Directia Nationala Anticoruptie s-a blocat in instanta, in faza de camera preliminara. Luni, 18 iulie 2022, judecatorul Gabriel Arghil Oltean de la Curtea de Apel Alba Iulia a fixat un termen de 5 zile in care DNA sa spuna daca mentine solutia de trimitere in judecata sau isi ia inapoi rechizitoriul, ca sa remedieze o serie de nereguli din dosarul in care parchetul incearca sa-l execute pe Ioan Daniel Maricuta (foto), fost primar al comunei Selimbar din judetul Sibiu.

---

Este vorba despre o cauza in care parchetul anticoruptie il acuza pe Maricuta de grup infractional organizat, abuz in serviciu si spalare de bani in legatura cu vanzarea unor terenuri din comuna. In 2015, DNA l-a retinut pe Maricuta, insa judecatorul de drepturi si libertati a refuzat cererea parchetului de arestare preventiva a primarului, magistratul dandu-i arest la domiciliu. Cauza a fost trimisa in judecata abia in 2022. Totusi, spre deosebire de anul 2015, cand DNA s-a laudat cu ajutorul primit de la SRI in cauza, in 2022, la trimiterea in judecata, parchetul nu a mai suflat un cuvant despre Serviciul Roman de Informatii. Motivul este evident: Decizia nr. 51/2016, prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a spart Binomul DNA-SRI.

Revenind la decizia din 18 iulie 2022, judecatorul Gabriel Oltean de la CA Alba Iulia a constatat nereguli ale rechizitoriului constand in lipsa de claritate in descrierea acuzatiilor, interceptari nelegale, precum si urmarirea nelegala a conturilor inculpatilor.

271 de pagini de balast

Inainte de a va lasa sa cititi atat minuta incheierii, cat si principalul fragment din motivarea ei, remarcam constatarea facuta de judecatorul Oltean in legatura cu balastul introdus de catre DNA in dosarul Maricuta. Este vorba despre nu mai putin de 271 de pagini in care parchetul, in loc sa vorbeasca despre probe, inventariaza in detaliu toate actele procedurale efectuate in cauza. Desi subliniaza futilitatea acelor 271 de pagini, magistratul arata ca nu are cadru legal care sa-i permita a le inlatura de la dosar.

Mentionam ca nu este noua tactica Directiei Nationale Anticoruptie de a umple dosare cu balast. Cel mai cunoscut exemplu in acest sens este cel al procurorului Lucian Onea – cel care, pe vremea cand conducea DNA Ploiesti, a inserat inclusiv interceptari ale unor soferi de tir in dosarul fostei sefe AEP Ana Maria Patru (click aici pentru a citi).

Iata minuta incheierii nr. 40/2022 din dosarul nr. 154/57/2022/a1:

„In baza art. 345 alin. 1 Cod procedura penala, admite in parte cererile si exceptiile formulate de inculpatii Maricuta Ioan Daniel, Scumpu Elena, Iuga Ioan, Haiduc Sorin, Candea Lucian Radu, Lupu Marius Bogdan, Schuster Michael, Hordobet Iulian Horia, Indres Mihai, Maricuta Mirela, Rasteanu Daniel, SC Alcoradu SRL, SC Vinaria SA, SC Real R&D Company SRL si Marin Vasile, in dosarul nr. 154/57/2022/a1.

Constata neregularitatea rechizitoriului intocmit la data de 29.03.2022 de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Asimilate Infractiunilor de Coruptie, in dosarul de urmarire penala nr. 148/P/2021, in ceea ce priveste descrierea faptelor, dupa cum urmeaza:

- in cazul infractiunii de constituire a grupului infractional organizat, sub aspectul neindicarii precise si concrete a actelor de constituire, sprijin si aderare la grupul infractional organizat, respectiv neindicarea momentului comiterii actului / actelor imputate, in cazul tuturor inculpatilor vizati de acuzatie;

- in cazul infractiunilor de abuz in serviciu in forma continuata imputate inculpatilor Maricuta Ioan Daniel si Scumpu Elena, in privinta lipsei mentiunii concrete a actiunilor imputate inculpatilor ca realizand tipicitatea obiectiva a infractiunii, precizarea clara a momentului consumarii fiecarui act material, precizarea prejudiciilor produse prin fiecare act material, cu indicarea momentului producerii primei pagube, atunci cand actul material a condus la producerea unei pagube pe o perioada de timp;

- in cazul infractiunilor de spalare de bani, sub aspectul lipsei de claritate a acuzatiilor aduse inculpatilor persoane fizice datorita nedescrierii circuitului financiar individualizat (provenienta, cuantum, destinatie, scop), iar in cazul inculpatilor persoane juridice datorita lipsei descrierii activitatilor realizate in numele societatilor si lipsei individualizarii actelor de creditare.

Constata nulitatea absoluta a incheierii nr. 42/24.11.2015 a judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Sibiu, de confirmare a redeschiderii urmaririi penale dispuse de procuror prin ordonanta nr. 40/P/2014 din 05.11.2015, prin care au fost revocate ordonantele nr. 54/P/2008 din 12.05.2008, 54/P/2008 din 20.08.2008, 117/P/2008 din 24.10.2008 si 190/P/2010 din 24.01.2011, cu consecinta nulitatii absolute a urmaririi penale efectuate dupa redeschidere in dosarele penale indicate.

Constata nulitatea absoluta a incheierii nr. 295/18.12.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul Alba, a incheierii nr. 25/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul Alba si a incheierii nr. 26/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul Alba si exclude din materialul probator datele obtinute privind tranzactiile financiare ale inculpatilor vizati si pentru perioadele indicate in incheieri, inclusiv valorificarea lor in procedee probatorii ulterioare.

Constata nelegalitatea obtinerii probelor privind tranzactiile financiare efectuate in afara perioadelor mentionate in incheierile si mandatele emise de judecatorul de drepturi si libertati si dispune excluderea acestora, inclusiv valorificarea lor in procedee probatorii ulterioare.

Constata nulitatea absoluta a incheierii nr. 8/05.02.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul Alba si exclude datele obtinute in urma dispunerii efectuarii perchezitiilor informatice, inclusiv valorificarea lor in procedee probatorii ulterioare.

Dispune indepartarea fizica de la dosar, de catre procuror, a proceselor-verbale de redare a masurilor de supraveghere tehnica realizate in cauza. Dispune inlaturarea tuturor referirilor rezultate din punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica din ordonanta de extindere a urmaririi penale din 09.10.2015, din ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale din data de 23.10.2015, din ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale din data de 24.11.2015 si din ordonanta de punere in mi?care a actiunii penale din data de 25.11.2015. Dispune anularea ordonantelor procurorului din datele de 11.02.2015, 22.10.2015, 22.10.20.15 si 01.03.2016 si exclude din materialul probator rapoartele de constatare financiar contabila din 24.04.2015, 08.12.2015, 04.03.2016 si 11.03.2016.

Constata nelegalitatea solutiei de trimitere in judecata a inculpatului Hordobet Iulian Horia. Constata nelegalitatea solutiei de trimitere in judecata a inculpatului Marin Vasile, cu consecinta nelegalitatii sesizarii Curtii de Apel Alba Iulia cu solutionarea dosarului penal nr. 154/57/2022.

Respinge ca nefondate celelalte cereri si exceptii formulate in cauza.

Comunica procurorului copia prezentei incheieri, cu mentiunea de a remedia neregularitatile actului de sesizare si de a comunica judecatorului de camera preliminara, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii, daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei.

Cu drept de contestatie pentru inculpati si procuror, odata cu incheierea pronuntata conform art. 346 Cod procedura penala.

Fixeaza termen la data de 07.09.2022, ora 1100, cu citarea partilor. Pronuntata in camera de consiliu, azi data de 18.07.2022”.

Prezentam principalul pasaj din motivarea instantei:

„Camera preliminara reprezinta o faza separata a procesului penal, distincta de urmarirea penala si de judecata. Functia de verificare a legalitatii trimiterii in judecata apare ca o institutie sui generis, de sine statatoare. Judecatorul de camera preliminara nu face acte de urmarire penala, dar in acelasi timp nici nu judeca.

Din analiza atenta a procedurii reglementate de legiuitor in cuprinsul dispozitiilor art. 342-348 se desprinde cu evidenta concluzia ca judecatorul de camera preliminara nu poate fi confundat cu un judecator de instructie. El nu are posibilitatea de a ordona Ministerului Public efectuarea unor acte de urmarire penala. Judecatorul de camera preliminara exercita o functie jurisdictionala si nu una de ancheta. Legiuitorul roman a instituit un control de legalitate asupra actelor procurorului, fara insa a acorda judecatorului posibilitatea de a interveni in desfasurarea urmaririi penale.

In cadrul procedurii camerei preliminare se efectueaza un control de legalitate a posteriori atat a actului de trimitere in judecata, cat si a probelor pe care se bazeaza acesta, astfel incat intreaga faza de urmarire penala sa fie examinata si cercetata, iar actele procesuale, procedurale, probele sau procedeele probatorii efectuate si obtinute prin incalcarea echitabilitatii procedurilor sa fie eliminate.

Textul art. 342 din Codul de procedura penala avand denumirea marginala „obiectul procedurii in camera preliminara” statueaza expres ca obiectul procedurii camerei preliminare il constituie verificarea, dupa trimiterea in judecata, a competentei si a legalitatii sesizarii instantei, precum si verificarea legalitatii administrarii probelor si a efectuarii actelor de catre organele de urmarire penala.

In cadrul acestei etape se verifica, asadar, urmatoarele:

a.legalitatea sesizarii instantei (a trimiterii in judecata);

b.competenta instantei;

c.legalitatea administrarii probelor si

d.legalitatea efectuarii urmaririi penale.

Verificarea legalitatii sesizarii instantei presupune ca judecatorul de camera preliminara va verifica daca rechizitoriul a fost intocmit de un procuror din cadrul parchetului competent, daca actul de sesizare cuprinde mentiunile prevazute de art. 328 din Codul de procedura penala, daca sunt descrise toate faptele pentru care s-a dispus trimiterea in judecata, daca procurorul a dispus cu privire la toate faptele si cu privire la toti inculpatii mentionati si daca rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei.

Verificarea legalitatii administrarii probelor presupune verificarea conditiilor impuse in Titlul V din Partea generala a Codului de procedura penala intitulat” Probele, mijloacele de proba si procedeele probatorii”.

Obiectul procedurii in camera preliminara nu include aspecte legate de temeinicia trimiterii in judecata sau de posibilitatea de a ordona administrarea unor probe noi de catre procuror. In acest fel este ilustrat principiul separarii functiilor judiciare in procesul penal, legiuitorul considerand ca atat prerogativa strangerii mijloacelor de proba, cat si aprecierea asupra oportunitatii trimiterii in judecata apartin exclusiv Ministerului Public.

In continuare, pornind de la aceste consideratii generale, voi analiza grupat sau punctual cererile si exceptiile inculpatilor, dupa cum acestea sunt comune sau singulare.

O prima solicitare formulata de inculpatii (...) vizeaza neregularitatea actului de sesizare, precum si a intreg dosarului de urmarire penala din perspectiva faptului ca exced obiectului si limitelor judecatii. Referirea este explicit legata de volumul imens al dosarului de urmarire penala, considerandu-se ca in urma solutiilor la care procurorul a ajuns in urma cercetarii penale, trimiterea in judecata vizand un procent mult diminuat raportat la urmarirea penala initial demarata, multe dintre actele procedurale si probele administrate nu ar mai trebui sa insoteasca dosarul trimis instantei.

In consecinta, prin prisma solutiilor de clasare dispuse au apreciat ca se impune eliminarea fizica de la dosar a actelor nerelevante si eliminarea mentiunilor cu privire la acestea din actele procesuale si procedurale relevante.

In deplin acord cu inculpatii, constat ca dosarul de urmarire penala inglobeaza o multitudine de inscrisuri care nu servesc cauzei trimise instantei. Potrivit art. 328 alin. 1 Cod procedura penala, in rechizitoriu trebuie indicate probele si mijloacele de proba cu privire la fapta retinuta in sarcina inculpatului. Cu toate acestea, incepand cu fila 174 pana la 445 din actul de sesizare, sunt indicate, grupate in cele 346 de volume, toate actele procedurale, probele si mijloacele de proba administrate in cauza.

Prin urmare, ar reveni procurorului sarcina de a cerne toate inscrisurile din acest volum imens de material scriptic si de a mentine la dosar doar pe cele care au legatura cu faptele si persoanele cu privire la care a fost sesizata instanta.

Pe de alta parte, excluderea, cu consecinta eliminarii fizice de la dosar, nu este prevazuta de lege in ipoteza expusa, nefiind incidenta nicio nulitate ca situatie premisa pentru a ajunge la aceasta sanctiune.

Critica invocata de catre toti inculpatii care au formulat cereri si exceptii se refera la neregularitatea actului de sesizare, cu consecinta remedierii acestuia de catre procuror din cauza descrierii deficitare a acuzatiilor de constituire a unui grup infractional organizat, abuz in serviciu si spalare de bani.

Cererile vizeaza lipsa unei descrieri efective a tipicitatii obiective si subiective in cazul fiecareia dintre infractiunile indicate, cu consecinte directe asupra imposibilitatii exercitarii efective a dreptului la aparare.

Nu voi relua aspectele generale cu privire la notiunea de claritate a acuzatiei, analiza art. 6 alin. 3 din Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare in cadrul procedurilor penale (informarea generala de la momentul inceperii urmaririi penale in personam si informarea speciala cu toate elementele acuzatiei, in cele mai mici amanunte, la momentul sesizarii instantei) expuse de o parte a aparatorilor inculpatilor, considerand ca toate aceste elemente sunt general acceptate.

In schimb, voi porni de la modul in care redactorii rechizitoriului au prezentat generic, apoi in concret actele materiale retinute in sarcina inculpatilor, sintetizate apoi in capitolul 'in drept'.

Dintru inceput doresc sa subliniez aprecierea pentru munca procurorilor de la structura centrala care au 'periat' (folosind un limbaj nejuridic) intr-un termen rezonabil probatoriul administrat si nevalorificat incepand cu anul 2014 de structura locala, ajungand sa dispuna in cauza solutii, in mare parte de clasare. In ce masura au reusit sa sintetizeze restul materialului probator pentru a ajunge la formularea unor acuzatii clare, in masura sa permita exercitarea efectiva a dreptului la aparare, voi arata in cele ce urmeaza.

