Continua apararea magistratilor care au comis odioasa executie din dosarul "Ferma Baneasa" impotriva avocatului Robert Rosu, condamnat la 5 ani inchisoare, tinut un an dupa gratii, iar in final achitat definitiv in calea recursului in casatie. Dupa ce judecatorii Ionut Matei, Florentina Dragomir si Alina Ioana Ilie din "Completul Negru" al ICCJ - autorii condamnarii lui Robert Rosu, a caror decizie a fost desfiintata in recursul in casatie - au fost spalati in mod stupefiant anul trecut de CSM, a venit randul procurorului Cornel David-Deca (foto), autorul dosarului "Ferma Baneasa". 

Sectia pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a facut scut pentru Cornel David-Deca, fost sef al DNA Brasov, in prezent procuror de executie la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. CSM a publicat luni, 6 iunie 2022, Hotararea nr. 721 din 12 aprilie 2022, prin care Sectia pentru procurori l-a spalat la reputatia profesionala pe David-Deca.

Acesta a cerut apararea reputatiei profesionale in 28 ianuarie 2022, la trei zile dupa ce Gandul.ro a publicat un interviu realizat cu avocatul Robert Rosu, preluat atat de Lumea Justitiei, cat si de alte publicatii. Un interviu in care Rosu a relatat supliciile la care a fost supus in dosarul „Ferma Baneasa” atat de catre DNA Brasov, cat si de „Completul negru” format din judecatorii ICCJ Florentina Dragomir, Ionut Matei si Ioana Alina Ilie. Printre altele, avocatul a facut urmatoarele afirmatii: „Eu stiam ca nu am gresit, ca nu pot recunoaste nicio forma de vinovatie. De altfel, procurorul de caz, David-Deca, mi-a spus la prima discutie pe care am avut-o, in decembrie 2015, ca stie ca sunt nevinovat, dar ca ma va chinui daca nu spun ce doreste dumnealui” (click aici pentru a citi).

Acesta este pasajul care l-a iritat pe procurorul David-Deca, magistratul jeluindu-se la CSM ca spusele avocatului Rosu i-ar fi afectat reputatia profesionala.

Inspectia Judiciara a dat o solutie, Sectia pentru procurori alta

Dupa cum veti citi in hotararea anexata integral la sfarsitul articolului, Inspectia Judiciara, dupa ce a fost sesizata de catre vicepresedintele CSM Nicolae Solomon, a intocmit un raport in care a propus respingerea ca neintemeiata a plangerii lui Cornel David-Deca.

In schimb, Sectia pentru procurori a respins raportul Inspectiei Judiciare, aparandu-i lui Cornel David-Deca reputatia profesionala. In acest sens, procurorii din CSM au stabilit ca afirmatiile din articolele in care a fost prezentat interviul lui Robert Rosu ar fi, vezi Doamne, nereale, lipsite de probator, dar si ca autorii articolelor ar fi depasit dreptul la informare. Fabulos este ca desi s-a dovedit ca Robert Rosu a fost trimis in judecata nevinovat de procurorul Cornel David-Deca, pentru o fapta neprevazuta de legea penala, procurorii din CSM il acuza ca prin respectivele articole in care este prezentat interviul cu Rosu s-ar induce "in constiinta cititorilor ideea ca domnul procuror Cornel David-Deca a incalcat legea, necorespunzator ancheta penala". Ca si cum lucrurile ar fi stat altfel.

Redam principalele pasaje din Hotararea nr. 721/2022 a Sectiei pentru procurori din CSM:

„Potrivit art. 38 alin. (3) din Legea nr. 51/1995, forma in vigoare la data comunicatului de presa al Baroului Brasov,

'Avocatul nu raspunde penal pentru sustinerile facute oral sau in scris, in forma adecvata si cu respectarea prevederilor alin. (2), in fata instantelor de judecata, a organelor de urmarire penala sau a altor organe administrative de jurisdictie si nici daca sunt in legatura cu consultatiile oferite justitiabililor ori cu formularea apararii in acea cauza ori pentru sustinerile facute in cadrul consultatiilor verbale sau consultatiilor scrise acordate clientilor, daca ele sunt facute cu respectarea normelor de deontologie profesionala',

iar potrivit alin. (5) al aceluiasi text legal,

'Nu constituie abatere disciplinara si nici nu pot atrage alte forme de raspundere juridica a avocatului opiniile juridice ale acestuia, exercitarea drepturilor, indeplinirea obligatiilor prevazute de lege si folosirea mijloacelor legale pentru pregatirea si realizarea efectiva a apararii libertatilor, drepturilor si intereselor legitime ale clientilor sai'.

Art. 40 (n.r. corect: art. 39) din Legea nr. 51/1995, forma in vigoare la data comunicatului de presa al Baroului Brasov, prevede ca:

'(2) Avocatul este obligat sa depuna toata diligenta pentru apararea drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale clientilor si sa uzeze de mijloacele prevazute de lege, pe care le considera favorabile acestora.

