In caz ca nu stiti cum sa raspundeti in doi peri la o intrebare a presei, puteti gasi in SRI un excelent dascal. Serviciul Roman de Informatii – condus de Eduard Hellvig (foto stanga), cel atat de laudat pentru „reformismul” sau – nu a catadicsit a vorbi cu subiect si predicat despre protocoalele pe care le are cu Administratia Nationala a Penitenciarelor. Asta in ciuda faptului ca ANP a recunoscut deja ca a incheiat 5 astfel de intelegeri cu SRI, dintre care 3 secrete (click aici pentru a citi).

Pe 26 octombrie 2018, simultan cu adresa catre ANP, Lumea Justitiei a trimis catre SRI o solicitare in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, intreband daca Serviciul a incheiat vreodata un protocol de cooperare cu Administratia Nationala a Penitenciarelor. Daca da, le-am cerut celor de la SRI sa ne puna la dispozitie o copie ori cel putin sa ne comunice data incheierii protocolului / protocoalelor, precum si numele semnatarilor acestuia / acestora.

In schimb, in raspunsul sosit marti, 4 decembrie 2018 (deci cu depasirea celor 30 de zile calendaristice prevazute de lege), SRI a evitat un raspuns frontal, trimitandu-ne catre site-ul institutiei si precizand ca „nu toate informatiile care au fost supuse unui proces de declasificare au devenit, implicit, date de ordin public”.

In continuare, SRI a avut grija sa puna aceeasi placa a respectarii legii – de data aceasta, vorbind despre protocoale. Ar fi insa interesant de vazut ce lege a respectat SRI atunci cand a semnat protocoale: si cu ANP, si cu PICCJ, si cu Inalta Curte etc. etc.

Iata raspunsul Serviciului Roman de Informatii:

„Documentele declasificate incadrate la informatii de interes public, potrivit Legii 544/2004, se regasesc pe site-ul institutiei, www.sri.ro, daca nu contin date cu caracter cel putin nepublic sau confidential. Totodata va comunicam ca nu toate informatiile care au fost supuse unui proces de declasificare au devenit, implicit, date de ordin public.

De asemenea precizam ca in ceea ce priveste procedurile de declasificare la care au fost sau sunt supuse unele dintre documentele de cooperare ale Serviciului Roman de Informatii cu entitati publice, asemenea activitati se realizeaza numai cu respectarea conditiilor statuate de art. 20 si 21 din Standardele nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare. O astfel de procedura este demarata la nivelul/cu acordul tuturor emitentilor acestora (avandu-se in vedere efectuarea de analize individuale, la nivelul fiecarui semnatar, in ceea ce priveste eventuale prejudicii ce s-ar produce, in cazul desecretizarii, atat asupra securitatii nationale, cat si a intereselor persoanelor de drept public detinatoare), Serviciul Roman de Informatii neputand initia unilateral astfel de demersuri”.

In incheiere, subliniem ca existenta in continuare a protocoalelor SRI-ANP este cu atat mai aberanta, cu cat pe 24 august 2018 (dupa ce Darius Valcov dezvaluise Protocolul SRI-PICCJ din 2016), Eduard Hellvig a declarat in direct si la ora de varf urmatoarele: „In februarie anul trecut, am denuntat oficial toate acele protocoale controversate, oprind o practica existenta in trecut. (...) In februarie 2017, am demarat un proces de denuntare a protocoalelor cu parchetele si institutiile din justitie. Nu mai exista in vigoare niciun protocol care sa aiba legatura cu infaptuirea justitiei in Romania”.

ANP a fost ceva mai deschisa

Amintim ca, spre deosebire de Serviciul Roman de Informatii, Administratia Nationala a Penitenciarelor a precizat ca are cinci protocoale cu SRI. Trei dintre ele sunt clasificate, iar ANP nu a oferit niciun detaliu despre ele. In schimb, celelalte doua - nesecrete - au fost incheiate in 2010, respectiv 2014; cu alte cuvinte, in plin regim Florian Coldea (foto dreapta) - George Maior (click aici pentru a citi). Nu incheiem inainte sa ne intrebam: cum ar fi daca vreunul dintre protocoalele secrete a fost incheiat pe vremea lui Hellvig?