In privinta infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, inculpatii (...) au aratat in esenta ca lipseste descrierea actiunii imputate de constituire, elementele referitoare la structura / componenta grupului si rolul fiecarui membru, nu se indica procesul obiectiv si subiectiv al membrilor din care sa rezulte cum a avut loc presupusa constituire (la inculpatii (...) se leaga momentul constituirii de rezultatul alegerilor locale din 2000, insa la inculpatul #### lipseste orice individualizare). De asemenea, nu se face referire precisa la scopul constituirii grupului infractional. Inculpatul (...) a aratat ca, sub aspect obiectiv, nu se indica complet comportamentul inculpatului care a condus la incadrarea juridica a faptelor sale (element material, momentul comiterii, modalitatea alternativa), iar, sub aspect subiectiv, nu se indica elementele din care rezulta ca inculpatul cunostea despre existenta grupului infractional organizat, inculpatul (...) a subliniat lipsa mentiunilor referitoare la circumstante de timp, loc si modalitate ale presupusei aderari si nici probele care o sustin, cu consecinta imposibilitatii exercitarii dreptului la aparare, inculpatul (...) a aratat ca lipseste descrierea tipicitatii infractiunii de aderare la grupul infractional organizat, inculpatul (...) a aratat ca lipseste descrierea actiunii imputate de aderare, nu face trimitere la probele din care rezulta manifestarea de vointa pentru aderare, rolul inculpatului in cadrul grupului sau pozitia subiectiva, inculpatii (...) au precizat ca nu se indica modalitatea si momentul in care inculpatul (...) a infiintat grupul infractional impreuna cu inculpatii (...) sau cand inculpatul (...) si-a exprimat acordul de a face parte din structura, nu se prezinta rolul inculpatilor in cadrul grupului, contributia acestora sau coeziunea psihologica, iar inculpatul (...) a invocat lipsa descrierii acuzatiei (cand si cum a avut loc pretinsa aderare la grupul infractional organizat).

De la bun inceput, subliniez ca voi verifica criticile mentionate strict sub aspectul controlului de legalitate, evitand referirile la temeinicia acuzatiilor aduse.

Se retine in cazul inculpatului (...) ca in perioada august 2000 – octombrie 2015, a constituit un grup infractional organizat (impreuna cu inculpatii (...)) in scopul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu si spalare a banilor.

Se arata ca grupul infractional organizat a fost constituit in luna august 2000 si a functionat neintrerupt pana la interventia organelor de urmarire penala, prin perchezitiile domiciliare realizate in luna octombrie 2015.

Prima proba certa a constituirii si functionarii grupului infractional organizat este reprezentata de antedatarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulata de (...). Cererea a fost intocmita in realitate in luna august 2000, a fost datata in fals '19.01.1998' si a primit un numar de inregistrare de asemenea antedatat – nr. 721 din 12.03.2000.

In continuare este descrisa conduita inculpatilor (...) in indeplinirea atributiilor de serviciu cu incalcarea legii, instrumentand in mod abuziv mai multe dosare avand ca obiect cereri de reconstituire a dreptului de proprietate si consecintele produse.

O descriere identica regasim in cazul inculpatei (...), motiv pentru care nu o mai redam.

In cazul inculpatului (...) se retine ca, in perioada august 2000 – octombrie 2015, a constituit un grup infractional organizat (impreuna cu inculpatii (...)), in scopul savarsirii infractiunilor de abuz in serviciu si spalare a banilor.

Grupul infractional organizat a fost constituit in luna august 2000 si a functionat neintrerupt pana la interventia organelor de urmarire penala, prin perchezitiile domiciliare realizate in luna octombrie 2015.

Inculpatul (...) a dat ajutor in mod repetat inculpatilor (...), in vederea obtinerii nelegale de terenuri, prin derularea abuziva a procedurilor de reconstituire a dreptului de proprietate, (...) a convins-o pe martora (...) sa accepte sa actioneze in calitate de mandatar al numitului Fabich Otto.

Intreaga operatiune nelegala de valorificare a terenurilor obtinute abuziv a fost orchestrata de inculpatii (...).

La solicitarea primarului Maricuta Ioan Daniel, (...) s-a ocupat de incheierea contractelor notariale prin care terenurile au fost vandute fictiv membrilor grupului infractional organizat.

Totodata, (...) a determinat mai multi martori sa accepte semnarea unor acte notariale, prin care acesti martori au fost interpusi in mod fictiv in transferul dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate sub controlul membrilor grupului infractional organizat, aspecte expuse in detaliu.

Este descris rolul inculpatului (...) in organizarea si functionarea grupului infractional organizat, acesta fiind cel care se ocupa in concret de derularea procedurilor notariale prin care terenurile aflate la dispozitia membrilor grupului infractional organizat au facut obiectul unor operatiuni repetate de vanzare-cumparare.

(...) era cel care stabilea partile contractante, continutul formal al contractelor si comunica inculpatilor si martorilor data si biroul notarial la care trebuie sa se prezinte pentru semnarea contractelor.

Scopul final urmarit a fost acela de a transfera fictiv dreptul de proprietate asupra terenurilor prin patrimoniile mai multor persoane, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri imobile, in vederea valorificarii ulterioare a terenurilor catre diferiti operatori de retail, investitori imobiliari etc. pentru sume mari de bani.

De asemenea, inculpatul (...) a participat in mod repetat la transferarea dreptului de proprietate asupra unor suprafete provenind din titlurile de proprietate emise pe numele (...), Fabich Otto, (...), prin semnarea unor contracte notariale de vanzare-cumparare, cunoscand ca aceste terenuri provin din savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestora.

(...) i-a determinat pe inculpatii (...) sa semneze numeroase acte notariale, prin acestia au participat la transferarea dreptului de proprietate asupra unor terenuri obtinute prin abuz in serviciu, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri imobile.

Inculpatul (...), care a aderat la grupul infractional organizat participand in mod repetat, incepand cu 02.02.2006, la transferarea dreptului de proprietate asupra unor suprafete provenind din titlurile de proprietate emise pe numele (...), Fabich Otto, (...), prin semnarea unor contracte notariale de vanzare-cumparare, cunoscand ca aceste terenuri provin din savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri imobile.

Inculpatul (...) a aderat la grupul infractional organizat participand in mod repetat, incepand cu 14.09.2005, la transferarea dreptului de proprietate asupra unor suprafete provenind din titlul de proprietate emis pe numele Fabich Otto, prin semnarea unor contracte notariale de vanzare-cumparare, cunoscand ca aceste terenuri provin din savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata; de asemenea, in perioada 01.01.2007 – 31.12.2015, a ajutat la reintroducerea sumelor de 2.891.317,50 lei, 3.297.959 lei, respectiv 515.170 lei in circuitul financiar, prin modalitatea creditarii persoanelor juridice SC (...) SRL, SC (...) SA si (...) R&D (...) SRL, actele materiale infractionale fiind savarsite in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri.

Inculpatul (...) a aderat la grupul infractional organizat participand in mod repetat, incepand cu 20.03.2013, la transferarea dreptului de proprietate asupra unor suprafete provenind din titlul de proprietate emis pe numele Fabich Otto, prin semnarea unor contracte notariale de vanzare-cumparare, cunoscand ca aceste terenuri provin din savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri imobile.

Inculpatul ######## ####### a aderat la grupul infractional participand in mod repetat, incepand cu 05.04.2007, la transferarea dreptului de proprietate asupra unor suprafete provenind din titlurile de proprietate emise pe numele #### #### (antecesorul persoanelor vatamate ##### #### ######## si #### ######) si #### Thomas Wilhelm, prin semnarea unor contracte notariale de vanzare-cumparare, cunoscand ca aceste terenuri provin din savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri imobile.

Inculpatul ######## ###### ##### a sprijinit grupul infractional organizat participand in mod repetat, in perioada 13.07.2005 – 16.04.2007, la transferarea dreptului de proprietate asupra unor suprafete provenind din titlul de proprietate emis pe numele #### #### (antecesorul persoanelor vatamate ##### #### ######## si #### ######), prin semnarea unor contracte notariale de vanzare-cumparare, cunoscand ca aceste terenuri provin din savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri imobile.

Inculpatul ###### ##### a sprijinit grupul infractional organizat participand in mod repetat, in perioada 20.05.2004 – 24.07.2015, la transferarea dreptului de proprietate asupra unor suprafete provenind din titlul de proprietate emis pe numele #### Thomas Wilhelm, prin semnarea unor contracte notariale de vanzare-cumparare, cunoscand ca aceste terenuri provin din savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri imobile.

Inculpatul #### ##### a aderat la grupul infractional organizat participand in mod repetat, incepand cu 21.12.2007, la transferarea dreptului de proprietate asupra unor suprafete provenind din titlul de proprietate emis pe numele #### #######, prin semnarea unor contracte notariale de vanzare-cumparare, cunoscand ca aceste terenuri provin din savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu in forma continuata, dare de mita si luare de mita, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a acestor bunuri imobile.

Remarc o preocupare pentru o descriere mai amanuntita in cazul celor acuzati de constituirea grupului infractional (########, ######, ####), urmata de o descriere generica in cazul celor acuzati de aderare sau sprijin a grupului infractional organizat.

Daca in privinta structurii, componentei si rolului fiecarui membru al grupului, din lectura partii descriptive a rechizitoriului accept ca putem sa ne formam o imagine, in schimb, cu privire la momentul constituirii grupului infractional ajungem in pozitia de emite doar supozitii. Nu stim momentul la care grupul infractional s-a constituit / aderat / sprijinit, plasarea actiunilor inculpatilor in timp si spatiu raportat la momentul actual fiind de o importanta deosebita (indicarea unor perioade de ordinul anilor sau incepand cu un anumit moment nu sunt satisfacatoare). Nu se indica nici care sunt actiunile concrete apreciate ca fiind parte din tipicitatea obiectiva de constituire (cu exceptia inculpatului ####, unde avem indicate acte, dar nu avem indicate date), aderare sau sprijin.

O subliniere mai este necesara, in cazul inculpatilor ###### si ########, raportat la expunerea procurorului. Judecatorul de camera preliminara apreciaza rigurozitatea succesiunii faptelor expuse, insa nu poate aprecia care dintre acestea prezinta relevanta penala in cauza, sarcina acuzarii apartinand procurorului. Cu alte cuvinte, nu se poate pune problema lasarii la latitudinea judecatorului a alegerii elementelor relevante penal, acuzatia trebuind sa fie clar formulata. Altfel, ajungem la punerea inculpatilor in imposibilitatea exercitarii dreptului la aparare.

Scopul constituirii grupului infractional organizat este indicat, analiza temeiniciei nefacand obiectul analizei in camera preliminara.

Concluzionand, in privinta infractiunii de constituire a grupului infractional organizat, constat neregularitatea actului de sesizare sub aspectul neindicarii precise si concrete a actelor de constituire, sprijin si aderare la grupul infractional organizat, respectiv neindicarea momentului comiterii actului/actelor imputate, in cazul tuturor inculpatilor vizati de acuzatie.

In privinta acuzatiilor de abuz in serviciu inculpatii ######## #### ###### si ###### ##### au criticat imposibilitatea obiectiva a intelegerii acuzatiei:

-se prezinta cronologic documentele din dosarele de reconstituire a dreptului de proprietate si operatiunile juridice de emitere a titlurilor de proprietate, lipsind total descrierea concreta a actiunii tipice din continutul laturii obiective a infractiunii de abuz in serviciu;

-nu se individualizeaza faptele cu relevanta penala imputate fiecarui inculpat (prin utilizarea de notiuni generice);

-nu se indica momentul comiterii fiecarui act material din componenta infractiunii continuate (intuiesc ca ar coincide cu momentul emiterii fiecarui titlu de proprietate din lecturarea solutiilor de clasare, insa se indica perioade mai intinse, fara explicatii suplimentare, aspect care conduce la contradictii); in plus, la stabilirea momentului comiterii infractiunii trebuie sa tina seama de decizia de RIL nr. 5/2019, momentul comiterii faptelor fiind acela al aparitiei primei pagube ori a pretinsului folos necuvenit;

-lipsa indicarii pagubei circumscrise actelor materiale ( procurorul indica 3 valori diferite, fara sa ofere explicatii) si inexistenta unei minime descrieri a raportului de cauzalitate intre actiunile inculpatilor si producerea pagubei, in conditiile in care se imputa incalcarea unor atributii la momentul emiterii titlurilor de proprietate, iar pagubele s-au produs dupa mai multi ani;

-lipsa motivarii retinerii unitatii legale de infractiune (din descriere nu rezulta motivul) si nici nu explica de ce se retine concursul de infractiuni cu actul material III si de ce nu-l include intre celelalte acte materiale descrise la pct. II.

Au mai aratat ca momentul consumarii este stabilit prin raportare la momentul emiterii titlului de proprietate, iar analiza prescriptiei se face doar in cazul solutiilor de clasare, insa pentru acte materiale finalizate anterior celor care au atras clasarea, se dispune trimiterea in judecata. Exemplificativ este enumerat cazul clasarii inculpatei ######### #####, functionar OCPI Sibiu, care a alterat mentiunile din procesele – verbale de punere in posesie in perioada noiembrie 2004 – mai 2006, acuzatii care sunt aduse si inculpatilor ######## si ###### trimisi in judecata.

Inculpatul ##### ###### a criticat lipsa de claritate in descrierea faptei imputate. A aratat ca toate actele dosarului executional au fost intocmite cu incunostintarea creditoarei, care a primit un exemplar al fiecarui proces-verbal. De asemenea, a contestat ajutorul dat inculpatului ########, in conditiile in care exista o stare de dusmanie generata de o cauza penala anterioara.

In rechizitoriu se retine ca fapta inculpatului ######## #### ######, care a savarsit la diferite intervale de timp, in perioada martie 2005 – mai 2014, in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de abuz in serviciu prin care a obtinut pentru sine si pentru altul un folos necuvenit, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal si art. 309 Cod penal, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal si art. 5 alin. 1 Cod penal (7 acte materiale).

Cele 7 acte materiale au fost descrise la punctele II.D, II.E, II.G, II.H, II.I, II.L si II.M din rechizitoriu, astfel ca nu le voi mai expune inca o data.

In perioada savarsirii faptei, inculpatul ######## #### ###### a avut calitatea de primar al comunei Selimbar, #### ##### ## ########## ## ######## ###### ###### ########## ######### ## ########### ####### ###### ########### ########.

Prin aceste acte materiale de abuz in serviciu, inculpatii ######## #### ###### si ###### ##### au obtinut un folos necuvenit pentru membrii grupului infractional organizat, constand in dreptul de proprietate asupra suprafetei totale de 36,38 ha.

Conform Anexelor nr. 211 – 214 la Raportul de expertiza tehnica judiciara topografica si de evaluare (vol. 59 d.u.p., filele ### # ### ), valoarea acestei suprafete totale de 36,38 ha a fost de 15.800.726 euro (valoarea de piata la data Raportului de expertiza – 16.04.2018).

Statul Roman a fost deposedat in mod fraudulos si abuziv de proprietatea asupra suprafetei totale de 21,16 ha (suprafete aflate in proprietatea privata a Statului Roman si atribuite de inculpati unor persoane neindreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate, respectiv Fabich #### – 20,62 ha, ##### ###### ##### –pentru diferenta nesolicitata de 0,31 ha si #### ######## – 0,23 ha, care era decedat la data reconstituirii dreptului).

De asemenea, fapta inculpatului ######## #### ###### care, in perioada august 2009 – ianuarie 2011, in exercitarea atributiilor de serviciu in calitate de primar al comunei Selimbar si presedinte al Comisiei Locale pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Selimbar, a indeplinit in mod defectuos, prin incalcarea legii, acte care intrau in atributiile sale de serviciu reglementate expres prin legislatia primara, vatamand interesele legale ale partii civile ######### ######## si obtinand pentru sine si pentru altul un folos necuvenit, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu, prev. de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (descrisa la pct. III din starea de fapt a rechizitoriului).

In concret, inculpatul ######## #### ######, impreuna cu inculpata ###### ##### – secretarul comunei Selimbar si al comisiei locale, si-au indeplinit atributiile de serviciu (referitoare la punerea in posesie a persoanei vatamate ######### ########) cu incalcarea prevederilor art.12 alin.1 si art.27 alin.1 din Legea nr.18/1991, art.116 alin.1 si 2 din Legea nr.18/1991 si art.1 alin.1 si 2 din OUG nr.127/2002.

Au fost vatamate drepturile si interesele legitime ale persoanei vatamate ######### ########, pe numele careia a fost emis in conditii nelegale titlul de proprietate nr.1983/5/12.01.2011, prin care i-au fost atribuite suprafete de teren cu care nu fusese anterior pusa in posesie si al caror amplasament nu il cunostea.

Totodata, persoanei vatamate nu i-au fost atribuite vechile amplasamente solicitate, contrar prevederilor art.14 alin.2 din Legea nr.18/1991, respectiv art.2 alin.1 si art.12 alin.1 din Legea nr.1/2000.

Inculpatii au obtinut pentru sine un folos necuvenit, mentinand la dispozitia lor vechile amplasamente solicitate de ######### ######## (care aveau o valoare economica superioara), in scopul de a le atribui ulterior unor persoane aflate sub controlul membrilor grupului infractional organizat.

Prin decizia civila nr. ###/30.10.2008, Tribunalul Sibiu a admis in parte actiunea formulata de reclamanta ######### ########, a obligat Comisia Locala Selimbar sa intocmeasca proces verbal de punere in posesie si documentatia necesara eliberarii titlului de proprietate pentru suprafata de 1,5064 ha teren arabil si a obligat Comisia Judeteana Sibiu sa emita titlul de proprietate pentru suprafata respectiva.

Inculpatii au intocmit procesul verbal fictiv de punere in posesie datat 14.08.2009, semnat de primarul ######## #### ######, secretarul ###### ##### si referentul #### ####, fara a fi semnat de proprietarul ######### ########.

Titlul de Proprietate nr.1983/5 din 12.01.2011 pentru suprafata de 1,5064 ha a fost emis in conditii nelegale, intrucat acesta nu a fost precedat de o punere in posesie reala si efectiva, in documentatie fiind inserat un proces verbal de punere in posesie intocmit in mod abuziv si nelegal, prin incalcarea de catre inculpatii ######## #### ###### si ###### ##### a atributiilor de serviciu prevazute in legislatia primara.

Aceleasi acuzatii, bazate pe aceeasi expunere, au fost aduse si inculpatei ###### #####.

In fine, fapta inculpatului ##### ######, care, in luna noiembrie 2010 – in calitate de executor judecatoresc, cu intentie, a inlesnit si a ajutat la savarsirea de catre inculpatii ######## #### ###### si ###### ##### a infractiunii de abuz in serviciu, prin care a fost cauzata o vatamare drepturilor si intereselor legitime ale persoanei vatamate ######### ########, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la abuz in serviciu prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 297 alin. 1 Cod penal cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (descrisa la pct. III din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

Prin decizia civila nr. ###/30.10.2008, Tribunalul Sibiu a admis in parte actiunea formulata de reclamanta ######### ########, a obligat Comisia Locala Selimbar sa intocmeasca proces verbal de punere in posesie si documentatia necesara eliberarii titlului de proprietate pentru suprafata de 1,5064 ha teren arabil si a obligat Comisia Judeteana Sibiu sa emita titlul de proprietate pentru suprafata respectiva.

######### ######## a apelat la serviciile executorului judecatoresc ##### ######, formandu-se dosarul executional nr.184/2009.

Inculpatii ######## #### ###### si ###### ##### si-au incalcat atributiile de serviciu referitoare la punerea in posesie, fapt care a determinat emiterea in conditii nelegale a Titlului de Proprietate nr. 1983/5/12.01.2011, prin au fost atribuite partii civile ######### ######## 10 parcele amplasate in tarlaua 120 si 2 parcele amplasate in tarlaua 121.

In realitate, ######### ######## nu a fost pusa in posesie, nu i-au fost aduse la cunostinta si nu a acceptat aceste amplasamente.

Inculpatii au intocmit procesul verbal fictiv de punere in posesie datat 14.08.2009, semnat de primarul ######## #### ######, secretarul ###### ##### si referentul #### ####, fara a fi semnat de proprietarul ######### ########.

Procesul verbal de punere in posesie a fost inaintat la OCPI Sibiu prin adresa din 29.11.2010, semnata de ##### ###### (pentru primarul ######## #### ######), secretarul ###### ##### si referentul #### ####, impreuna cu documentatia aferenta.

Executorul judecatoresc ##### ###### a intocmit in fals adresa nr. 386 din 10.11.2010, pe care a inserat-o in dosarul executional nr. 184/2009.

Din continutul adresei false rezulta, in mod necorespunzator adevarului, ca ######### ######## ii comunica executorului judecatoresc ##### ###### acordul pentru a fi pusa in posesie cu parcelele amplasate in tarlaua 120 si in tarlaua 121, consemnate in procesul verbal de constatare incheiat de inculpat in 28.10.2010.

In realitate, ######### ######## nu a semnat adresa nr. 386 din 10.11.2010, nu a avut cunostinta despre intocmirea acesteia, nu a cunoscut si nu a fost de acord cu punerea in posesie cu parcelele indicate.

Executorul judecatoresc ##### ###### a intocmit adresa falsa cu scopul de a-i ajuta pe inculpatii ######## #### ###### si ###### ##### la savarsirea infractiunii de abuz in serviciu.

La data de 24.02.2011, ######### ######## s-a deplasat la sediul primariei, insa inculpatul #### #### a refuzat sa ii inmaneze titlul de proprietate (in original sau copie).

Executorul judecatoresc ##### ###### a falsificat adresa din 10.11.2010, pentru a atesta, in mod necorespunzator adevarului, ca ######### ######## si-a exprimat acordul scris sa fie pusa in posesie cu parcelele inscrise in procesul verbal de punere in posesie.

In realitate, persoana vatamata nu a avut cunostinta despre intocmirea procesului verbal de punere in posesie.

Analizand descrierea actelor materiale din componenta infractiunilor continuate de abuz in serviciu constat ca procurorul prezinta intr-o maniera extinsa documentele din dosarele de reconstituire a dreptului de proprietate si operatiunile juridice de emitere a titlurilor de proprietate. Nu este precizat explicit in actul de sesizare care actiuni concrete sunt imputate inculpatilor ca realizand tipicitatea obiectiva a infractiunii, asa cum am aratat si in cazul infractiunii de constituire a unui grup infractional organizat, sarcina indicarii faptelor concrete relevante penal revenind acuzarii. In legatura cu momentul consumarii fiecarui act material, apararea intuieste corect ca este vorba despre momentul emiterii fiecarui titlu de proprietate, criteriu mentionat de procuror in motivarea solutiilor de clasare, insa, desi titlurile au fost emise la un moment precis, unic, indicarea unor perioade mai intinse necesita explicatii din partea acuzarii. In privinta prejudiciilor produse prin fiecare act material este necesara o asumare a acuzarii in privinta acestora, distinct pentru fiecare act material, precum si o indicare precisa in fiecare caz a momentului producerii primei pagube, atunci cand actul material a condus la producerea unei pagube pe o perioada de timp (analiza posibilei interventii a prescriptiei raspunderii penale trebuie efectuata in fiecare caz, asa cum s-a procedat in cazul solutiilor de clasare).

In fine, desi constat ca la pct. II procurorul mentioneaza o unitate legala de infractiune fara sa existe vreo motivare, pentru ca la pct. III, un alt act material al acelorasi inculpati sa fie retinut ca infractiune distincta simpla, fara nicio explicatie, retin ca incadrarea juridica data faptelor nu poate face obiectul procedurii de camera preliminara.

In privinta infractiunii descrise la pct. III in cazul inculpatilor ######## ###### #### si ###### #####, respectiv a inculpatului ##### ######, constat ca standardele minime de claritate a acuzatiilor sunt atinse si nu sunt necesare remedieri in aceste privinte.

Concluzionand, in cazul infractiunilor de abuz in serviciu in forma continuata imputate inculpatilor ######## #### ###### si ###### #####, rechizitoriul contine neregularitati in privinta lipsei mentiunii concrete a actiunilor imputate inculpatilor ca realizand tipicitatea obiectiva a infractiunii, precizarea clara a momentului consumarii fiecarui act material, precizarea prejudiciilor produse prin fiecare act material, cu indicarea momentului producerii primei pagube, atunci cand actul material a condus la producerea unei pagube pe o perioada de timp.

In cazul infractiunii de spalare de bani, inculpatul Hordobet Iulian Horea a mentionat ca nu se indica tipul de comportament in care ar fi actionat (modalitatea alternativa), datele la care actele materiale au avut loc, nu se indica de unde cunostea faptul ca bunurile proveneau din comiterea unei infractiuni. Inculpatii ######## #### ######, ######## ######, SC ######## SRL, SC ####### SA si ## #### R&D ####### SRL au expus imposibilitatea determinarii modalitatii in care faptele amintite ar dobandi caracter infractional (lipsa evidentierii imprejurarilor de loc, timp, mijloace, mod si scop in care a fost savarsita fapta). Procurorul indica doar numarul actelor de creditare (valoare si persoana), fara a indica provenienta sumelor de bani si caracterul negru al sumelor. Nu indica cum a stabilit scopul ascunderii provenientei ilicite a banilor. In opinia aparatorilor, etapa de plasare este inexistenta (din moment ce produsul infractiunii era deja introdus in circuitul financiar). In cazul persoanelor juridice au subliniat ca lipseste orice descriere a activitatilor realizate in numele societatilor, individualizare si descriere concreta a actelor de creditare. Inculpatul ######## ####### a criticat neindicarea actiunii sau inactiunii din care rezulta cunoasterea provenientei ilicite a terenurilor. Inculpatul ###### ##### a aratat ca lipseste descrierea tipicitatii infractiunii de spalare de bani. Inculpatul #### ###### ###### a evidentiat imposibilitatea determinarii modalitatii in care faptele amintite ar dobandi caracter infractional (lipsa evidentierii imprejurarilor de loc, timp, mijloace, mod si scop in care a fost savarsita fapta). A aratat ca procurorul a indicat doar numarul actelor de creditare (valoare si persoana), fara a indica provenienta sumelor de bani si caracterul negru al sumelor. Procurorul nu indica cum a stabilit scopul ascunderii provenientei ilicite a banilor, iar etapa de plasare este inexistenta, produsul infractiunii fiind deja introdus in circuitul financiar. Inculpatii #### #### si ###### ###### #### au evidentiat lipsa imprejurarilor de loc, timp, modalitate in care au fost comise faptele, urmarea produsa si raportul de cauzalitate. Au criticat si lipsa individualizarii situatiei premise din care ar rezulta ca inculpatii cunosteau ca bunurile provin din comiterea unor infractiuni, precum si lipsa probelor referitoare la scopul comiterii faptelor, respectiv ascunderea sau disimularea originii bunurilor. Inculpatul ###### ##### a evidentiat lipsa de argumentare a elementelor subiective care il conduc pe procuror la retinerea infractiunii de spalare de bani.

Prin actul de sesizare se retine ca fapta inculpatului ######## #### ###### care a savarsit, la diferite intervale de timp, in perioada 01.01.2007 - 17.09.2015, in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de spalare a banilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor in forma continuata, prevazuta de art. 49 alin.1 lit. a din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal si art. 5 alin.1 Cod penal (2 acte materiale descrise la pct. II.P si II.Q din starea de fapt a rechizitoriului).

######## #### ###### a reintrodus in circuitul financiar suma totala de 3.514.526,50 lei, prin modalitatea creditarii persoanelor juridice SC ######## SRL si SC ####### SA, banii provenind din savarsirea de infractiuni.

Au fost realizate in total 173 de operatiuni de depunere de numerar, fie in casieria societatilor comerciale, fie in conturile bancare ale firmelor.

Fapta inculpatului #### #### care a savarsit, la diferite intervale de timp, in perioada 05.12.2001 – 09.04.2015, in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de spalare a banilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor in forma continuata, prevazuta de art. 49 alin.1 lit. a din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 alin. 1 Cod penal (7 acte materiale descrise la pct. II.A, II.D, II.G, II.K, II.L, II.O si II.P din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

Fapta inculpatului #### ####, care a savarsit la diferite intervale de timp, in perioada 13.07.2005 – 25.10.2013, in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de instigare la spalare a banilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de instigare la spalare a banilor in forma continuata, prev. de art. 47 Cod penal raportat la art. 49 alin. 1 litera a din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 alin. 1 Cod penal (4 acte materiale descrise la punctele II.D, II.E – instigarea inculpatului ######## ###### #####, II.E – instigarea inculpatului ######## ####### si II.J din prezentul rechizitoriu).