(3) Avocatul este obligat sa se abtina de la asistarea si sfatuirea unui client in realizarea de catre acesta de acte sau fapte ce ar putea constitui infractiuni.

(4) Avocatul este indreptatit sa se retraga imediat si sa renunte la asistarea si reprezentarea clientului in cazul in care actiunile si scopurile acestuia, aparent legale la inceputul asistentei si/sau al reprezentarii, se dovedesc, pe parcursul acesteia, ca fiind infractionale'. (...)

In concret, contrar celor retinute de Inspectia judiciara, Sectia pentru procurori apreciaza ca articolele publicate de 'Lumea Justitiei' (site-ul luju.ro), 'Flux 24' (site-ul flux24.ro), respectiv de publicatia 'Gandul' (site-ul gandul.ro), cu titlurile anterior mentionate, au rolul de a capta atentia cititorului, fiind totodata de natura de natura a-l afecta reputatia profesionala a domnulul procuror Cornel David-Deca.

Astfel, Sectia pentru procurori retine ca pentru a-si indeplini in mod corespunzator atributiile, procurorii au nevoie de increderea opiniei publice, iar aceasta incredere poate fi afectata de afirmatii bazate pe generalitati care nu isi gasesc corespondentul in realitate si care pun la indoiala integritatea si reputatia profesionala a magistratilor. Reputatia profesionala confera unui magistrat credibilitate si siguranta in exercitarea profesiei, precum si autoritate in exprimarea opiniilor, cu precadere a celor profesionale.

Din aceasta perspectiva, reputatia magistratului presupune doua componente esentiale – si anume: pe de o parte, obligatia magistratului de a avea o conduita generala exemplara (care reprezinta si o conditie de acces in profesie, careia ii corespunde dreptul de a se bucura de reputatie in fata societatii, a justitiabililor, precum si a corpului profesional) si, pe de alta parte, obligatia Statului de a garanta mentinerea reputatiel profesionale de fiecare data cand se constata ca faptele semnalate sunt de natura sa li afecteze prestigiul si, pe cale de consecinta, autoritatea in exercitarea profesiei.

Fata de situatia de fapt retinuta, Sectia pentru procurori constata ca afirmatiile din cuprinsul articolelor de presa mentionate anterior contin afirmatii nereale, lipsite de suport probator, iar autorii acestora au depasit limitele dreptului la informare, sadind in constiinta cititorilor ideea ca domnul procuror Cornel David-Deca a incalcat legea, necorespunzator ancheta penala.

Prezentarea unor informatii privind activitatea profesionala a domnului procuror, precum 'Am trait sentimentul unei mari nedreptati si apoi cel al unei mari neputinte... Mi-am impus sa nu accept aceasta nedreptate... David-Deca, mi-a spus la prima discutie pe care am avut-o, in decembrie 2015, ca stle co sunt nevinovat, dar ca ma va chinul daca nu spun ce doreste dumnealul..'. (publicat la data de 25 lanuarie 2022 de site-ul 'Lumea justitiei'), respectiv '[Avocatul Robert Rosu] acuza: Procurorul de caz, David-Deca, mi-a spus ca stie ca sunt nevinovat, dar ca ma va chinui' (publicat la data de 25 ianuarie 2022 de site-ul Flux 24'), fara verificarea realitatii datelor publicate, este contrara si prevederilor art. 1 din Codul deontologic al ziaristului, conform carora 'Ziaristul are datoria primordiala de a relata adevarul, indiferent de consecintele ce le-ar putea avea asupra sa, obligatie ce decurge din dreptul constitutional al publicului de a fi corect informat'.

Un astfel de mod de prezentare este in discordanta si cu reglementarea cuprinsa in dispozitiile art. 6 din Rezolutia nr. 1003 (1993) a Adunarii Parlamentare a Consiliului Europel cu privire la etica ziaristica, in conformitate cu care opiniile exprimate sub forma de comentarii, ale unor evenimente sau actiuni, cu referinta la persoane sau institutii, nu trebuie sa nege sau sa ascunda in mod Intentionat fapte sau date reale.

Curtea Europeana a Drepturilor Omului a mal statuat ca pentru aprecierea caracterului calomnios al afirmatilor unor jurnalisti, criteriul determinant trebuie sa fie buna - credinta a jurnalistilor. Acest fapt presupune analiza atitudinil subiective a autorului in raport cu afirmatiile sale si scopul demersulul jurnalistic' (cauza Radio France si altii vs. Franta, hotararea din 30.03.2004). Garantia oferita de art.10 din Conventia jurnalistilor care prezinta fapte de interes general nu poate opera decat daca actioneaza cu buna-credinta, acestia avand obligatia de a face verificari rezonabile cu privire la Informatiile primite inainte de publicare.

Din aceasta perspectiva, se impune ca orice articol de presa sa releve si punctul de vedere al procurorulul despre care se face vorbire ori al parchetelor in care acesta si-a desfasurat activitatea asupra problematicii pusa in dezbatere, pentru verificarea veridicitatii informatiilor prezentate si respectarii prevederilor art. 1.2. din Codul Deontologic al Jurnalistului din Romania (adoptat de catre Conventia Organizatiilor de Media, in perioada 9 11 iulie 2004), in conformitate cu care Jurnalistul este dator sa caute, sa respecte si sa comunice faptele - asa cum acestea pot fi cunoscute prin verificari rezonabile in virtutea dreptului publicutul de a fi informat'.

Aceasta obligatie a jurnalistulul de a verifica informatia rezulta si din prevederile art. 2.2.2 din actul antementionat vizand regulile redactarii, care stipuleaza ca Jurnalistul va verifica informatiile in mod rezonabil inainte de a le publica si va exprima opinii pe o baza factuala. Informatiile vadit neadevarate sau cele despre care jurnalistul are motive temeinice so creada ca sunt false nu vor fi publicate'. Presa are sarcina de a comunica Informatii si Idel legate de cauzele aflate pe rolul instantelor, deoarece administrarea justitiei serveste colectivitatii in ansamblul ei si necesita cooperarea unul public bine informat, asa cum a statuat Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Sunday Times Impotriva Marii Britanii.

Corelativ acestui drept al presel in contactul cu puterea judecatoreasca, este recunoscut si dreptul magistratilor de a beneficia de increderea opiniei publice, pentru a-si putea indeplini in mod corespunzator atributiile, fiind deci necesar sa fie protejati impotriva unor atacuri distructive, lipsite de fundament, asa cum se retine de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului in Cauza Sabau si Parcalab impotriva Romaniei.

Afirmatia ca 'David-Deca, mi-a spus ca stie ca sunt nevinovat, dar ca ma va chinul...' are o vadita tenta defaimatoare, nefiind respectata conditia prezentarii cu buna-credinta a informatilor de interes public si nici dreptul publiculul de a fi informat corect si onest, Sectia pentru procurori observand ca opinia enuntata se raporteaza tendentios la persoana domnului procuror Cornel David-Deca, inducandu-se opiniei publice ideea ca magistratul ar fi instrumentat dosarul in discutie in alt cadru decat cel legal, exercitand actiunea penala impotriva unei persoane despre care stia ca este nevinovata.

Pe de-o parte, Sectia pentru procurori retine ca, in virtutea libertatii de exprimare si a rolului care este atribuit presei intr-o societate democratica, jurnalistil au posibilitatea de a pune in discutia publicului aspecte care tin de buna functionare a autoritatilor si, implicit, a Justitiei, iar aceste principii capata o mai mare importanta atunci cand vin in contact cu activitatea de infaptuire a Justitiei, find consacrat faptul ca presa are sarcina de a comunica informatii si idei legate de modalitatea de desfasurare a unor astfel de proceduri, deoarece administrarea Justitiei, in ansamblul ei, serveste colectivitatii si necesita o informare corecta a publicului.

Pe de alta parte, puterea pe care o detine presa, urmare a impactului major pe care il au comentarile si aprecierile jurnalistilor asupra publicului larg, nu trebuie sa fie utilizata in scopul denigrarii persoanelor sau discreditarii procurorilor care instrumenteaza diverse dosare penale. Cu toate acestea, Sectia pentru procurori constata ca modalitatea in care a fost prezentata realitatea juridica fara o documentare suficienta si fara un drept la replica a fost de natura a denatura informatia prezentata, realizandu-se in fapt dezinformarea opiniel publice cu privire la activitatea profesionala desfasurata de domnul procuror Cornel David Deca, depasindu-se asadar cadrul unor simple speculatii, al unei provocari sau exagerari si afecteaza reputatia profesionala a magistratului.

Desi preocuparea legitima asupra bunei functionari a justitiei este justificata, Sectia pentru procurori a Consiliulul Superior al Magistraturii apreciaza ca remarcile proferate, precum si acreditarea ideii ca domnul procuror a exercitat actiunea penala, respectiv a dispus trimiterea in judecata a unei persoane stiind ca este nevinovata depasesc limitele unor critici admisibile, avand drept consecinta discreditarea morala si profesionala a domniei sale si fiind de natura sa afecteze reputatia profesionala a magistratului in solutionarea cauzelor de competenta sa.

Pentru aceste considerente, Sectie pentru procurori apreciaza admisibile obiectiunile formulate de domnul Cornel David-Deca, procuror in cadrul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia, delegat in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, astfel ca nu isi va insusi continutul raspunsului Inspectiel Judiciare la obiectiunile formulate de magistratul antereferit si va admite prezenta cerere de apararea reputatiei profesionale”.

* Cititi aici intreaga Hotarare 721/2022 a Sectiei pentru procurori