Parlamentul European s-a pus in miscare pentru protejarea mediului de afaceri in fata crizei coronavirusului, votand joi, 26 martie 2020, trei proiecte de regulament privind acest domeniu. Anuntul a fost facut luni, 30 martie 2020, de catre Camera de Comert si Industrie a Romaniei – condusa de Mihai Daraban (foto).

La randul ei, CCIR precizeaza ca inca de la inceputul pandemiei, s-a aflat in dialog direct cu membrii sai (camerele de comert si industrie judetene), cu autoritatile guvernamentale si cu organizatiile din care CCIR face parte, in mod special cu Eurochambres, propunand masuri care sa reduca, pe cat posibil, impactul financiar al pandemiei asupra comunitatii de afaceri din Romania si Europa.

Redam comunicatul CCIR:

„Comunitatea de afaceri europeana se confrunta cu o perioada in care incertitudinea, dificultatile financiare si presiunea sunt in continua crestere din cauza amenintarilor generate de pandemia de COVID-19. In acest context nefast, inca de la inceputul pandemiei, Camera de Comert si Industrie a Romaniei s-a aflat in dialog direct cu membrii sai - Camerele de Comert si Industrie Judetene (CCIJ), cu autoritatile guvernamentale si cu organizatiile din care CCIR face parte, in mod special cu EUROCHAMBRES, cu scopul de a initia si propune cele mai bune masuri care sa reduca, pe cat posibil, impactul financiar asupra comunitatii de afaceri din Romania si Europa afectate de pandemia de coronavirus.

La nivelul Uniunii Europene, in ultimele saptamani, Comisia Europeana impreuna cu celelate institutii europene au inaintat o serie de initiative care au scopul de a minimiza impactul financiar si social cauzat de pandemie, precum si de a atenua efectele incetinirii economiei globale.

In data de 26 martie 2020, in cadrul unei sesiuni plenare extraordinare, Parlamentul European a adoptat trei propuneri urgente, care vor elibera fonduri pentru statele membre, in vederea gestionarii consecintelor economice si sociale generate de pandemia de COVID-19: (1) Initiativa pentru investitii in raspunsul la coronavirus, (2) extinderea Fondului de Solidaritate al UE si (3) suspendarea temporara a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare (detalii aici).

Masurile adoptate vor intra in vigoare dupa publicarea in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in zilele urmatoare.

1) Initiativa UE pentru investitii in raspunsul la coronavirus

Initiativa urmareste sa mobilizeze toate resursele existente din bugetul UE pentru a sprijini financiar statele membre in raspunsul lor imediat la criza generata de coronavirus. Aceasta include efectuarea unor plati in avans, redirectionarea fondurilor de coeziune și acordarea de asistenta statelor membre in canalizarea cat mai rapida a fondurilor acolo unde este cea mai mare nevoie de bani (detalii aici).

Initiativa UE va mobiliza 37 miliarde de euro din Fondurile structurale si de investitii europene (FESI), rezervate initial pentru programele din cadrul Fondului European de Dezvoltare Regionala (FEDR), Fondului Social European (FSE), Fondului de Coeziune (CF) si Fondului european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM). Astfel, 8 miliarde de euro provin din prefinantarea neutilizata pe care statele membre au primit-o in 2019 si care ar fi trebuit rambursata pana la finalul lunii iunie 2020, in timp ce 29 miliarde de euro reprezinta cofinantarea de la bugetul UE.

Utilizarea fondurilor structurale va permite ca cheltuielile de asistenta medicala sa fie eligibile pentru rambursare. Astfel, statele membre vor putea:

- utiliza Fondul European de Dezvoltare Regionala pentru a ajuta companiile sa faca fata socurile financiare pe termen scurt legate de criza provocata de coronavirus. Aceasta ar putea include, spre ex., capital de lucru in IMM-uri, o atentie sporita fiind acordata sectoarelor puternic afectate de criza.

- utiliza FSE pentru a sprijini temporar schemele nationale de reducere a timpului de lucru sau de șomaj partial, care contribuie la atenuarea impactului șocului;

- aloca bani din FEDR si FSE pentru a investi in sisteme de asistenta medicala: achizitionarea echipamentelor de sanatate si de protectie, prevenirea bolilor, e-sanatate, dispozitive medicale, securizarea mediului de lucru pentru personalul medical și accesul grupurilor vulnerabile la asistenta medicala;

- utiliza FEPAM pentru a proteja veniturile pescarilor și ale fermierilor din acvacultura afectati de criza.

Drept urmare, pentru combaterea crizei provocate de COVID-19, Comisia Europeana, prin Initiativa UE pentru investitii in raspunsul la coronavirus, va directiona catre Romania 3, 079 miliarde de euro, daca autoritatile romanesti vor reusi sa mobilizeze toti banii aferenti cofinantarii europene. Astfel, 491 milioane de euro reprezinta prefinantarea neutilizata din fondurile de coeziune, suma pe care Romania ar fi trebuit sa o ramburseze la bugetul UE pana la finalul lunii iunie 2020 si 2,588 miliarde de euro - cofinantarea de la bugetul UE care va fi disponibila in cazul in care – conform recomandarilor Comisiei – suma in valoare de 491 milioane de euro va fi utilizata pentru finantarea raspunsului la coronavirus (detalii aici).

