Judecatorii si procurorii din Romania pot sa se puna de-a curmezisul oricat ar vrea fata de prevederile din proiectul de modificare a Legilor Justitiei ca ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto) nu da inapoi. Si bine face! Prezent la Universitatea din Craiova unde, la propunerea Facultatii de Drept, a primit titlul academic de Doctor Honoris Causa, prilej cu care acesta a sustinut dizertatia cu tema "Echilibrul puterilor in arhitectura statului de drept", Tudorel Toader a anuntat ca saptamana viitoare va face publice propunerile la Legile Justitiei, care urmeaza sa ajunga la Guvern si mai apoi in Parlament. Cu acest prilej, Tudorel Toader a subliniat ca nu va retrage proiectul de lege, ci il va finaliza, urmand sa contina si propuneri de la CSM.

Decizia lui Toader ii loveste in moalele capului pe pucistii din CSM care au avizat negativ proiectul de lege pentru modificarea Legilor Justitiei in forma propusa de ministrul Justitiei, dar si pe magistratii care au semnat memoriul FJR.

Din declaratiile facute vineri, 6 octombrie 2017, de ministrul Justitiei ne-au atras atentia mentiunile facute cu privire la Inspectia Judiciara. Mai exact, la raporturile din Inspectia Judiciara si Consiliul Superior al Magistraturii. Tudorel Toader a apreciat ca inadecvat ca CSM sa stabileasca regulamentul de activitate al Inspectiei Judiciare si a sustinut ca "este ceva in neregula privind reglementarea raporturilor dintre Inspectie si CSM".

Tinand cont de declaratiile ministrului referitoare la raporturile dintre CSM si Inspectia Judiciara, putem intelege ca Tudorel Toader nu renunta la ideea de a trece Inspectia Judiciara in subordinea Ministerului Justitiei. Si, din nou, bine face!

Referindu-se la controlul Inspectiei Judiciare la DNA, ministrul Justitiei a precizat ca nu poate comenta continutul unui Raport de care nu are cunostinta, dar va astepta solutionarea obiectiilor pentru a-si exprima un punct de vedere.

Iata declaratiile ministrului Justitiei Tudorel Toader:

"Ministerul Justitiei redacteaza proiectul de lege pentru modificarea legilor Justitiei. Avizul CSM este un aviz consultativ. Proiectul de lege pe care il avem aproape finalizat ia in considerare multe dintre propunerile CSM. Proiectul de lege are in continutul lui cele mai multe propuneri venite chiar de la CSM, pentru ca in 2016 initiativa modificarii celor trei legi ale Justitiei a venit chiar de la CSM. Prin urmare, obligatia mea ca ministru al Justitiei este aceea de a finaliza proiectul de lege. Eu nu pot sa il retrag, pentru ca e pe biroul ministrului Justitiei. Decizia poate fi luata la celelalte paliere: decizia poate fi a Guvernului, decizia poate fi a Parlamentului, dar nu am fizic si nici juridic de unde sa le retrag, le voi finaliza.

Nu puteam solicita avizul Comisiei de la Venetia pana acum, pentru ca el se solicita pe forma finala a proiectului de lege si, in momentul acela, Guvernul sau Parlamentul va decide care este drumul de urmat pentru modificarea Legilor Justitiei.

Propunerile le veti vedea saptamana viitoare. Acum, de exemplu, pentru magistratii care au functii de conducere, mandatul este de trei ani. Dansii au apreciat ca durata mandatului, asa cum e regula in Romania, ar fi mai bine sa fie de patru ani. Sigur, am retinut aceasta propunere si probabil ca este corecta, justificata, pentru ca in patru ani sa ai timp de un program managerial, de ducerea la indeplinire a unor obiective, cu posibilitatea reinvestirii sau cu posibilitatea exercitarii inca a unui mandat de aceeasi durata. Cu privire la durata mandatelor a aparut imediat ca am vrea sa prelungim mandatul lui X sau lui Y. Nu este adevarat. Exista o regula care spune ca reglementarea ce survine nu afecteaza mandatele in curs, adica nici nu le prelungeste, nici nu le scurteaza.

Vorbeam la acel moment, 23 august, si de o incompatibilitate functionala intre Inspectia Judiciara si CSM si am argumentat faptul ca la nivel de principiu mie mi se pare inadecvat ca CSM sa stabileasca regulamentul de activitate a Inspectiei, Inspectia pe baza acelui regulament sa verifice procurorii, judecatorii fata de care sunt sesizari, dupa care raportul de control sa fie supus aprobarii CSM-ului. Adica cel controlat face regulile controlorului si aproba si rezultatul actului de control. Dar asta e la nivel de principiu. Cati or fi fost de acord sau nu la momentul respectiv, nu stiu. Dar ce stiu este faptul ca tot mai multi romani au vazut ceea ce s-a petrecut in raporturile dintre CSM si Inspectia Judiciara si au vazut toate aceste reclamatii, nemultumiri, actiuni, sesizari, plangeri facute de unii impotriva altora si in felul acesta rezulta ca este ceva in neregula privind reglementarea raporturilor dintre Inspectie si CSM sau CSM si Inspectie Judiciara.

As vorbi de modul in care unii sau altii interpreteaza, inteleg si aplica dispozitia legala. Aici este o invitatie, pe care am repetat-o, de a face distinctia necesara intre problemele normei continutului reglementarii si cele care izvorasc din corecta aplicare a lor. Noi trebuie sa observam aceasta delimitare, sa vedem unde este problema: la nivel de reglementare sau la nivel de interpretare si aplicare a normei. Dupa ce identificam problema, inseamna ca am gasit cauza si trebuie sa actionam prin masuri de natura sa asigure functionalitatea.

Suntem in etapa in care DNA inteleg ca a contestat. Procedural trebuie rezolvate obiectiile formulate de catre DNA vizavi de continutul raportului. Dupa ce se rezolva, atunci se discuta continutul raportului cu unele obiectii admise sau respinse. Nu as comenta eu continutul unui raport pe care nu il cunosc. Asteptam solutionarea obiectiilor, vedem continutul si atunci ne exprimam punctul de vedere."