Fapta inculpatului ###### ##### care a savarsit, la diferite intervale de timp, in perioada 02.02.2006 – 19.04.2007, in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de spalare a banilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor in forma continuata, prevazuta de art. 49 alin.1 lit. a din Legea nr.129/2019, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal si art. 5 alin. 1 Cod penal (5 acte materiale descrise detaliat la pct. II.A, II.D, II.G, II.J si II.L din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

Fapta inculpatului ###### ###### ####, care a savarsit la diferite intervale de timp, in perioada 14.09.2005 – 17.09.2015, in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de spalare a banilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor in forma continuata, prev. de art. 49 alin. 1 litera a din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal si art. 5 alin. 1 Cod penal (4 acte materiale descrise la pct. II.D, II.P, II.Q si II.R din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

In cuprinsul infractiunii de spalare a banilor in forma continuata, in cazul inculpatului ###### ###### ####, sunt incluse 4 acte materiale (1 act material de autorat descris la pct. II.D, respectiv 3 acte materiale de complicitate savarsite in legatura cu creditarea unor persoane juridice aflate sub controlul lui ######## #### ######, descrise la pct. II.P, II.Q. si II.R.).

Fapta inculpatului #### ###### ######, care, in perioada 20.03.2013 - 25.10.2013, a semnat diverse acte notariale la instigarea inculpatului #### ####, prin care a participat la transferarea unor terenuri provenite din TP nr. ####/5/2005 emis pe numele lui Fabich ####, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a bunurilor imobile, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor, prev. de art. 49 alin. 1 litera a din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (descrisa detaliat la pct. II.D din starea de fapt a rechizitoriului):

La data de 20.03.2013, #### ###### ###### a cumparat de la martorii ############ ##### si ############ ###### ###### parcelele de 3.100 mp, 15.100 mp, 20.000 mp si 9.600 mp (provenite din TP nr. ####/5/2005 emis pe numele lui Fabich ####), pe care le-a detinut neintrerupt din acel moment.

La data de 25.10.2013, #### ###### ###### a cumparat de la martorii ############ ##### si ############ ###### ###### (reprezentati de mandatarul #### ##### #######) parcela de 18.807 mp si cota de 1/2 din terenurile in suprafata de 18.000 mp si 10.000 mp (primite de la acestia de la numitele ##### ###### ######### si ######### ####### ##### in schimbul unui alt imobil de 5.993 mp, provenit la randul sau din TP nr. ####/5/2005 emis pe numele Fabich ####), pe care #### ###### ###### le-a detinut neintrerupt din acel moment.

La data de 22.09.2014, #### ###### ###### a dezmembrat prin act autentic parcela in suprafata de 20.000 mp in doua parcele, una in suprafata de 17.641 mp si cea de a doua in suprafata de 2.409 mp.

Fapta inculpatului ######## ####### care a savarsit, la diferite intervale de timp, in perioada 05.04.2007 – 28.06.2011, in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de spalare a banilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor in forma continuata, prevazuta de art. 49 alin.1 lit. a din Legea nr.129/2019, cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal si art.5 alin.1 Cod penal (2 acte materiale descrisa la pct. II.E si II.J din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

Fapta inculpatului ######## ###### #####, care, in perioada 13.07.2005 - 16.04.2007, a semnat diverse acte notariale la instigarea inculpatului #### ####, prin care a participat la transferarea unor terenuri provenite din TP nr. 2327/5 din 25.03.2005 emis pe numele mostenitoarelor ##### #### ######## si #### – nume anterior ###### – ######, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a bunurilor imobile, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor, prev. de art. 49 alin. 1 litera a din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (descrisa detaliat la pct. II.E din starea de fapt a prezentului rechizitoriu):

Fapta inculpatului ###### #####, care, in perioada 20.05.2004 – 24.07.2015, a semnat diverse acte notariale, prin care a participat la transferarea unor terenuri provenite din TP nr. 2247/5 din 20.05.2004 emis pe numele lui Schuster Thomas Wilhelm, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a bunurilor imobile, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor, prev. de art. 49 alin. 1 litera a din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (descrisa la pct. II.J din starea de fapt a prezentului rechizitoriu):

Fapta inculpatului #### #####, care, in perioada 21.12.2007 – 09.04.2015, a semnat diverse acte notariale, prin care a participat la transferarea unor terenuri provenite din TP nr. 2140/5/01.02.2001 emis pe numele #### #######, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a bunurilor imobile, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor, prev. de art. 49 alin. 1 litera a din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (descrisa la pct. II.K din starea de fapt a prezentului rechizitoriu):

Fapta inculpatei ######## ######, care, in perioada 29.03.2013 – 29.05.2015, in baza a 21 contracte de creditare, a creditat ## #### R&D ####### SRL cu suma totala de 777.300 lei, cunoscand ca aceasta provine din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii si al disimularii originii ilicite a sumei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor, prev. de art. 49 alin. 1 litera a din Legea nr. 129/2019 cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (descrisa detaliat la pct. II.R din starea de fapt a prezentului rechizitoriu):

Fapta inculpatului ######## ###### care a savarsit, la diferite intervale de timp, in perioada 02.03.2011 – 08.10.2015, in realizarea aceleiasi rezolutii si impotriva aceluiasi subiect pasiv, actiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de spalare a banilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor in forma continuata, prevazuta de art. 49 alin.1 lit. a din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 35 alin.1 Cod penal si art. 5 alin.1 Cod penal (2 acte materiale descrise la pct. II.P si II.R din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

######## ###### a reintrodus in circuitul financiar suma totala de 791.700 lei, prin modalitatea creditarii persoanelor juridice SC ######## SRL (60 de operatiuni) si ## #### R&D ####### SA (18 contracte de creditare), banii provenind din savarsirea de infractiuni.

Fapta persoanei juridice inculpate SC ######## SRL de a transfera sume de bani, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor sume de bani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor prev. de art. 49 alin.1 lit. a din Legea nr.129/2019, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal (descrisa la pct. II.P din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

Fapta a fost savarsita in perioada 01.01.2007 – 30.06.2015, in sensul ca inculpatii ######## #### ###### (direct sau indirect – prin intermediul numitei ####### #####), #### #### si ######## ######, au reintrodus in circuitul financiar suma totala de 2.891.317,50 lei, prin modalitatea creditarii persoanei juridice SC ######## SRL.

Banii proveneau din valorificarea terenurilor obtinute de membrii grupului infractional prin savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata.

Creditarea a fost realizata prin 189 de operatiuni, constand in depuneri in numerar in conturile bancare ale persoanei juridice sau in casieria acesteia.

Depunerile in numerar au fost savarsite cu complicitatea inculpatului ###### ###### ####, care a pus la dispozitie banii, dupa ce i-a retras in numerar din alte conturi bancare controlate de inculpati.

Actiunile inculpatilor de creditare a SC ######## SRL au fost savarsite in interesul si in numele persoanei juridice, in sensul prevederilor art.135 alin.1 din Codul penal (art.191 din Codul penal anterior).

Fapta persoanei juridice inculpate SC ####### SA de a transfera sume de bani, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor sume de bani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor prev. de art. 49 alin.1 lit. a din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 5 alin.1 Cod penal (descrisa la pct. II.Q din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

Fapta a fost savarsita in perioada 13.11.2008 – 17.09.2015, in sensul ca inculpatul ######## #### ###### (direct sau indirect – prin intermediul numitei ####### #####), a reintrodus in circuitul financiar suma totala de 3.297.959 lei, prin modalitatea creditarii persoanei juridice SC ####### SA.

Banii proveneau din valorificarea terenurilor obtinute de membrii grupului infractional prin savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata.

Creditarea a fost realizata prin 139 de operatiuni, constand in depuneri in numerar in conturile bancare ale persoanei juridice sau in casieria acesteia.

Depunerile in numerar au fost savarsite cu complicitatea inculpatului ###### ###### ####, care a pus la dispozitie banii, dupa ce i-a retras in numerar din alte conturi bancare controlate de inculpati.

Actiunile inculpatilor de creditare a SC ####### SA au fost savarsite in interesul si in numele persoanei juridice, in sensul prevederilor art.135 alin.1 din Codul penal (art.191 din Codul penal anterior).

Fapta persoanei juridice inculpate ## #### R&D ####### SRL de a transfera sume de bani, cunoscand ca provin din savarsirea de infractiuni, in scopul ascunderii sau al disimularii originii ilicite a acestor sume de bani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de spalare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. a din Legea nr. 129/2019, cu aplicarea art. 5 alin. 1 Cod penal (descrisa la pct. II.R din starea de fapt a prezentului rechizitoriu).

Conform jurnalului listat al contului 455 „sume datorate actionarilor/asociatilor”, persoana juridica ## #### R&D ####### SRL a incasat cu titlu de creditare suma totala de 976.100 lei, in perioada 10.01.2013 – 31.12.2015.

Suma provenea din valorificarea terenurilor obtinute de membrii grupului infractional prin savarsirea infractiunii de abuz in serviciu in forma continuata si a fost reintrodusa in circuitul financiar prin modalitatea creditarii persoanei juridice inculpate.

Pentru a justifica aceste inregistrari, au fost prezentate 21 contracte de creditare incheiate intre societatea comerciala si inculpata ######## ###### in perioada 29.03.2013 – 29.05.2015, pentru suma totala de 777.300 lei, precum si 18 contracte de creditare incheiate intre societatea comerciala si inculpatul ######## ###### in perioada 30.06.2015 – 08.10.2015, pentru suma totala de 169.500 lei.

Totodata, sumele de 1.500 lei (depusa de ######## ###### in data de 10.01.2013) si 27.800 lei (depusa de ###### ###### #### in data de 10.04.2014) nu au fost justificate prin incheierea unor contracte.

Actiunile inculpatilor de creditare a ## #### R&D ####### SRL au fost savarsite in interesul si in numele persoanei juridice, in sensul prevederilor art.135 alin.1 din Codul penal (art.191 din Codul penal anterior).

Verificand modalitatea de descriere a actelor materiale din componenta infractiunilor unice sau continuate de spalare a banilor, constat o expunere a unei succesiuni de operatiuni desfasurate de inculpati cu sume de bani neindividualizate si fara a se preciza provenienta concreta, despre care se afirma ca reprezinta, fiecare in parte, continutul infractiunii de spalare a banilor.

O astfel de descriere a acuzatiei nu este acceptabila. Daca vorbim despre spalarea de bani, atunci tot circuitul financiar trebuie explicat clar pornind de la provenienta banilor, caracterul ilicit, cuantumul sumelor, destinatia si scopul vizat. Doar o insiruire a actelor de creditare (numar, cuantum total si persoane) nu este suficienta pentru ca sa putem aduce la cunostinta inculpatilor o acuzatie cu privire la care acestia sa poata exercita dreptul la aparare. Repet: formularea acuzatiei trebuie sa o faca clar procurorul, nu sa o deduca judecatorul dintr-o insiruire de elemente faptice, cu privire la care nu se explica clar relevanta penala.

In privinta inculpatilor persoane juridice, constatarile apararii sunt juste: nu sunt descrise activitatile realizate in numele societatilor de catre inculpatii persoane fizice, iar actele de creditare nu sunt deloc individualizate.

Concluzionand, in privinta infractiunilor de spalare de bani, neregularitatea rechizitoriului vizeaza lipsa de claritate a acuzatiilor aduse inculpatilor persoane fizice datorita nedescrierii circuitului financiar individualizat (provenienta, cuantum, destinatie, scop), iar in cazul inculpatilor persoane juridice datorita lipsei descrierii activitatilor realizate in numele societatilor si lipsei individualizarii actelor de creditare.

Nulitatea urmaririi penale in rem efectuate in perioada 18.03.2014-23.10.2015, cu consecinta nulitatii mijloacelor de proba efectuate in aceasta perioada si a excluderii acestor mijloace de proba

In mod corect arata apararea ca urmarirea penala a fost inceputa in rem la 18.03.2014 si a fost efectuata in continuare fata de inculpatii ######## si ###### la data de 23.10.2015 (adusa la cunostinta la 05.11.2015). Considera inculpatii ca procurorul avea obligatia inceperii urmaririi penale fata de ei inca din martie 2014, conform art. 305 alin. 3 Cod procedura penala. Consecinta modului de gestionare a cauzei de catre procuror a reprezentat-o imposibilitatea exercitarii dreptului la aparare (au indicat cele 6 ordonante de extindere a urmaririi penale – vol. 1 – si nelegalitatea mijloacelor de proba obtinute prin audierea a peste 50 de martori si persoane vatamate anterior dobandirii calitatii de suspecti – vol. 10). Au invocat cu titlu de practica judiciara decizia ICCJ nr. 242/03.12.2012.

Pentru a raspunde criticilor, sub aspect punctual, am considerat necesara o expunere a actelor procedurale, mijloacelor de proba si probelor, asa cum apar acestea in volumele nr. 1, 2, 8, 10, 11 si 12 de urmarire penala.

Astfel, dupa ce organele judiciare s-au sesizat din oficiu la data de 10.03.2014, la data de 18.03.2014 este inceputa urmarirea penala in rem, apoi a fost extinsa urmarirea penala la datele de 26.09.2014, 30.01.2015 ( pentru fapte comise de notari publici), 09.10.2015 si 22.10.2015.

La data de 23.10.2015 procurorul dispune efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de suspecti (inclusiv ######## #### ###### si ###### #####). Calitatea de suspecti le-a fost prima oara adusa la cunostinta la data de 05.11.2015 (vol. 8).

Apoi, la data de 05.11.2015, in dosarul de urmarire penala din prezenta cauza (##/P/2014) dispune revocarea ordonantelor nr. ##/P/2008 din 12.05.2008, ##/P/2008 din 20.08.2008, a rezolutiei nr. ###/P/2008 din 24.10.2008, a ordonantelor nr. ###/P/2007 din 12.11.2007 si ###/P/2010 din 24.01.2011 si redeschide urmarirea penala. Ordonanta este trimisa spre confirmare judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Sibiu, care, prin incheierea nr. ##/CP/24.11.2015, in dosar nr. ####/85/2015 confirma redeschiderea urmaririi penale.

Prin ordonanta din 24.11.2015 sunt conexate dosarele 54/P2008, ###/P/2008, ###/P/2007 si ###/P/2010 la dosarul de urmarire penala ##/P/2014.

Urmeaza apoi o serie numeroasa de ordonante prin care in perioada 23.11.2015-29.05.2020 se extinde urmarirea penala in rem si se efectueaza in continuare urmarirea penala, este pusa in miscare actiunea penala sau este schimbata incadrarea juridica.

Observ, asadar, ca intre momentul 18.03.2014-23.10.2015 exista 6 ordonante de extindere a urmaririi penale in rem, cu privire la care inculpatii nu probeaza o vatamare a drepturilor care sa conduca la nulitatea acestora.

Acum, raportat la cererea inculpatilor, vom verifica ce probe au fost administrate dupa inceperea urmaririi penale in rem pana la momentul aducerii la cunostinta a calitatii de suspect cu drepturile aferente, respectiv ce probe de aceeasi natura au fost administrate dupa inceperea urmaririi penale in personam.

Astfel, constat ca in perioada 02.09.2014-22.10.2015 au fost audiate 39 de persoane in calitate de martor (...) si 2 persoane vatamate (...), asa cum rezulta din vol. 10 de urmarire penala.

Dupa ce a fost adusa la cunostinta calitatea de suspect au fost audiate in perioada 23.11.2015-15.01.2021 un numar de 146 de persoane in calitate de martor (...) si 18 persoane vatamate (...), asa cum rezulta din volumele 11-12 de urmarire penala.

O simpla comparatie ne demonstreaza ca toate persoanele vatamate din prezenta cauza au fost audiate dupa dispunerea efectuarii in continuare a urmaririi penale (inclusiv persoanele audiate in calitate de martor anterior), ca majoritatea probelor testimoniale au fost administrate tot dupa dispunerea efectuarii in continuare a urmaririi penale si ca martorii esentiali cauzei (prin raportare la partea descriptiva a rechizitoriului) au fost audiati dupa ce persoanele vizate de ancheta au dobandit calitatea de suspect.

Cu prioritate, subliniez ca atingerea adusa dreptului la un proces echitabil, din perspectiva invocata de inculpati, se impune a fi analizata de judecatorul de camera preliminara prin verificarea, in concret, a importantei declaratiilor martorilor in fundamentarea acuzatiei penale si a interesului inculpatului in obtinerea inlaturarii declaratiilor martorilor pana la emiterea rechizitoriului (ICCJ, completul de camera preliminara, incheierea nr. ###/26.06.2019, disponibila pe www.scj.ro).

In consecinta, constat ca probele administrate in perioada 02.09.2014-22.10.2015 fie au fost readministrate (cele importante in fundamentarea acuzatiei – in principiu, persoanele vatamate, audiate initial in calitate de martori (...), dar si alti martori ca de exemplu Bucur (...)) dupa ce persoanele vizate au dobandit calitatea de suspect, fie nu sunt probe pe care sa se sprijine acuzatiile.

Pentru aceste motive, solicitarea de excludere a mijloacelor de proba administrate in perioada indicata nu este intemeiata.

Nulitatea relativa a incheierilor Curtii de Apel Alba Iulia nr. 24/09.10.2015 (dosar nr. ###/57/2015) si nr. 28/19.10.2015 (dosar nr. ###/57/2015) de incuviintare a perchezitiilor domiciliare, precum si a mandatelor de perchezitie emise in baza acestora

In esenta, inculpatii (...) au aratat ca scopul indicat in incheieri si mandate este unul generic, aplicabil oricarei cauze in care se dispune o perchezitie, lipsind orice referire la indicarea scopului vizat in speta, a obiectelor sau inscrisurilor cautate.

Cazurile si conditiile in care se poate dispune perchezitia domiciliara si procedura de emitere a mandatului de perchezitie domiciliara sunt reglementate de art. 157 si 158 din Codul de procedura penala.

Cererea inculpatilor nu vizeaza cererea formulata de procuror, in temeiul art. 158 alin. 2 Cod procedura penala, ci incheierile judecatorilor de drepturi si libertati de la Curtea de Apel Alba Iulia, instanta careia i-ar fi revenit competenta de solutionare in prima instanta la momentul solicitarii perchezitiilor, intrucat la data de 30.01.2015, procurorul extinsese in rem urmarirea penala in cauza pentru infractiuni de abuz in serviciu comise de notari publici.

In privinta lipsei de suspecti sau inculpati in cauza, constat ca art. 157 alin. 1 Cod procedura penala nu impune conditia inceperii urmaririi penale in personam sau a punerii in miscare a actiunii penale pentru a se putea solicita perchezitia domiciliara.

Analizand incheierile vizate de cerere, observ ca, prin raportare la dispozitiile art. 158 alin. 7 Cod procedura penala, atat incheierile, cat si mandatele cuprind mentiunile obligatorii legale, astfel ca nu se ridica probleme de legalitate.

Aprecierea ca descrierea scopului vizat, a obiectelor si inscrisurilor cautate este prea generica sau prea amanuntita excede controlului de legalitate pe care trebuie sa il faca judecatorul de camera preliminara.

Pe de alta parte, vatamarea drepturilor inculpatilor prin maniera de motivare a incheierilor ar trebui sa fie una concreta si nu doar teoretica, aspect insuficient pentru a conduce la aplicarea unei sanctiuni severe, cum este nulitatea.

Din aceste motive, cererea inculpatilor o apreciez ca nefondata.

Tot nefondata este si cererea inculpatului #### #### de constatare a nulitatii efectuarii perchezitiei domiciliare pe motiv ca aceasta s-ar fi efectuat la un alt imobil, decat cel incuviintat de catre judecator.

Observ ca in realitate a fost vorba despre o eroare materiala indreptata prin incheierea din 14.10.2015 de judecatorul de drepturi si libertati de la Curtea de Apel Alba Iulia (dosar nr. ###/57/2015), motiv pentru care sanctiunea invocata, in mod evident, nu este incidenta.

Nulitatea absoluta a ordonantei nr. ##/P/2014 din 05.11.2015 de revocare a ordonantelor de neincepere a urmaririi penale nr. ##/P/2008, nr. ###/P/2008, ###/P/2007 si ###/P/2010 si de redeschidere a urmaririi penale in aceste cauze, nulitatea absoluta a urmaririi penale efectuate ulterior si excluderea probelor obtinute a fost invocata de inculpatii #### #### si ###### ###### #### care sustin ca, de fapt, procurorul a infirmat solutiile anterioare; or, competenta apartinea procurorului ierarhic superior, nu procurorului de caz, care a fost altul decat cel care le-a adoptat.

In concluzie, procurorul a incalcat competenta procurorului ierarhic superior, sub sanctiunea nulitatii absolute (a invocat decizia Curtii Constitutionale nr. 302/2017).

Revocarea trebuie sa emane de la acelasi procuror care a dispus anterior neinceperea urmaririi penale, iar incalcarea normei legale este sanctionata cu nulitatea absoluta.

Au mai adaugat ca dispozitia de revocare nu a fost data dupa sesizarea din oficiu (10.03.2014), ci au fost administrate probe, ignorand solutiile dispuse anterior si principiul ne bis in idem. Mai mult, anterior redeschiderii, procurorul a dispus efectuarea in continuare a urmaririi penale fata de inculpatii #### si ######.

Rationamentul inculpatilor pleaca de la premisa din art. 335 alin. 1 Cod procedura penala, in sensul ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea (neinceperea urmaririi penale), iar procurorul ierarhic superior infirma solutia si dispune redeschiderea urmaririi penale.

Potrivit art. 335 alin. 2 Cod procedura penala, daca apar fapte sau imprejurari noi din care rezulta ca a disparut imprejurarea pe care se intemeia clasarea, procurorul revoca ordonanta si dispune redeschiderea urmaririi penale.

In cazul de fata, procurorul administrand probe in dosarul nr. ##/P/2014, a constatat ca imprejurarea avuta in vedere de procurorul / procurorii care au dispus solutiile de neincepere a urmaririi penale a disparut. Ar fi de preferat ca sa fie vorba despre acelasi procuror stricto senso, insa probabilitatea ca la momentul revocarii ordonantei, aceeasi procurori care au dispus neinceperea urmaririi penale sa mai fi functionat in cadrul organului judiciar nu este probata.

In plus, daca am accepta ca nu a existat imprejurarea pe care se intemeia clasarea, atunci nu era necesar sa fie administrate niciun fel de probe, procurorul ierarhic infirmand solutia, fara a o supune controlului judecatorului de camera preliminara, ordonanta de redeschidere nefiind comunicata (art. 335 alin. 6 Cod procedura penala).

Apreciez ca ne aflam in ipoteza reglementata de art. 335 alin. 2 si 4 Cod procedura penala, solutia de redeschidere a urmaririi penale prin ordonanta ##/P/2014 din 05.11.2015 (chiar necomunicata), aflata in vol. 1, fiind supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara. Solutia acestuia o vom analiza sub aspectul legalitatii in paragrafele urmatoare.

Nulitatea absoluta a incheierilor pronuntate de judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul #### dupa data de 30.01.2015, precum si a mijloacelor de proba si a probelor obtinute in baza acestora

Dupa extinderea urmaririi penale la data de 30.01.2015 cu privire la fapte comise de notari publici in exercitarea functiei, competenta de pronuntare pe cereri formulate la judecatorul de drepturi si libertati revenea unui judecator al curtii de apel (au facut trimitere la referatul DNA din 09.10.2015 prin care s-a solicitat judecatorului de drepturi si libertati de la curtea de apel autorizarea perchezitiilor). Concluzia care se impune, in opinia inculpatilor ######## #### ###### si ###### #####, este nulitatea absoluta a incheierii nr. ###/18.12.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, a incheierii nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, si a incheierii nr. #/05.02.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, precum si nulitatea derivata a probelor obtinute in baza autorizarilor date de un judecator necompetent material.

Nulitatea absoluta a incheierii nr. # pronuntate la data de 05.02.2016 de judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, precum si a mijloacelor de proba si a probelor obtinute in baza acestora a fost invocata si de inculpatul #### ###### ######.

Dupa extinderea urmaririi penale la data de 30.01.2015 cu privire la fapte comise de notari in exercitarea functiei, competenta de a se pronunta pe cereri formulate la judecatorul de drepturi si libertati revenea unui judecator al curtii de apel (a indicat referatul DNA din 09.10.2015 prin care s-a solicitat judecatorului de drepturi si libertati de la curte autorizarea perchezitiilor).

Nulitatea absoluta a incheierilor emise de judecatorii de la Tribunalele Sibiu si #### dupa data de 30.01.2015, nulitatea absoluta derivata a actelor subsecvente si excluderea probelor obtinute in baza acestora a fost invocata si de inculpatii #### #### si ###### ###### ####.

Ordonanta de extindere a urmaririi penale din data de 30.01.2015 privind activitatea infractionala a unor notari publici atrage competenta judecatorului de drepturi si libertati de la curtea de apel.

Incheierea nr. ##/24.11.2015 a judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Sibiu, incheierea nr. ###/18.12.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, incheierea nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, incheierea nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### si incheierea nr. #/05.02.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### au fost date cu incalcarea competentei personale, sanctionate cu nulitatea absoluta si anularea actelor subsecvente aflate in legatura directa cu cele lovite de nulitate absoluta.

Rezumand, inculpatii au aratat ca la data de 30.01.2015 procurorul a extins urmarirea penala in rem pentru infractiuni de abuz in serviciu comise de notari publici, astfel ca, dupa acest moment competent sa solutioneze cereri ale procurorului era fie judecatorul de drepturi si libertati, fie cel de camera preliminara de la curtea de apel, instanta competenta material sa solutioneze in prima instanta cauze vizand infractiuni comise de notari publici.

Au indicat incheierea nr. ##/24.11.2015 a judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Sibiu, incheierea nr. ###/18.12.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, incheierea nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, incheierea nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### si incheierea nr. #/05.02.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####.

Potrivit art. 38 alin. 1 lit. d din Codul de procedura penala, curtea de apel judeca in prima instanta infractiunile comise de notari publici.

Prin incheierea nr. ##/CP/24.11.2015, pronuntata in dosar nr. ####/85/2015 (vol. 1) judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Sibiu a confirmat redeschiderea urmaririi penale dispuse de procuror in dosar nr. ##/P/2014 prin ordonanta din 05.11.2015, prin care au fost revocate ordonantele ##/P/2008 din 12.05.2008, ##/P/2008 din 20.08.2008, ###/P/2008 din 24.10.2008 si ###/P/2010 din 24.01.2011.

Conform art. 335 alin. 4 Cod procedura penala, redeschiderea urmaririi penale este supusa confirmarii judecatorului de camera preliminara, care nu poate fi decat cel de la instanta competenta sa judece in prima instanta cauza care face obiectul dosarului penal nr. ##/P/2014, in care procurorul a dispus redeschiderea urmaririi penale.

Prin incheierea nr. ###/18.12.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### a fost autorizata obtinerea de date privind tranzactiile financiare ale inculpatelor SC ######## SRL si ## #### R&D ####### SRL pentru o durata de 30 de zile, in perioada 19.12.2015-17.01.2016.

Prin incheierea nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### a fost autorizata obtinerea de date privind tranzactiile financiare ale inculpatilor ######## ####### si ####### ###### ###### pentru o durata de 30 de zile, in perioada 01.02.2015-01.03.2016.

Prin incheierea nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### a fost autorizata obtinerea de date privind tranzactiile financiare ale inculpatei SC ######## SRL pentru o durata de 30 de zile, in perioada 01.02.2015-01.03.2016.

In cazul acestor 3 incheieri (vol. 44), conform art. 1461 alin. 2 Cod procedura penala, obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ce urmeaza a fi efectuate poate fi dispusa pe o durata de cel mult 30 de zile de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face procurorul care a intocmit propunerea.

Prin incheierea nr. #/05.02.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### a fost autorizata perchezitia informatica a sistemelor informatice si mediilor de stocare ridicate cu ocazia perchezitiilor domiciliare (vol. 308).

In cazul acestei incheieri, conform art. 168 alin. 2 Cod procedura penala, efectuarea perchezitiei informatice poate fi dispusa de judecatorul de drepturi si libertati de la instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in prima instanta sau de la instanta corespunzatoare in grad acesteia in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului din care face procurorul care efectueaza sau supravegheaza urmarirea penala.

Sub aspectul competentei materiale, arat ca pana la data de 30.01.2015, cand a fost extinsa urmarirea penala in cauza pentru infractiuni de abuz in serviciu comise de notari publici, competenta de a confirma redeschiderea urmaririi penale, de a autoriza obtinerea de date privind tranzactiile financiare sau de a dispune efectuarea perchezitiei informatice revenea judecatorului de camera preliminara / judecatorului de drepturi si libertati de la tribunal.

Incepand cu data de 30.01.2015, aceasta competenta revenea judecatorului de camera preliminara / judecatorului de drepturi si libertati de la curtea de apel, infractiunile comise de notari publice fiind date in competenta de solutionare a acestei instante.

In aceste 5 situatii indicate de catre inculpati, probabil din neatentie, procurorul a scapat din vedere chestiunea competentei si s-a adresat judecatorului de la tribunal.

De altfel, analizand succesiunea de solicitari pentru autorizarea obtinerii datelor privind tranzactii financiare, chiar si in cazul inculpatilor trimisi in judecata, constat ca procurorul a respectat normele de competenta materiala. Din volumul 44 indic incheierile nr. 233/06.11.2014, 263/05.12.2014, 234/06.11.2014, 264/05.12.2014, 4/05.01.2015, 278/20.12.2014, 12/19.01.2015, 5/05.01.2015 pronuntate de judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, precum si incheierile nr. 2/03.02.2015, 9/06.03.2015, 7/18.02.2015, 13/20.03.2015, 1/03.02.2015, 10/06.03.2015, 23/09.10.2015, 8/29.05.2017 pronuntate de judecatorul de drepturi si libertati de la curtea de apel.

De asemenea, in materia perchezitiei domiciliare procurorul s-a adresat judecatorului de drepturi si libertati de la curtea de apel (incheierile nr. 24/09.10.2015 sau 28/19.10.2015 – vol. 204), la fel cum a procedat si in cazul solicitarii de dispunere a efectuarii unei perchezitii informatice (incheierea nr. #/29.05.2017 – vol. 308).

Prin urmare, in cele 5 situatii punctate anterior, normele de competenta materiala au fost incalcate, potrivit art. 281 alin. 1 lit. b Cod procedura penala, asa cum au fost interpretate prin decizia Curtii Constitutionale nr. 302/2017, sanctiunea incidenta fiind nulitatea absoluta.

In consecinta, voi constata nulitatea absoluta a incheierilor nr. 42/24.11.2015 a judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Sibiu, 295/18.12.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, 25/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, 26/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### si 8/05.02.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####.

Asadar, dispozitia de confirmare a redeschiderii urmaririi penale dispuse de procuror prin ordonanta nr. ##/P/2014 din 05.11.2015, prin care au fost revocate ordonantele nr. ##/P/2008 din 12.05.2008, ##/P/2008 din 20.08.2008, ###/P/2008 din 24.10.2008 si ###/P/2010 din 24.01.2011 este nula, cu consecinta nulitatii absolute a urmaririi penale efectuate dupa redeschidere in dosarele penale indicate (conexate prin ordonanta din 24.11.2015 la prezentul dosar de urmarire penala – vol. 2).

Apoi, datele obtinute privind tranzactiile financiare ale inculpatilor vizati si pentru perioadele indicate in incheierile nr. 295/18.12.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, 25/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### si 26/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### vor fi excluse din materialul probator, iar in masura in care au fost valorificate in procedee probatorii ulterioare (de exemplu, cu ocazia intocmirii rapoartelor de constatare financiar contabila) vor fi excluse si din acestea, ca si consecinta a nulitatii absolute derivate.

In privinta cererii inculpatilor #### #### si ###### ###### #### referitoare la lipsa autorizarii judecatorului de drepturi si libertati pentru obtinerea datelor financiare anterioare, respectiv emiterea adreselor de catre procuror pentru alte perioade decat cele autorizate, trebuie sa facem distinctia intre obtinerea datelor privind tranzactiile financiare ale unei persoane si obtinerea de date privind situatia financiara a unei persoane.

In prima situatie, in anumite conditii, pot fi solicitate date cu privire la tranzactiile financiare de interes efectuate sau care urmeaza a fi efectuate (art. 138 alin. 9 Cod procedura penala), cu autorizarea judecatorului de drepturi si libertati.

In situatia a doua, procurorul poate solicita institutiei care detine astfel de date, comunicarea de informatii cu privire la existenta si continutul conturilor unei persoane.

In cauza de fata, asa cum rezulta din solicitarile adresate de procuror catre unitatile bancare, in majoritatea situatiilor au fost cerute date privind tranzactiile financiare ale persoanelor, fiind invocate incheierile judecatorului de drepturi si libertati, precum si mandatele emise de acesta.

Simpla lectura a adreselor procurorului (vol. 47-52) arata ca au fost solicitate inclusiv informatii din perioade neacoperite de mandat (de exemplu, din anul 2000 pana la data solicitarii – a se vedea adresa catre Banca Transilvania sau OTP Bank din data de 26.01.2015 - vol. 47 si vol. 48, unde se face trimitere la incheierea nr. #/05.01.2015), desi incheierile au specificat exact perioada de maxim 30 de zile pentru care s-a acordat autorizarea obtinerii de date privind tranzactiile financiare ce urmau a fi efectuate.

Avem astfel adrese catre unitati bancare din datele de 26.01.2015 si 12.02.2015 in care se solicita date despre tranzactii financiare din 2000 pana la data solicitarii (vol. 47 si 48), avem adrese in care solicitarile se limiteaza doar la perioada incuviintata (a se vedea adresele din 30.10.2014 – vol. 49), avem adrese care vizeaza perioada cuprinsa intre data deschiderii contului pana in prezent ( vezi adresa din 02.11.2015 - vol. 50) sau adrese care vizeaza o alta perioada determinata, de la 01.01.2003 pana la data emiterii adresei (cele din 01.02.2016 – vol. 51 sau din 01.02.2016 – vol. 52).

Asadar, procurorul a cerut, iar institutia care detinea datele financiare le-a pus la dispozitie, fara ca autorizarea judecatorului de drepturi si libertati sa fie respectata integral.

Problema care se ridica, in situatia data, este aceea de a stabili care este sanctiunea incalcarii autorizatiei judecatorului de drepturi si libertati.

Daca in privinta existentei contului si a continutului acestuia, nu poate interveni o sanctiune, procurorul putand solicita informatiile fara nicio autorizare, in cazul rulajului contului (tranzactiile financiare efective), situatia este diferita, aici fiind necesara autorizarea judecatorului.

In primul exemplu dat anterior, verificand incheierea nr. #/05.01.2015 (vol. 44), constat ca, in ceea e priveste obtinerea de date privind tranzactiile financiare ale mai multor inculpati, autorizarea este acordata explicit pentru 30 de zile, respectiv de la 05.02.2015 pana la 06.03.2015, nicidecum pentru o perioada anterioara incepand cu anul 2000.

Conform art. 1461 alin. 7 din Codul de procedura penala, institutiile de credit sau entitatile financiare care efectueaza tranzactiile financiare sunt obligate sa predea inscrisurile sau informatiile la care se face referire in mandatul emis de judecator, nu in adresa procurorului.

Atat in cererea procurorului, cat si in incheierea judecatorului de drepturi si libertati (apoi si in mandat) trebuie trecuta expres perioada pentru care se solicita transmiterea datelor (inclusiv cea anterioara formularii cererii – Codul de procedura penala comentat, N. ########, editie aniversara, pg. 392). Adresa comunicata de catre procuror institutiei financiare, cat si transmiterea datelor, pentru o alta perioada decat cea mentionata expres in incheierea, respectiv mandatul emis de judecatorul de drepturi si libertati, nu pot fi catalogate decat nelegale si sanctionate cu nulitatea absoluta. Rezulta cu evidenta ca datele privind tranzactiile financiare efectuate, in lipsa autorizarii judecatorului de drepturi si libertati, reprezinta probe nelegal obtinute, iar sanctiunea incidenta este cea a excluderii acestora din materialul probator.

In concluzie, voi constata nelegalitatea obtinerii probelor privind tranzactiile financiare efectuate in afara perioadelor mentionate in incheierile si mandatele emise de judecatorul de drepturi si libertati si voi dispune excluderea acestora. Cum unele date au fost valorificate in procedee probatorii ulterioare (de exemplu, cu ocazia intocmirii rapoartelor de constatare financiar contabila), vor fi excluse si din acestea.

In fine, datele obtinute in urma dispunerii efectuarii perchezitiilor informatice de catre un judecator necompetent (prin incheierea nr. #/05.02.2016 pronuntata de judecatorul de drepturi si libertati de la Tribunalul ####) vor fi excluse, iar in masura in care au fost valorificate in procedee probatorii ulterioare vor fi excluse si din acestea, ca si consecinta a nulitatii absolute derivate.

Nulitatea actelor de procedura efectuate in cursul urmaririi penale, cu referire la reconstituirea dreptului de proprietate in cazul persoanelor vatamate Theil Thomas, Kreuder Erwin #######, Gladca ### si Culicov #####.

In aceste situatii procurorul a dispus disjungerea prin rechizitoriu, desi, arata inculpatii, in dosarul nr. #####/306/2021 judecatorul de camera preliminara de la Judecatoria Sibiu a respins solicitarea de confirmare a redeschiderii urmaririi penale si de revocare a ordonantei de netrimitere in judecata din data de 14.11.2011 (dos. penal nr. ####/P/2010).

In privinta solutiei de disjungere, controlul de legalitate facut de judecatorul de camera preliminara nu este permis, in competenta acestuia intrand verificarea legalitatii solutiei de trimitere in judecata.

Nelegalitatea mentiunilor din ordonanta de extindere a urmaririi penale din data de 09.10.2015, din ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale din 23.10.2015, din ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale din 24.11.2015 si din ordonanta de punere in miscare a actiunii penale din 25.11.2015 referitoare la activitatile de supraveghere tehnica efectuate in cauza, nelegalitatea elementelor de fapt din rechizitoriu care rezulta din aceste activitati si nulitatea absoluta a probelor derivate

Este vorba, in opinia inculpatilor care au formulat aceasta cerere, despre trimiterile la interceptari telefonice realizate in baza mandatelor de supraveghere puse in executare de un organ necompetent material. Din activitatile nelegale au rezultat elemente de fapt valorificate direct in cuprinsul acuzatiei sau au orientat organele de urmarire penala spre alte procedee probatorii.

Strans legata de aceasta solicitare este si aceea referitoare la nulitatea absoluta a punerii in executare a masurilor de supraveghere de catre SRI

Sub acest aspect, pornind de la raspunsul scris al procurorului la cererile si exceptiile formulate de inculpati, am dorit lamurirea unui aspect, in opinia mea esential, care a condus in final la respingerea solicitarilor inculpatilor de verificare a modalitatii in care au fost puse in executare masurile de supraveghere tehnica. Este vorba despre intentia procurorului de a se folosi de aceste procedee probatorii speciale, administrate in cauza, incheierile judecatorilor de drepturi si libertati, respectiv procesele-verbale de redare fiind depuse la dosar.

Atat unul dintre procurorii redactori ai rechizitoriului prin notele scrise, cat si procurorul de sedinta au aratat explicit ca acuzarea nu are in vedere aceste probe, la care, de altfel, nu se face nicio referire in rechizitoriu.

Incercand sa lamuresc motivul pentru care probele au fost totusi depuse la dosar, procurorul de sedinta a relatat ca intrucat probele au fost administrate legal la data autorizarii, organele de cercetare penala au dorit sa arate ca nu exista nicio intentie de a ascunde vreo proba administrata, dar ca, ulterior, nu s-a gasit ca ar fi nici legal si oportun sa mai fie folosite aceste probe.

Am apreciat diplomatia procurorului de sedinta, insa nu pot sa nu remarc ca in dosarul de urmarire penala trebuie sa regasim probele pe care se intemeiaza trimiterea in judecata, si nu probe pe care organul de urmarire penala nu doreste sa le foloseasca in dovedirea acuzatiei.

Din acest considerent, procesele - verbale de redare depuse la dosar (volumele 45-46), nefacand partea din materialul probator, voi dispune inlaturarea lor de la dosar de catre procuror.

Chiar daca la momentul punerii in executare a masurilor de supraveghere tehnica, dispozitiile art. 142 alin. 1 Cod procedura penala permiteau ca punerea in executare a supravegherii tehnice sa fie facuta de lucratori specializati din afara organelor de cercetare penala, odata cu Decizia Curtii Constitutionale nr. 51/2016, a aparut un reviriment jurisprudential, apoi si legislativ (OUG nr. 6/2016), care stabileste unanim cine poate pune in executare masurile de supraveghere tehnica.

In cauza de fata, parchetul a procedat just la renuntarea la mijloacele de proba puse in executare de organe din afara sferei celor judiciare, punand la adapost urmarirea penala de o eventuala constatare a nulitatii absolute in ceea ce priveste punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica de catre un organ necompetent.

Cu toate acestea, pasaje din convorbiri telefonice sau referiri la acestea au ramas in cateva acte procedurale din dosarul de urmarire penala. Este vorba despre ordonanta de extindere a urmaririi penale din 09.10.2015, de ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale din data de 23.10.2015, de ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale din data de 24.11.2015 si de ordonanta de punere in miscare a actiunii penale din data de 25.11.2015. In toate acestea, referirile la interceptarile telefonice se impun a fi inlaturate, motiv pentru care voi dispune excluderea oricarei referiri la probele rezultate din punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica.

In privinta valorificarii elementelor de fapt direct in cuprinsul acuzatiei sau a orientarii organelor de urmarire penala spre alte procedee probatorii, constat ca astfel de afirmatii trebuie cert probate. Nu este suficient sa stim despre un fapt ca rezulta dintr-o interceptare telefonica, care in prezent nu mai poate fi folosita. Recurgerea la alte procedee probatorii, pe o cale permisa de lege, nu poate fi pusa la indoiala in baza unor supozitii.

Nulitatea relativa a celor 4 rapoarte de constatare financiar-contabila intocmite de specialistul DNA – ST #### ##### si a celor 32 de rapoarte de constatare criminalistica grafica intocmite de specialisti din cadrul IPJ #### in perioada ######### si excluderea acestora.

Mai intai, inculpatii au invocat neindeplinirea conditiilor prevazute de art. 172 alin. 9 Cod procedura penala, intrucat documentele erau la dispozitia organelor de urmarire penala, operatiunile financiare datau din perioada ######### si nu exista pericol de disparitie sau de schimbare a situatiei de fapt si nici urgenta.

Apoi, au aratat ca solicitarea de excludere depusa la procuror a fost respinsa neintemeiat.

In fine, inculpatii au fost pusi in imposibilitatea de a-si exercita dreptul la aparare si s-a adus atingere echitabilitatii procedurii (prin prisma imposibilitatii de a formula obiective, de a solicita prezenta unui expert parte sau de a cere administrarea de probe).

In cursul urmaririi penale (vol. 53-54), procurorul a dispus efectuarea a 11 rapoarte de constatare tehnico-stiintifica, dupa cum urmeaza:

-ordonanta din 06.02.2015, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 19.03.2015;

-ordonanta din 11.02.2015, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 24.04.2015;

-ordonanta din 07.03.2015, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 29.07.2015;

-ordonanta din 22.10.2015, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 02.11.2015;

-ordonanta din 22.10.2015, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 08.12.2015;

-ordonanta din 22.10.2015, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 04.03.2016;

-ordonanta din 01.03.2016, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 11.03.2016;

-ordonanta din 07.03.2016, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 21.03.2016;

-ordonanta din 17.03.2016, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 08.08.2016;

-ordonanta din 17.03.2016, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 09.09.2016;

-ordonanta din 08.08.2016, materializata in raportul de constatare tehnico-stiintifica din 28.10.2016.

Prin memoriile depuse la data de 20.12.2017 (vol. 322) inculpatii ######## #### ######, ###### #####, ######## ######, SC ######## SRL, SC ####### SRL si ## #### R&D ####### SRL au solicitat excluderea rapoartelor de constatare tehnico-financiara din datele de 24.04.2015, 08.12.2015, 04.03.2016 si 10.03.2016. Memoriile au vizat atat aspecte procedurale, cat si de fond.

Redactorul rapoartelor a exprimat un punct de vedere cu privire la criticile de fond la data de 06.03.2018 (vol. 54).

Prin ordonanta din 29.05.2020 procurorul a respins solicitarea de excludere a rapoartelor de constatare.

Niciun inculpat nu a facut vreo solicitare de excludere a vreunui alt raport de constatare in timpul urmaririi penale.

Asadar, suntem in prezenta unor potentiale mijloace de proba, daca au fost administrate de organul judiciar in conditiile art. 172 al. 9 Cod procedura penala.

Observam ca un numar de 6 ordonante prin care s-a dispus efectuarea constatarilor financiar-contabile au o data anterioara inceperii urmaririi penale in personam, deci suspectii nu aveau cum sa stie despre dispunerea lor, in timp ce 5 astfel de ordonante sunt ulterioare dobandirii acestei calitati, astfel ca au putut lua cunostinta despre dispozitia procurorului.

Rapoartele de constatare au fost efectuate in perioada 19.03.2015-28.10.2016.

Ulterior efectuarii ultimului raport de constatare, inculpatii au formulat memoriile mentionate, solicitare cu privire la care au primit un raspuns dupa 2 ani si 5 luni.

Este cunoscut faptul ca textul art. 172 alin. 9 din Codul de procedura penala stabileste conditiile in care organul de urmarire penala poate dispune, prin ordonanta, efectuarea unei constatari. Legiuitorul nu lasa la libera apreciere a organului de urmarire penala dispunerea unei constatari, ci fixeaza riguros conditiile in care aceasta se poate face. Din analiza reglementarii procesual penale rezulta trei ipoteze in care se pot efectua constatari:

a.exista pericol de disparitie a unor mijloace de proba;

b.exista pericol de schimbare a unor situatii de fapt si

c.este necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei.

La data la care procurorul a dispus prin ordonanta efectuarea constatarii nu era indeplinita niciuna dintre conditiile expres prevazute de lege pentru emiterea ordonantei. Cand spuneam aceasta, avem in vedere faptul ca la data dispunerii constatarilor nu exista absolut niciun pericol de disparitie a mijloacelor de proba, nu exista niciun pericol de schimbare a unor situatii de fapt si nu era necesara lamurirea urgenta a unor fapte sau imprejurari ale cauzei.

Concluzia este aceea ca procurorul, la data dispunerii efectuarii constatarilor financiar contabile, a incalcat dispozitiilor legale (art. 172 alin. 9 din Codul de procedura penala) care fixeaza cu exactitate conditiile in care se poate dispune efectuarea unei constatari. Procurorul trebuia sa constate ca nu sunt indeplinite in cauza conditiile prevazute de lege pentru efectuarea unei constatari si trebuia, daca aprecia util (utilitatea este certa in speta raportat la natura acuzatiei), sa dispuna pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea faptelor si imprejurarilor ce prezentau importanta pentru aflarea adevarului in cauza, efectuarea unor rapoarte de expertiza. Legea nu ii da posibilitatea procurorului sa aprecieze arbitrar daca dispune efectuarea unei constatari sau efectuarea unui raport de expertiza, ci ii fixeaza cu exactitate conditiile in care poate dispune efectuarea unei constatari.

Legiuitorul expune in cuprinsul art. 280-282 din Codul de procedura penala sanctiunile ce intervin in cazul in care au fost incalcate anumite dispozitii procesual penale. Considerate ca fiind cele mai importante sanctiuni procedurale, nulitatile intervin ori de cate ori un act procesual sau procedural ori o activitate procesuala s-a realizat fara stricta respectare a legii. Nulitatile, ca sanctiuni procedurale, lovesc actele procedurale existente, care au luat fiinta prin nerespectarea dispozitiilor legale, prin violarea sau omisiunea formelor prescrise de lege. Existenta nulitatii in dreptul procesual roman este strict legata de existenta unei vatamari procesuale, vatamare care trebuie sa se fi produs prin efectuarea unui act in conditii nelegale. In acest sens, in art. 282 alin. 1 din Codul de procedura penala se arata ca incalcarea oricaror dispozitii legale in afara celor reglementate in art. 281 determina nulitatea actului numai atunci cand prin nerespectarea cerintei legale s-a adus o vatamare drepturilor partilor ori altor subiecti procesuali principali, care nu poate fi inlaturata altfel decat prin anularea actului. Asadar, nu orice incalcare a legii poate conduce la anularea actului indeplinit nelegal.

Ordonarea rapoartelor de constatare in circumstantele nerespectarii dreptului partii de a cunoaste ca este subiect al unui dosar penal (reamintim ca 6 ordonante sunt anterioare dobandirii calitatii de suspect), al incalcarii dispozitiei art. 306 alin.1 paragraf final Cod procedura penala, care obliga organul de urmarire penala sa stranga si sa administreze probe cu respectarea prevederilor art. 100 si 101 Cod procedura penala, respectiv ordonarea raportului, desi nu erau indeplinite conditiile prevazute de lege pentru aceasta dispozitie, nu atrage insa nulitatea absoluta a actului emis de procuror.

Regimul nulitatilor absolute este strict si expres reglementat in cuprinsul art. 281 din Codul de procedura penala. Nu ne aflam in prezenta cauza in niciuna dintre situatiile expres prevazute in textul de lege mentionat. Ramane sa vedem daca este incidenta sau nu in cauza institutia nulitatii relative.

Trei sunt conditiile cumulative ce trebuie a fi incidente pentru a se putea ajunge la anularea unui act, si anume:

a) sa se constate o incalcare a dispozitiilor legale care reglementeaza desfasurarea procesului penal. Am aratat deja ca procurorul a dispus efectuarea constatarii fara ca in cauza sa fie intrunite conditiile prevazute de lege.

b) incalcarea dispozitiilor legale care disciplineaza desfasurarea procesului penal sa aiba ca urmare producerea unei vatamari procesuale partilor ori subiectilor procesuali principali. Vatamarea adusa poate consta, in opinia mea, in incalcarea dreptului la un proces echitabil. Sunt necesare cateva explicatii suplimentare.

Organele de urmarire penala cunosteau identitatea persoanelor suspectate de savarsirea infractiunilor cu privire la care au dispus ulterior, la data de 23.10.2015, inceperea urmaririi penale in personam.

Inca de la momentul sesizarii si cel al inceperii urmaririi penale in rem – 18.03.2014 –, organele de urmarire penala identificasera persoanele ce ar fi putut savarsi infractiunile dedusa judecatii. Organele de urmarire penala aveau la momentele temporale mai sus mentionate certitudini si nu doar banuieli cu privire la autorii pretinselor fapte de natura infractionala. Este evident ca persoana vizata de ancheta penala, nefiind subiect procesual si nici parte la momentul dispunerii constatarii, nu avea cunostinta de efectuarea raportului de constatare si nu putea in niciun fel sa-si exercite dreptul la aparare. Procurorul a amanat conferirea calitatii de suspect, cu consecinta imposibilitatii exercitarii drepturilor procesuale. Din acest punct de vedere reiese ca proba cu constatarea a fost administrata cel putin cu incalcarea principiului loialitatii administrarii probelor.

In acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, in interpretarea notiunii mai largi de „acuzatie” in materie penala, trebuie subliniat faptul ca dobandirea calitatii de suspect intervine ex lege, atunci cand sunt indeplinite conditiile prevazute de lege in cuprinsul art. 77 si 305 alin. 3 din Codul de procedura penala si nu atunci cand procurorul doreste sa o confere unei persoane. Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca o persoana dobandeste calitatea de suspect ce atrage aplicarea garantiilor prevazute de art. 6 din Conventie nu din momentul in care aceasta calitate ii este adusa la cunostinta, ci din momentul in care autoritatile nationale aveau motive plauzibile pentru a-l suspecta de comiterea unei infractiuni (cauza Brusco c. Frantei). Prin urmare, incalcarea obligatiei procedurale pozitive dincolo de momentul in care in mod rezonabil se poate formula o ”acuzatie in materie penala”, poate conduce la o vatamare semnificativa si substantiala a dreptului la un proces echitabil al acuzatului, de natura a atrage sanctiunea nulitatii relative prevazute de art. 282 din Codul de procedura penala cu privire la actele procesuale sau probele administrate dupa acest moment.

Concluzionand, vatamarea procesuala produsa inculpatilor a constat in incalcarea dreptului la un proces echitabil, drept inscris in cuprinsul art. 8 din Codul de procedura penala. Organele judiciare au obligatia de a desfasura urmarirea penala si judecata cu respectarea garantiilor procesuale si a drepturilor partilor si ale subiectilor principalei, astfel incat sa fie constatate la timp si in mod complet faptele care constituie infractiuni, nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, iar orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit legii, intr-un termen rezonabil.

c) vatamarea produsa sa nu poata fi inlaturata decat prin anularea actului indeplinit prin incalcarea legii.

Vatamarea adusa inculpatilor, care au formulat cererea de excludere a celor 4 rapoarte de constatare financiar contabila, poate fi inlaturata la acest moment doar prin anularea actului. S-ar putea afirma ca nimic nu ii impiedica pe inculpati sa solicite in fata instantei de judecata efectuarea unei expertize financiar-contabile. Este posibil ca inculpatul sa adreseze instantei aceasta solicitare, dar incheierea instantei nu poate acoperi nulitatea ordonantei procurorului.

Textul art. 280 alin. 3 din Codul de procedura penala arata ca atunci cand constata nulitatea unui act, organul judiciar dispune, cand este necesar si daca este posibil, refacerea actului cu respectarea dispozitiilor legale. Rezulta cu evidenta de aici ca nulitatea ordonantei procurorului nu poate fi inlaturata prin incheierea instantei de judecata ce ar admite o eventuala solicitare de efectuare a unei expertize contabile. Nimic nu justifica refuzul procurorului de a dispune efectuarea expertizelor, mai ales ca de la momentul efectuarii ultimului raport de constatare (28.10.2016) pana la momentul trimiterii in judecata au trecut 5 ani si jumatate, iar de la momentul depunerii memoriilor prin care se contestau constatarile (20.12.2017) pana la momentul analizarii cererilor de catre procuror (29.05.2020) au trecut 2 ani si 5 luni. Peste toate acestea se suprapune o perioada de aproape 4 ani (2017-2021) in care urmarirea penala nu a inregistrat un progres vizibil.

Asadar, procurorul avea la dispozitie timp mai mult decat suficient sa dispuna efectuarea expertizelor in cauza, in conditiile in care inculpatii au contestat cu mult timp inainte concluziile constatarilor financiar contabile (3 dintre cele 4 constatari au fost dispuse fara cunostinta inculpatilor, in timpul desfasurarii urmaririi penale in rem), refuzul de a dispune efectuarea expertizelor fiind de neinteles, cu consecinte directe asupra exercitarii dreptului la aparare si, mai ales, a echitabilitatii procedurii.

Concluzionand, voi constata ca sunt afectate de nulitate ordonantele procurorului din datele de 11.02.2015, 22.10.2015, 22.10.20.15 si 01.03.2016, prin care acesta a dispus, cu incalcarea dispozitiilor art. 172 alin. 9 din Codul de procedura penala, efectuarea rapoartelor de constatare de catre specialistul DNA.

Constatand nulitatea ordonantelor procurorului prin care s-a dispus administrarea probelor, in raport de dispozitiile art. 102 alin. 3 din Codul de procedura penala, constat ca se impune excluderea rapoartelor de constatare financiar contabila din 24.04.2015, 08.12.2015, 04.03.2016 si 11.03.2016.

In privinta celorlalte rapoarte de constatare financiar contabila, niciunul dintre inculpati nu a probat imposibilitatea inlaturarii vatamarii produse altfel decat prin anularea actelor indeplinite cu incalcarea legii.

Prin starea de pasivitate pe toata durata urmaririi penale efectuate in cauza (cu exceptia inculpatilor vizati de cele 4 rapoarte de constatare excluse), inculpatii au manifestat un acord tacit pentru valorificarea probelor, mai ales ca aproximativ jumatate au fost dispuse dupa inceperea urmaririi penale in personam, deci posibilitatea de a lua la cunostinta despre concluziile formulate nu a fost una iluzorie, ci efectiva. In plus, cu exceptia mentionata anterior, niciunul dintre inculpati nu a formulat critici nici de natura procedurala, nici substantiala asupra constatarilor specialistului, pana la momentul trimiterii in judecata, astfel ca nu a fost adusa nicio atingere echitatii procedurii.

In ceea ce priveste rapoartele de constatare criminalistica efectuate de IPJ #### – Serviciul Criminalistica am constatat ca procurorul a emis ordonantele in perioada 13.10.2014-17.03.2017, rapoartele fiind intocmite in perioada 30.10.2014-06.04.2017 (vol. 55).

Situatia este identica cu cea a rapoartelor de constatare financiar contabila care nu au fost excluse. Dispunerea efectuarii constatarilor s-a facut cu incalcarea prevederilor art. 172 alin. 9 Cod procedura penala, insa conditiile de incidenta a sanctiunii nulitatii relative nu sunt indeplinite.

In cazul constatarilor criminalistice toate partile au ramas in pasivitate, desi o buna parte a rapoartelor au fost efectuate in faza urmaririi penale in rem. Nimeni nu a invocat nicio nelegalitate si nu a contestat concluziile specialistilor. La cunostinta organelor de cercetare penala nu au ajuns niciun fel de nemultumiri legate de dispunerea constatarilor criminalistice, astfel ca echitatea procedurii nu a suferit nicio atingere.

Prin urmare, nu pot sa constat ca vatamarea adusa inculpatilor din administrarea nelegala a probelor nu ar putea fi altfel inlaturata decat prin dispunerea sanctiunii nulitatii relative, cat timp cererile formulate in procedura de camera preliminara pot fi solutionate si pe o alta cale. Exemplificativ, in cazul unui inculpat, pentru o infractiune cu privire la care s-a dispus disjungerea, in urma contestarii concluziilor raportului de constatare, procurorul a dispus efectuarea unei expertize.

Inculpatul ######## ##### ###### a invocat si nelegalitatea emiterii rechizitoriului pentru fapte in privinta carora s-a implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale.

A aratat ca termenul de prescriptie a raspunderii penale s-a implinit anterior inceperii urmaririi penale, in conditiile in care a comis faptele in perioada 13.07.2005-16.04.2007 (II. E).

A explicat ca legea penala mai favorabila aplicabila inculpatului este Codul penal anterior. In cazul infractiunii de spalare de bani, in cazul actului material din 12.07.2006, termenul de prescriptie speciala s-a implinit in iulie 2021. Daca noul Cod penal ar fi lege penala mai favorabila, termenul general de prescriptie de 8 ani s-a implinit in iulie 2014 pentru actul material din 12.07.2006 si in aprilie 2015 pentru actul material din 16.04.2007, anterior dispunerii continuarii urmaririi penale fata de inculpat la data de 23.10.2015.

In consecinta, toate actele de urmarire penala sunt lovite de nulitate.

Pentru infractiunea de constituire de grup infractional organizat a apreciat ca incadrarea juridica corecta este art. 367 alin. 1, nu 367 alin. 1 si 2 Cod penal. Termenul general de prescriptie de 8 ani era implinit la data inceperii urmaririi penale fata de suspect - 23.10.2015. Corelativ, a invocat nulitatea relativa a actelor de urmarire penala (ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale, ordonanta de punere in miscare a actiunii penale, ordonanta de extindere a urmaririi penale, rechizitoriul).

In concluzie, a solicitat restituirea dosarului la parchet pentru efectuarea urmaririi penale in conditii de legalitate.

Solicitarea inculpatului o voi analiza din perspectiva verificarii existentei la momentul trimiterii in judecata a unei cauze care impiedica exercitarea actiunii penale in cauza, potrivit art. 16 alin. 1 Cod procedura penala, situatie in care procurorul ar fi trebuit sa dispuna clasarea, potrivit art. 315 alin. 1 lit. b Cod procedura penala si nu trimiterea in judecata.

Cauza de imposibilitate a exercitarii actiunii penale in cauza, invocata de inculpat este cea a prescriptiei raspunderii penale (art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedura penala).

Inculpatul a fost trimis in judecata pentru comiterea infractiunilor de constituirea unui grup infractional, prevazuta de art. 367 alin. 1 si 2 Cod penal si spalarea banilor, prevazuta de art. 49 alin. 1 lit. a din Legea nr. 129/2019.

Legea penala mai favorabila in cauza a fost stabilita de procuror ca fiind Noul Cod penal, faptele fiind comise in perioada 13.07.2005-16.04.2007.

In cazul infractiunii prevazute de art. 367 alin. 1 si 2 Cod penal, pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de la 3 la 10 ani, limite de pedeapsa valabile si in cazul infractiunii prevazute de art. 49 alin. 1 lit. a din Legea nr. 129/2019.

Potrivit art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal, termenul general de prescriptie a raspunderii penale este de 8 ani.

Varianta Noului Cod penal mai favorabila inculpatului este cea din perioada ulterioara datei de 25.06.2018 (prin decizia simpla nr. 297/2018 Curtea Constitutionala stabilind ca solutia legislativa care prevedea intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza din cuprinsul art. 155 alin. 1 Cod penal este neconstitutionala), pana la intrarea in vigoare a OUG nr. 71/2022, la data de 30.05.2022, legiuitorul ignorand efectele deciziei obligatorii mentionate, astfel ca art. 155 alin. 1 Cod penal nu a mai prevazut niciun caz de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale.

In cazul dat, raportat la data comiterii faptelor imputate inculpatului, termenul de prescriptie a raspunderii penale este implinit inca din luna aprilie 2015, astfel ca solutia de trimitere in judecata a inculpatului prin rechizitoriul intocmit in anul 2022 apare ca nelegala. De altfel, inca de la momentul inceperii urmaririi penale fata de suspect (23.10.2015), termenul general de prescriptie a raspunderii penale era implinit. Aceasta ultima precizare prezinta relevanta deosebita, intrucat, chiar si in varianta anterioara a Codului penal, apreciata drept constitutionala, termenul de prescriptie a raspunderii penale se implinise la momentul comunicarii primului act de procedura care trebuia comunicat (procesul – verbal de comunicare a continuarii efectuarii urmaririi penale fata de suspect pentru infractiunea prevazuta de art. 367 Cod penal la data de 06.11.2015 – vol. 9).

Subliniez ca cererea inculpatului trebuie analizata pe fond intrucat cauza care impiedica exercitarea actiunii penale era anterioara momentului trimiterii in judecata. Astfel, in literatura de specialitate (Cereri si exceptii de camera preliminara – comentarii si jurisprudenta (I), C. ########, pagina 125), analizandu-se ce solutie ar trebui sa adopte judecatorul de camera preliminara, in cazul in care inculpatul ar fi trimis in judecata pentru o fapta dezincriminata, se arata ca in cazul in care modificarea legislativa a aparut ulterior emiterii rechizitoriului, actul de sesizare nu este lovit de nulitate, instanta urmand sa pronunte o solutie de achitare. Daca insa dezincriminarea faptei este certa, intervenind intre momentul trimiterii in judecata si momentul solutionarii cererilor si exceptiilor in camera preliminara, o solutie de incepere a judecatii pentru o fapta care nu mai este prevazuta de legea penala nu ar avea nicio justificare rezonabila. Cu atat mai mult, daca o astfel de ipoteza se iveste inainte de trimiterea in judecata, dispozitia de incepere a judecatii nu poate fi considerata legala, lipsind orice ratiune pentru a derula un proces penal in faza judecatii.

In practica judiciara, analizandu-se trimiterea in judecata pentru o infractiune pentru care s-ar fi implinit termenul de prescriptie a raspunderii penale, judecatorii de camera preliminara au facut analize pe fond ale sustinerilor inculpatilor referitoare la eventuala interventie a prescriptiei raspunderii penale pentru o parte din infractiuni (ICCJ, incheierea judecatorului de camera preliminara nr. 862/17.06.2015 sau C.A. ######, incheierea judecatorului de camera preliminara din 11.06.2014, definitiva prin respingerea contestatiilor).

Fata de cele aratate, intrucat termenul de prescriptie a raspunderii penale era de multi ani implinit la momentul trimiterii in judecata (chiar anterior comunicarii continuarii urmaririi penale fata de suspect), constat nelegalitatea solutiei de trimitere in judecata a inculpatului ######## ###### #####, procurorul fiind obligat de prevederile art. 315 alin. 1 lit. b Cod procedura penala sa dispuna o solutie de clasare fata de acest inculpat, raportat la incidenta prevederilor art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedura penala si art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal.

In privinta celorlalti inculpati, dupa ce procurorul va remedia neregularitatile actului de sesizare si va indica datele la care au fost comise actiunile imputate inculpatilor, va fi necesar sa faca o analiza a eventualei incidente a prescriptiei raspunderii penale, asa cum a procedat cu ocazia dispunerii solutiilor de clasare.

O chestiune nepusa in discutie de catre inculpati, dar cu influenta decisiva asupra competentei materiale de solutionare a cauzei este legata de legalitatea trimiterii in judecata a persoanei cu calitate speciala – executor judecatoresc.

Potrivit art. 38 alin. 1 lit. d Cod procedura penala, curtea de apel judeca in prima instanta infractiunile savarsite de executori judecatoresti.

In cauza de fata, Curtea de Apel Alba Iulia a fost investita cu solutionarea prezentei cauze intrucat printre inculpati se numara si executorul judecatoresc ##### ######.

Din actul de sesizare rezulta ca inculpatul este acuzat de complicitate la infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 48 alin. 1 Cod penal raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000, art. 297 alin. 1 Cod penal si art. 5 Cod penal, intrucat, prin emiterea adresei din data de 10 noiembrie 2010 – in calitate de executor judecatoresc, cu intentie, a inlesnit si a ajutat la savarsirea de catre inculpatii ######## #### ###### si ###### ##### a infractiunii de abuz in serviciu, prin care a fost cauzata o vatamare drepturilor si intereselor legitime ale persoanei vatamate ######### ########.

Legea mai favorabila in cauza a fost stabilita de catre procuror ca fiind noul Cod penal.

Vazand data comiterii faptei – 10.11.2010 – si raportandu-ne la limitele de pedeapsa aplicabile – de la 2 ani si 8 luni la 9 ani si 4 luni –, constat ca, la momentul emiterii rechizitoriului, fata de inculpat era incidenta o cauza care impiedica exercitarea in continuare a actiunii penale, respectiv prescriptia raspunderii penale (conform art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal, termenul de prescriptie a raspunderii penale de 8 ani s-a implinit in luna noiembrie 2018).

Varianta noului Cod penal mai favorabila inculpatului este cea din perioada ulterioara datei de 25.06.2018 (prin decizia simpla nr. 297/2018 Curtea Constitutionala stabilind ca solutia legislativa care prevedea intreruperea cursului termenului prescriptiei raspunderii penale prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza din cuprinsul art. 155 alin. 1 Cod penal este neconstitutionala), pana la intrarea in vigoare a OUG nr. 71/2022, la data de 30.05.2022, legiuitorul ignorand efectele deciziei obligatorii mentionate, astfel ca art. 155 alin. 1 Cod penal nu a mai prevazut niciun caz de intrerupere a cursului prescriptiei raspunderii penale.

Constatarea prezinta o importanta deosebita intrucat nelegalitatea trimiterii in judecata a inculpatului cu calitate speciala (fata de care solutia prevazuta de art. 315 alin. 1 lit. b Cod procedura penala raportat la art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedura penala si art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal este cea a clasarii), care a atras competenta materiala a curtii de apel, conduce la necompetenta acesteia de a solutiona cauza, prima instanta competenta material sa o solutioneze fiind tribunalul.

Fata de cele aratate, constat nelegalitatea solutiei de trimitere in judecata a inculpatului ##### ######, procurorul fiind obligat de prevederile art. 315 alin. 1 lit. b Cod procedura penala sa dispuna o solutie de clasare fata de acest inculpat, raportat la incidenta prevederilor art. 16 alin. 1 lit. f Cod procedura penala si art. 154 alin. 1 lit. c Cod penal, consecinta directa fiind nelegalitatea sesizarii Curtii de Apel Alba Iulia cu solutionarea dosarului penal nr. 154/57/2022.

Pentru toate motivele detaliate anterior, in temeiul art. 345 Cod procedura penala, voi admite cererile si exceptiile formulate de inculpatii (...), in dosarul nr. 154/57/2022/a1, voi constata neregularitatea rechizitoriului intocmit la data de 29.03.2022 de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Asimilate Infractiunilor de Coruptie, in dosarul de urmarire penala nr. ###/P/2021, in ceea ce priveste descrierea faptelor, sub aspectele punctual indicate; voi constata nulitatea absoluta a incheierii nr. ##/24.11.2015 a judecatorului de camera preliminara de la Tribunalul Sibiu, de confirmare a redeschiderii urmaririi penale dispuse de procuror prin ordonanta nr. ##/P/2014 din 05.11.2015, prin care au fost revocate ordonantele nr. ##/P/2008 din 12.05.2008, ##/P/2008 din 20.08.2008, ###/P/2008 din 24.10.2008 si ###/P/2010 din 24.01.2011, cu consecinta nulitatii absolute a urmaririi penale efectuate dupa redeschidere in dosarele penale indicate; voi constata nulitatea absoluta a incheierii nr. ###/18.12.2015 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, a incheierii nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul #### si a incheierii nr. ##/29.01.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, voi exclude din materialul probator datele obtinute privind tranzactiile financiare ale inculpatilor vizati si pentru perioadele indicate in incheieri, inclusiv valorificarea lor in procedee probatorii ulterioare; voi constata nelegalitatea obtinerii probelor privind tranzactiile financiare efectuate in afara perioadelor mentionate in incheierile si mandatele emise de judecatorul de drepturi si libertati si voi dispune excluderea acestora, inclusiv valorificarea lor in procedee probatorii ulterioare; voi constata nulitatea absoluta a incheierii nr. #/05.02.2016 a judecatorului de drepturi si libertati de la Tribunalul ####, voi exclude datele obtinute in urma dispunerii efectuarii perchezitiilor informatice, inclusiv valorificarea lor in procedee probatorii ulterioare; voi dispune indepartarea fizica de la dosar, de catre procuror, a proceselor – verbale de redare a masurilor de supraveghere tehnica realizate in cauza; voi dispune inlaturarea tuturor referirilor rezultate din punerea in executare a masurilor de supraveghere tehnica din ordonanta de extindere a urmaririi penale din 09.10.2015, de ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale din data de 23.10.2015, de ordonanta de efectuare in continuare a urmaririi penale din data de 24.11.2015 si de ordonanta de punere in miscare a actiunii penale din data de 25.11.2015; voi dispune anularea ordonantelor procurorului din datele de 11.02.2015, 22.10.2015, 22.10.20.15 si 01.03.2016 si voi exclude din materialul probator rapoartele de constatare financiar contabila din 24.04.2015, 08.12.2015, 04.03.2016 si 11.03.2016; voi constata nelegalitatea solutiei de trimitere in judecata a inculpatului ######## ###### #####; voi constata nelegalitatea solutiei de trimitere in judecata a inculpatului ##### ######, cu consecinta nelegalitatii sesizarii Curtii de Apel Alba Iulia cu solutionarea dosarului penal nr. 154/57/2022.

Restul cererilor si exceptiilor formulate de inculpati si analizate in cauza vor fi respinse ca nefondate.

In baza art. 345 alin. 3 Cod procedura penala, voi comunica procurorului copia prezentei incheieri, cu mentiunea de a remedia neregularitatile actului de sesizare si de a comunica judecatorului de camera preliminara, in termen de 5 zile de la comunicarea incheierii, daca mentine dispozitia de trimitere in judecata ori solicita restituirea cauzei”.

* Cititi aici intreaga incheiere a Curtii de Apel Alba Iulia

 

sursa foto: Turnul Sfatului