2) Fondul de Solidaritate al UE

Aceasta initiativa legislativa extinde scopul Fondului de Solidaritate al UE, incluzand, de asemenea, criza de sanatate publica in domeniul sau de aplicare si defineste operatiunile specific eligibile pentru finantare, astfel incat activitatea economica sa se poata relua in regiunile afectate de dezastre. Operatiunile suplimentare eligibile sunt limitate la operatiunile de urgenta publica, inclusiv asistenta pentru populatie in caz de crize de sanatate si masuri pentru a preveni raspandirea unei boli infectioase. Pentru anul 2020 va fi disponibila suma de 800 de milioane de euro (detalii aici).

3) Suspendarea temporara a normelor UE privind sloturile orare pe aeroporturile comunitare

Aceasta masura va impiedica transportatorii aerieni sa opereze zboruri goale in timpul pandemiei. Prin aceasta suspendare temporara, companiile aeriene nu mai sunt obligate sa utilizeze sloturile de decolare si de aterizare planificate, pentru a le pastra in urmatorul sezon. Pe toata durata verii, de la 29 martie pana la 24 octombrie 2020, se va renunta astfel la regula „folosesti sau pierzi” (detalii aici).

4) Alte demersuri europene adoptate in contextul pandemiei de COVID-19

In completarea masurilor luate de Uniunea Europeana pentru a atenua efectele produse de aceasta pandemie, Comisia a anuntat ca Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) ar putea fi mobilizat pentru a sprijini lucratorii concediati si pe cei care desfasoara activitati independente, cu o suma in valoare de 175 de milioane de euro (detalii aici).

Fondul european de ajustare ar putea fi utilizat numai in cazul in care peste 500 de lucratori sunt concediati de o singura companie sau daca un numar mare de lucratori sunt concediati intr-un anumit sector (detalii aici).

Astfel, FEG poate cofinanta proiecte care includ masuri de sprijin vizand:

(a) cautarea unui loc de munca;

(b) orientarea profesionala;

(c) educatie, formare si reconversie profesionala;

(d) indrumare si instruire;

(e) spirit antreprenorial si infiintarea de firme (detalii aici).

Sprijinul FEG se poate acorda si sub forma de indemnizatii pentru formare, mobilitate/relocare, subzistenta, insa nu cofinanteaza masuri de protectie sociala, cum ar fi pensiile si alocatiile de somaj.

De asemenea, pentru a permite statelor membre sa foloseasca deplina flexibilitate prevazuta de regulile privind ajutoarele de stat, precum si pentru a sprijini asigurarea de lichiditati si accesul la finante, in special pentru IMM-uri, in contextul pandemiei COVID-19, Comisia Europeana a adoptat, in data de 19 martie a.c. o un cadru temporar privind ajutoarele de stat (detalii aici).

Cadrul prevede cinci tipuri de ajutoare:

- Granturi directe, avantaje fiscale selective si plati in avans: statele membre vor putea stabili scheme de acordare de finantari de pana la 800.000 de euro unei intreprindere sub forma de subventii directe, avansuri rambursabile, avantaje fiscale.

- Garantii de stat pentru imprumuturile contractate de companii de la banci: statele membre vor putea oferi garantii de stat pentru a se asigura ca bancile continua sa ofere imprumuturi clientilor care au nevoie de ele;

- Imprumuturi publice subventionate pentru companii: statele membre vor putea acorda companiilor imprumuturi cu rate ale dobanzilor favorabile atat pentru nevoile de investitii, cat si pentru capitalul de lucru;

- Garantii pentru bancile care directioneaza ajutorul de stat catre economia reala: unele state membre intentioneaza sa se bazeze pe capacitatile de creditare existente ale bancilor si sa le utilizeze drept canal de sprijin pentru companii, in special pentru IMM-uri. Un astfel de ajutor este considerat drept ajutor direct pentru clientii bancilor, nu pentru bancile in sine.

- Asigurarea creditelor la export pe termen scurt: cadrul introduce o flexibilitate suplimentara cu privire la modul prezinta riscuri neasigurabile pe piata privata, permitand astfel ca statul sa furnizeze, atunci cand este necesar, asigurarea creditelor la export pe termen scurt.

Pentru a afla mai multe informatii despre masurile adoptate de Uniunea Europeana ca raspuns la pandemia de coronavirus, va invitam sa accesati acest link.

Propunerile CCIR vizand politicile economice, fiscale si monetare necesare pentru diminuarea potentialelor efecte economice negative ale pandemiei asupra mediului de afaceri din Romania, pot fi consultate aici”.