Romanii sunt de 20 de ani victime ale serviciilor de informatii care au intervenit in mod abuziv in Justitie, efectuand acte de urmarire penala si intervenind pe langa judecatori pentru obtinerea unor solutii de condamnare ale adversarilor politici ai momentului, si nu numai. Dovada a fost facuta in acesti ultimi ani de documentele care au circulat intre instante, parchete si servicii, dar si de marturiile necontestate ale victimelor cumplitelor colaborari, care au aratat ca SRI este, de fapt, continuatorul fostei Securitati. Un document bomba demonstreaza ca Parchetul General si SRI au colaborat pe protocol si inainte de 2009, cand a fost semnat odiosul protocol de catre Laura Codruta kovesi in calitate de Procuror General al Romaniei si George Maior si Florian Coldea, sefii Serviciului Roman de Informatii. La acel moment, Asociatia Magistratilor din Romania, condusa de judecatoarea Viorica Costiniu, a reactionat extrem de dur, avertizand ca efectele prevederilor angajamentului luat de semnatari reprezinta o imixtiune in viata privata si profesionala a romanilor, AMR fiind prima asociatie a magistratilor din Romania care a luat pozitie fata abuzivul act.

Este vorba despre "Protocolul privind cooperarea intre Ministerul Justitiei, Ministerul Public, Ministerul de Interne, Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe si Ministerul Finantelor in domeniul combaterii criminalitatii organizate si coruptiei" semnat in decembrie 1998 de ministrul Justitiei, Valeriu Stoica (foto centru), Procurorul General al Romaniei, Mircea Criste (foto stanga), ministrul de Interne, Gavril Dejeu, directorul SRI, Costin Georgescu (foto dreapta), directorul SIE, Catalin Harnagea si ministrul Finantelor Decebal Traian Remes.

De retinut ca semnarea protocolului s-a facut in conditiile in care, la vremea respectiva, ministrul Justitiei era cel mai puternic om in stat, in aces caz Valeriu Stoica, fiind singura persoana din arhitectura statului care nu putea fi cercetata penala. Asta intrucat, pe vechea legea de organizare judiciara nr. 92/1992, ministrul Justitiei era asimilat magistratului si niciun magistrat nu putea fi urmarit penal fara avizul ministrului Justitiei, asa cum toate anchetele demnitarilor se faceau prin intermediul ministrului Justitiei.

Astfel, prin protocolul semnat in 1998, sub paravanul luptei cu coruptia si criminalitatea, puterea politica din perioada 1998-2000 a pus bazele Unitatii Nationale Interforte – Grupul
Operativ Central care era condus de procurorul sef al Sectiei anticoruptie, urmarire penala si criminalistica al PICCJ. Si nu doar atat! La nivelul fiecarui parchet de curte de apel a fost infiintat un "Grup operativ teritorial", condus de procurorul sef al Sectiei anticoruptie, urmarire penala si criminalistica a parchetului curtii de apel. Atat "Grupul operativ central", cat si "Grupurile operative teritoriale" aveau drept atributii "concentrarea, analiza, evaluarea si valorificarea informatiilor referitoare la criminalitatea organizata si coruptie; realizarea de controale si verificari de specialitate, in mod independent si in colective mixte; si efectuarea actelor de urmarire penala, dispuse de procuror", iar, la fel ca si in cazul Protocolului semnat in 2009 intre PICCJ si SRI, protocolul semnat in 1998 prevedea formarea unor echipe mixte.

Astfel, echipele mixte formate in baza Protocolului semnat in 1998 erau compuse dintr-un reprezentat al Serviciului independent de protectie si anticoruptie al Ministerului Justitiei, patru reprezentanti ai Ministerului de Interne, un repezentant al SRI, un reprezentat al SIE si 6 reprezentanti ai Ministerului Finantelor.

In final, Ministerul Public se angaja in fata MJ, SRI, SIE, Ministerului de Interne si Ministerului Finantelor, atentie, ca "va comunica in scris (...) datele si informatiile de interes cu privire la faptele pe care le-au sesizat, rezultate din finalizarea urmaririi penale".

De aceasta colaborare care implica monitorizarea, filarea si interceptarea audio-video in baza unui "plan de actiune", erau vizati, potrivit "Planului de masuri al Grupului Operativ Central", adoptat in anul 2000 (facsimil), functionarii care exercita autoritate de stat in domeniul controlului financiar si de gestiune, functionari ai administratiei publice, garzii financiare, Curtii de Conturi, protectiei consumatorului, cadrele de politie, politie de frontiera, jandarmi, pompieri si din alte structuri ale Ministerului de interne, dar si procurori, judecatori, grefieri ori alti functionari din domeniul Justitiei ori implicati in infaptuirea actului de Justitie.

Conform documentelor pe care le prezentam exclusiv in facsimil, aparatura necesara monitorizarii, filarii si interceptarii audio-video era asigurata de Ministerul Finantelor, protocolul avand, ca substrat si achizita de aparatura sofisticata de interceptare audio-video, desi nu exista legislatie pentru supravegherea pe noua tehnologie.

La fel cum nu exista legislatia pentru ca SRI si SIE sa fie implicata in activitatea de urmarire penala in care s-a implicat, astfel cum reiese din Protocolul incheiat in 1998, in ultimii 20 de ani, desi nu putea desfasura acte decat pe infractiuni din categoria celor la siguranta nationala si nicidecum pe infractiunile de coruptie din Codul penal (luare de mita, trafic de influenta, foloase necuvenite, etc.)

Protocolul dovedeste ca in Romania post-decembrista a existat permanent apetitul autoritatilor de a organiza in subteran o grupare de politie politica la varful institutiilor de forta, astfel incat, la nevoie, persoanele incomode sa fie inlaturate cu arma dosarelor penale.

Iar toate acestea s-au intamplat chiar si inainte de aparitia Directiei Nationale Anticoruptie, infiintata prin Ordonanta de Urgenta nr. 43 din 4 aprilie 2002, publicata in Monitorul Oficial nr. 515/14.08.2013, parchet care astazi este acuzat ca face dosare la comanda, in functie de interese politice ale unor puteri din tara si si din afara, fiind sustinuta in activitatea penala, pana recent, de SRI.

Reactia fostului sef SIE Catalin Harnagea la protocol: "Nu aveam om in vreun grup operativ... Niciun ofiter SIE nu lucra dosare penale"

Contactat telefonic, fostul director al Serviciului de Informatii Externe Catalin Harnagea a declarat pentru Lumeajustitiei.ro, urmatoarele: "Numai ca atunci, conform protocolului, le trimiteam, daca aveam informatii despre cazuri pe care le aveau in lucru sau le incepeau. Si lucrul asta se facea prin acel reprezentant la care face referire protocolul. Nu aveam om in vreun grup operativ. Aveau nevoie de vreo verificare, le-o dadeam daca o aveam. Daca Ministerul de Interne, Ministerul Public cereau informatii despre vreo speta si noi aveam informatiile si le puteam da, atunci le trimiteam prin reprezentantul ales. Dar, niciun ofiter SIE nu lucra dosare penale, rechizitorii sau urmarea ca informatiile sa fie folosite de procurori sau judecatori. Sau le dadeam la instante in note secrete. Si ce este cel mai important: coruptia nu a fost ridicata prin vreo hotararea CSAT la nivel de amenintare la securitatea nationala. Atunci se vorbea despre combatarea coruptiei, nu de lupta impotriva coruptiei. Si nu uitati un lucru important, atunci politia putea face dosare penale, alaturi de procuratura. Era o lupta intre Ministerul Public Ministerul de Interne."

Prezentam in continuare Protocolul, planul de masuri al Grupului Operativ Central si documentul privind achizitia de aparatura de interceptare, filare si inregistrare audio-video: