Lumea Justitiei prezinta dovada ca Serviciul Roman de Informatii a fost implicat in marele dosar "Murfatlar", instrumentat de Directia Nationala Anticoruptie – Structura Centrala in mandatele Laurei Codruta Kovesi. Nu o spunem noi, nu o spune un om politic, o spun chiar procurorii care au instrumentat cauza nr. 126/P/2014, cunoscuta ca dosarul "Murfatlar". Informatia bomba apare in Raportul Inspectiei Judiciare privind colaborarea dintre SRI si parchete, in baza protocolului nelegal incheiat in 2009 de Laura Kovesi cu fostii directori SRI George Maior si Florian Coldea (foto alaturi de Klaus Iohannis si Eduard Hellvig), raport finalizat in urma cu cateva zile, pe care publicatia noastra l-a prezentat in exclusivitate.

La o prima vedere, dezvalurile pe care le fac procurorii care instrumentau dosarul nr. 126/P/2014 pot veni in completarea marturiilor date in fata inspectorilor judiciari de procurori precum Doru Tulus sau Elena Iordache (Click AICI si AICI). Numai ca in acest caz este expusa maniera concreta in care SRI intelegea sa-si trimita lucratorii in parchete, atunci cand era vorba despre un dosar cu miza.

Despre dosarul "Murfatlar" si despre interesul SRI in acesta afacere cu bauturi alcoolice au circulat de-a lungul anilor sute de informatii, majoritatea neoficiale, tinand cont ca dosarul a fost deschis in anul 2014 – an de gratie pentru DNA si capii Binomului – si a atins apogeul in 2016, cu o punere in miscare a actiunii penale fata de un lot de oameni de afaceri, directori de societati comerciale, functionari ANAF, secretari de stat si functionari in Ministerul Finantelor Publice (MFP). Multe dintre aceste informatii par sa capete sens, daca tinem cont ca speta "Murfatlar" i-a facut pe sefii SRI sa trimita ofiterii de informatii sa "descinda" in DNA.

Procurori DNA "s-au trezit cu doi ofiteri SRI in birou"

Conform marturiilor procurorilor de caz din dosarul nr. 126/P/2014 (unul dintre procurori, din informatiile noastre ar fi Carmen Damian, care a si plecat din DNA), pe cand instrumenau speta "Murfatlar" "s-au trezit cu doi ofiteri SRI in birou". Solicitandu-li-se amanunte de catre inspectorii judiciari despre motivul pentru care au intrat ofiterii de informatii peste ei in biroul lor din DNA, procurorii de caz au facut un pas in spate, si au dat o alta nuanta primelor declaratii, "in sensul ca 'SRI a desemnat doi ofiteri care au tinut legatura cu procurorii in toata perioada in care au fost executate mandatele de supraveghere'" in cauza.

Practic, chiar si nuantate, marturiile procurorilor vin sa arate ca SRI a avut cunostinta permanent despre actiunile care se fac in dosarul "Murfatlar", precum si despre persoanele vizate.

Din informatiile noastre, un cuvant important de spus nu au avut doar capii SRI, ci si vestita "Anaconda", pe numele sau real Elena Istode, care ocupa functia de director al Directiei de Securitate Economica din SRI. Aceasta, din informatiile pe care le detinem, ar fi luat chiar parte la intalniri de lucru cu procurorii si alte persoane, dand dispozitii ce masuri sa fie luate in dosar.

Nu putem spune care a fost scopul implicarii SRI in "Murfatlar", insa este necesar sa amintim ca, inceput cu avant in 2014, dosarul nr. 126/P/2014 a explodat in 2016 cu o punere in miscare a actiunii penale fata de mai multe persoane, cu dispunerea unor masuri preventive, precum arestul preventiv ori controlul judiciar fata de unele dintre acestea, si cu instituirea unor sechestre asiguratorii pe bunurile unor directori Murfatlar ori functionari ANAF.

Iata ce se retine in Raportul Inspectiei Judiciare:

"Sectiunea a 13-a – Cunoasterea prevederilor protocolului

Marea majoritate a procurorilor care au discutat cu inspectorii au sustinut ca nu au cunoscut prevederile protocolului, ca au aplicat dispozitiile legale in materie, ca echipele operative comune nu ar fi existat efectiv, precum si ca nu au semnat planuri comune de actiune.

In cursul controlului s-a constatat ca protocolul a fost transmis in cursul lunii martie 2009 catre toate unitatile de parchet din tara.

Desi nu au fost identificate dovezi ale aducerii la cunostinta procurorilor a dospozitiilor protocolului, aceasta a fost invocat in cea mai mare parte a corespondentei purtate intre SRI si parchete intre anii 2009-2016.

Cu toate acestea, unii procurori au oferit inspectorilor indicii si chiar date concrete privind modalitatea de colaborare intre cele doua institutii. Astfel, doi procurori de la DNA-SC investiti cu instrumentarea dosarului penal nr. 126/P/2014 au afimat in fata inspectorilor ca 's-au trezit cu doi ofiteri SRI in birou'; ulterior, in nota de relatii, si-au nuantat afirmatiile in sensul ca 'SRI a desemnat doi ofiteri care au tinut legatura cu procurorii in toata perioada in care au fost executate mandatele de supraveghere'.

Prima dintre afirmatiile anterior mentionate se coroboreaza cu informatia primita de la procurorul sef Horatius Baias, care, in timpul verificarilor directe, lucra la desecretizarea registrelor de evidenta a persoanelor care au acces in unitate (R-37). De mentinoat ca DNA-SC este, dupa cunostinta inspectorilor care au efectuat controlul, singurul parchet din tara la care R-37 a fost secretizat. Din experienta proprie a inspectorilor judiciari, se poate arata ca in timpul controlului managerial care a avut loc in cursul anului 2017, timp de sase saptamani au fost legitimati zilnic si notati in R-37".

DNA s-a pus cu picioare pe "Murfatlar", dupa care a fost distrasa

Pe cat de exploziv a inceput dosarul, pe atat de repede s-a pus batista pe tambal. Nu inainte de a fi arestate cateva persoane si de a fi instituite niste sechestre. Totul s-a intamplat in decurs de 3 zile, caci, astfel cum DNA preciza in comunicatul nr. 1274/VIII/3, in 17 octombrie 2016, au avut loc "cercetari intr-o cauza penala ce vizeaza suspiciunea savarsirii, in perioada 2010-2014, a unor infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie si de evaziune fiscala" cu perchezitii in 28 de locatii din Bucuresti, Constanta, Ilfov, Buzau si Prahova.

O zi mai tarziu, in 18 octombrie 2016, prin comunicatul nr. 1280/VIII/3, DNA a facut public faptul ca in speta Murfatlar s-a produs un prejudiciu de aproximativ 132 milioane euro bugetului de stat prin sustragerea de la plata obligatiilor fiscale, fiind dispusa punerea in miscarea a actiunii penale si retinerea pentru 24 de ore a asociatilor companiilor, respectiv Catalin Bucura, George Ivanescu, Zlotea Gheorghe si Circiumaru Constantin, si fata de alte persoane, administratori speciali ori directori la societatile comerciale care ar fi fost implicate in actiunile retinute de DNA, dar si fata de functionari si directori in cadrul Ministerului Finantelor Publice ori ANAF.

Doua zile mai tarziu, DNA anunta, prin comunicatul nr. 1306/VIII/3, ca in data de 20 octombrie 2016 a dispus punerea in miscare a actiunii penale si luarea masurii controlului judiciar si fata de alte persoane, majoritatea reprezentati ai Ministerului Finantelor Publice, printre care si Daniel Diaconescu, fost director al Directiei de legislatie in domeniul TVA din MFP, care a ocupat si calitatea de presedinte interimar al ANAF dupa demiterea lui Gelu Stefan Diaconu din aceasta functie.

Este bine de amintit in acest context ca despre Daniel Diaconescu, bagat in dosarul "Murfatlar" in ultimul lot, cel din 20 octombrie 2016, s-a vehiculat ca ar fi fost ofiter al Serviciului Roman de Informatii.

Sechestre ridicate de instanta in "Murfatlar" din "lipsa suportului probator suficient pentru acuzatia adusa" de procurorii DNA

Si aia a fost tot, caci acolo s-a oprit si transparenta DNA pe marele dosar "Murfatlar" si probabil si lucrul in cauza. In instanta insa, majoritatea celor inculpati de DNA au contestat sechestrele dispuse de procurori si expertizele care atestau prejudiciul de peste 130 milioane euro (circa 600 milioane lei). Judecarea contestatiilor pe masurile dispuse de DNA s-au intins chiar si pe un an, ajungandu-se la un moment dat, din informatiile pe care le detinem, la situatia ca la Curtea de Apel Bucuresti sa fie ridicat sechestrul asigurator asupra averii unuia dintre functionarii ANAF, pe motiv ca DNA nu a putut proba vinovatia acestuia, pentru a justifica sechestrul.

Este cazul fostului secretar de stat din Miniserul Finantelor Publice, Mariana Vizoli, in care judecatoarea Daniel Panioglu de la Curtea de Apel Bucuresti a stabilit ca se impune ridicarea sechestrului asigurator data fiind lentoarea cu care s-a desfasurat urmarirea penala de catre DNA, de peste 3 ani si 8 luni, pentru fapte pretins a fi fost comise in urma cu peste 7 ani, nesuficient probate.

Iata cum motiva Curtea de Apel Bucuresti ridicarea sechestrului in dosarul "Murfatlar", fata de fostul secretar de stat in MFP Mariana Vizoli, care a atacat in instanta masura formandu-se cauza nr. 8209/2/2017 (3251/2017):

„Avand in vedere lentoarea cu care se desfasoara urmarirea penala si, mai ales, lipsa suportului probator suficient pentru acuzatia adusa, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca luarea masurii sechestrului asigurator asupra bunurilor mobile si imobile ale inculpatului Vizoli Mariana nu este justificata, cu atat mai mult cu cat raportul de cauzalitate dintre elementul material si urmarea imediata nu este sustinut de elemente probatorii clare, fiind doar o presupunere a procurorului ca inculpatul a avantajat cel putin societatea comerciala solicitanta a autorizatiei de antrepozit fiscal sa prejudicieze bugetul consolidat al statului, prin neplata accizelor. In aceste conditii, cel putin pana la acest moment procesual, prejudiciul material nu-i poate fi imputat inculpatului”.

Dosarul "Murfatlar" este inca deschis, din datele noastre nemaifiind efectuate niciun fel de acte, astfel ca nici in acest moment nu s-a dispus trimiterea in judecata a vreunei persoane din "Murfatlar".

In schimb, la instantele din Constanta se judeca insolventa companiei.

Publicam in facsimil Raportul Inspectiei Judiciare: