dispozitiilor constitutionale ale articolului 124 si 126 din Constitutie, garantand ca independenta judecatorului ramane intacta si ca puterea judecatoreasca este exercitata numai de catre judecatori. Aceasta asigura impartialitatea, integritatea si credibilitatea sistemului judiciar in fata partilor implicate intr-un proces si a opiniei publice.

Contrar alegatiilor din sesizarea de neconstitutionalitate, sustinem ca individualizarea atributiilor asistentului judecatorului prin intermediul art. 40 alin. (2) din lege aduce transparenta si coerenta in desfasurarea procesului judiciar, clarificand responsabilitatile si prevenind confuziile sau ambiguitatile legate de rolul asistentului in sistemul judiciar, in conformitate cu principiile fundamentale ale dreptului. Partile implicate intr-un proces judiciar si publicul, in general, pot intelege mai bine rolul si responsabilitatile asistentului, ceea ce duce la cresterea increderii in sistemul judiciar.

Implicarea asistentului judecatorului in redactarea proiectelor de hotarari judecatoresti sau alte acte procedurale nu afecteaza validitatea hotararii judecatoresti, criteriile de legitimitate ale hotararii judecatoresti fiind stabilite in art. 6 CEDO si evidentiate in art. 18 din Avizul CCJE nr. 22 (2019) Rolul asistentului judiciar.

Sfera actelor ce cad in sarcina asistentului este determinata normativ in asa fel, incat sa excluda orice ingerinta in procesul deliberativ, fiind subsumata, mai degraba, notiunii de activitate administrativa cu componenta intelectiva, adaptata specificitatii domeniului juridic si care se concretizeaza, de regula, prin: activitati de documentare, identificare si prezentare a practicii judiciare relevante, sinteza a problemelor de fapt si de drept care se invoca in cauze (asupra carora va purta, ulterior, atributul exclusiv al judecatorului de solutionare), redactarea unui proiect de motivare a hotararii judecatoresti si expunerea detaliata a argumentelor ce au stat la baza solutiei adoptate de magistrat, dupa ce acesta ii traseaza asistentului aspectele care sunt de punctat si coordonatele considerentelor.

Imprejurarea ca actele realizate de asistent nu sunt identificate clar si aduse la cunostinta partilor nu aduce atingere independentei si impartialitatii judecatorului, nici dreptului partilor la un proces echitabil, cata vreme asistentul isi desfasoara intreaga activitate sub autoritatea si supravegherea judecatorului. Magistratului ii incumba responsabilitatea de a se asigura ca procesul se desfasoara intr-un mod corect si echitabil, fiind cel care detine controlul exclusiv asupra actelor si deciziilor luate, inclusiv asupra continutului hotararii finale, a carei corectitudine si-o asuma prin semnare. In plus, cata vreme asistentului de magistrat nu i se confera prin lege atribut redactional in nume personal a actelor ce intra in circuitul judiciar, apare ca fiind redundant sa se comunice partilor din dosar care sunt contributiile concrete ale acestei categorii de personal auxiliar.

De asemenea, faptul ca asistentii judecatorilor nu sunt supusi regimului incompatibilitatilor, nu pot fi recuzati si nu sunt cunoscuti de catre parti nu sunt imprejurari de natura a crea suspiciuni cu privire la legitimitatea hotararii judecatoresti.

In ceea ce priveste regimul incompatibilitatilor si recuzarilor, acesta se aplica in mod specific judecatorilor in virtutea independentei si impartialitatii lor in luarea deciziilor judiciare. Cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare sunt prevazute in legea speciala si se aplica judecatorilor in vederea asigurarii unui proces echitabil si al mentinerii integritatii si independentei judiciare. Asistentii judecatorilor, desi isi desfasoara activitatea in sprijinul judecatorilor, nu exercita in mod direct puterea judecatoreasca si, prin urmare, nu se afla in situatia de a putea fi considerati incompatibili, de fi recuzati ori de a se abtine.

Legitimitatea hotararilor judecatoresti este determinata in primul rand de respectarea legii si a procedurilor judiciare, de analiza temeinica a probelor si a argumentelor prezentate in cadrul procesului, precum si de aplicarea corecta a normelor juridice relevante. Or, in calitatea sa de autoritate judiciara independenta, judecatorului ii revine responsabilitatea totala de a fundamenta si de a emite hotarari judiciare in conformitate cu aceste principii si standarde.

Prin sarcinile stabilite pentru asistenti, judecatorii sunt sprijiniti la realizarea unora dintre activitatile conexe procesului decizional, prealabile sau ulterioare acestuia, fiind ajutati prin documentare, prin identificarea de catre asistenti a diverselor opinii doctrinare sau a curentelor jurisprudentiale, permitandu-li-se astfel sa se concentreze asupra aspectelor conceptuale ale procesului judiciar, in scopul final de gestionare eficienta si corecta a cauzelor instrumentate. Astfel, munca judecatorilor devine mai eficienta si se poate acorda o atentie sporita cauzelor cu o complexitate ridicata, care necesita o analiza detaliata. Alocarea resurselor suplimentare de timp castigate prin aportul adus de asistentul de magistrat contribuie la imbunatatirea calitatii actului de justitie in astfel de cauze si la asigurarea infaptuirii justitiei intr-un termen prescurtat, corespunzator cerintei de rezonabilitate.

Or, utilitatea acestui model de lucru a fost deja confirmata la nivelul Inaltei Curti de Casatie si Justitie si al Curtii Constitutionale a Romaniei, prin functionarea magistratului-asistent, ale carui atributii prezinta aspecte de similaritate cu cele atribuite asistentului de judecator, avand rol de personal suport, menit sa sprijine activitatea judecatorilor.

De altfel, prin Decizia nr. 3 din 31 ianuarie 2023, Curtea Constitutionala a Romaniei a mentinut punctul de vedere exprimat constant in anii anteriori, referitor la institutia asistentilor judiciari ce functioneaza in cadrul instantelor judecatoresti, stipuland ca acestia 'nu au un rol formal in solutionarea cauzelor, iar faptul ca participa in completele de judecata care solutioneaza conflictele de munca, fara vot deliberativ, nu contravine prevederilor constitutionale […] intrucat reglementarea criticata, potrivit careia asistentii judiciari participa la deliberari doar cu vot consultativ, a fost impusa ca efect general obligatoriu al Deciziei Curtii Constitutionale nr. 322 din 20 noiembrie 2001'.

Retinand ca, in cazul asistentilor judiciari, s-a apreciat ca atributiile acestora respecta intru totul jaloanele de constitutionalitate, in conditiile in care fac parte din completele de judecata si au drept de vot consultativ, opinam ca, a fortiori, in privinta asistentilor de judecator, ce nu participa in complet si nu dispun de prerogativa vreunui tip de vot in procesul de deliberare, constitutionalitatea este pe deplin respectata.

Legea referitoare la statutul asistentului judecatorului (PL-x nr.231/202) respecta dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie sub aspectul claritatii, preciziei si previzibilitatii normei juridice in sensul retinut in jurisprudenta Curtii Constitutionale,1 pentru urmatoarele considerente:

Autorii sesizarii invoca faptul ca legea incalca dispozitiile art. 1 alin. (3) si (5) din Constitutie, intrucat contravine principiului securitatii juridice si principiului statului de drept si ca, prin lipsa sa de claritate si previzibilitate, legea lasa numeroase lacune si spatii de interpretare in ceea ce priveste termenii, atributiile si puterile conferite asistentului judiciar. Invoca, de asemenea, faptul ca avizul emis de Consiliul Economic si Social subliniaza preocuparile referitoare la impactul si eficienta propunerii legislative privind statutul asistentului, accentuand necesitatea protejarii garantiilor de impartialitate si de independenta ale judecatorului si identificarea unor solutii alternative pentru gestionarea volumului de dosare, in afara crearii unei noi categorii de personal.

Consideram ca dispozitiile legale criticate sunt constitutionale, intrunind exigentele de claritate, precizie si previzibilitate ale legii.

Retinand ca prin art. 150 din Legea numarul 304/2022 a fost introdusa in dreptul roman institutia juridica a asistentului de judecator, prevazandu-se in termeni expresi posibilitatea functionarii acestora in cadrul curtilor de apel, tribunalelor, tribunalelor specializate si judecatoriilor, opinam ca predictibilitatea acestui act normativ este asigurata tocmai prin adoptarea si publicarea Legii privind statutul asistentului de judecator, care vine in dezvoltarea Legii privind organizarea judiciara, reglementand rolul, cerintele si atributiile acestei noi categorii profesionale.

Desi poate fi apreciat ca exista doar o enumerare a atributiilor asistentilor judecatorului in lege, aceasta nu inseamna ca statutul si atributiile lor nu sunt clar si precis definite. Prin legea organica ce reglementeaza statutul asistentului judecatorului, se furnizeaza o baza generala pentru atributiile asistentilor, iar detaliile suplimentare pot fi specificate in Regulamentul intern de organizare al instantelor judecatoresti, regulament care va oferi surplus de claritate cu privire la responsabilitatile si activitatile acestora, asa cum se intampla si in cazul personalului auxiliar de specialitate.

Avand in vedere ca, datorita caracterului de generalitate a legilor, redactarea acestora nu poate avea o precizie absoluta, cerinta de previzibilitate a normei se poate complini prin acte normative secundare legii.

Potrivit practicilor normative constituite, reglementarea detaliata a sarcinilor ce revin asistentilor va face obiectul unor acte normative viitoare, de rang inferior legii, sens in care se va proceda similar demersului urmat in cazul altor categorii profesionale care participa la procesul judiciar.

Cat priveste critica privind transparenta Legii referitoare la statutul asistentului de judecator, din perspectiva modului in care au fost redate atributiile acestora, apreciem ca actul normativ prezinta o claritate net superioara Legii numarul 567/2004, prin care s-au stabilit, la nivel generic, mult mai evaziv, drepturile si indatoririle personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea si al personalului care functioneaza in cadrul Institutului National de Expertize Criminalistice, asa cum s-a aratat si anterior.

In ceea ce priveste alegatia referitoare la preocuparile referitoare la impactul si eficienta propunerii legislative exprimate de Consiliul Economic si Social prin avizul emis in procedura de adoptare a legii, sustinem ca nu sunt chestiuni care afecteaza constitutionalitatea legii.

Pe de o parte, potrivit Legii numarul 24/2000, avizele emise in faza de elaborare a unui proiect de act normativ au rolul de a oferi opinii si recomandari, avand o natura consultativa, asigurand transparenta si participarea in procesul legislativ. Ele nu sunt obligatorii si nu impun adoptarea anumitor prevederi sau modificari in lege. Decizia finala asupra continutului si adoptarii legii revine autoritatii legislative. Pe de alta parte, nu exista reglementare legala potrivit careia avizele emise in faza de elaborare a unui proiect de lege sa fie valorificate la verificarea constitutionalitatii legii. Controlul de constitutionalitate se axeaza pe examinarea textului si continutului legii in sine, in raport cu prevederile constitutionale.

In ceea ce priveste preocuparile exprimate de autorii sesizarii cu privire la afectarea principiului colegialitatii, sustinem ca sunt nefondate din perspectiva neconstitutionalitatii.

Asistentii judecatorului nu participa la deliberare si nu intervin in procesul de luare a deciziilor judecatorilor. Activitatea asistentilor aduce o valoare adaugata acestui proces, care apartine exclusiv judecatorului, prin contributia lor in ceea ce priveste cercetarea si documentarea cazurilor, pregatirea materialelor relevante si redactarea proiectelor de hotarari.

Prin sprijinul asistentilor, judecatorii sunt mai bine informati si pregatiti pentru a lua decizii fundamentate, cel putin din perspectiva timpului castigat de acestia, care nu mai realizeaza activitati pentru care sunt supracalificati (cu titlu de exemplu: cautari jurisprudentiale, tehnoredactarea documentelor e.t.c.). Deciziile finale raman, insa, in mainile judecatorilor, care au responsabilitatea exclusiva de a examina, revizui si adopta hotararile judiciare. Asistentii judecatorului desfasoara activitati exclusiv sub coordonarea si supervizarea judecatorilor si nu pot lua decizii in numele acestora. Prin Regulamantul intern, pot fi stabilite mecanisme de control si de verificare pentru a asigura ca activitatea asistentilor este in concordanta cu principiile legale si procesuale.

A admite ca asistentul s-ar putea angrena in stabilirea solutiei date in cauza sau ca ar imixtiona in activitatea magistratului reprezinta o concluzie in mod evident paradoxala, dat fiind ca o atare fapta este prevazuta, la art. 43 lit. h) din Statut, ca abatere disciplinara.

Supozitia ca, actionand cu rea-credinta sau din neglijenta, asistentul ar putea influenta negativ actul deliberativ al judecatorului, prin anumite omisiuni, denaturari sau trunchieri ale materialului cauzei, nu poate fi primita ca o critica specifica profesiei de asistent, intrucat indeplinirea necorespunzatoare a atributiilor de serviciu a oricarei categorii profesionale implicate in procesul judiciar poate impieta grav asupra infaptuirii corecte a actului de justitie.

Prin urmare, consideram ca argumentele prezentate de autorii sesizarii referitor la Legea privind statutul asistentului judecatorului (PL-x nr.231/202) reprezinta mai degraba motive de oportunitate sau de eficienta decat motive de neconstitutionalitate”.

* Cititi aici intregul proiect de lege (forma trimisa la promulgare si atacata la CCR)

* Cititi aici expunerea de motive

* Cititi aici obiectia de neconstitutionalitate marca USR-FD

* Cititi aici sesizarea amicus curiae a presedintilor de curti