Comisia parlamentara de control al activitatii Serviciului Roman de Informatii, condusa de senatorul Claudiu Manda, a dat publicitatii miercuri, 3 octombrie 2018, raportul realizat in urma verificatilor efectuate in ceea ce priveste actiunile de politie politica derulate de SRI in ultimii ani, dar si implicarea SRI in actul de justitie, prin colaborarea cu parchetele, in special DNA. Este vorba despre “Raportul partial reprezentand activitatea comisiei in perioada septembrie 2017-prezent, referitor la mandatele de supraveghere tehnica si la ordonantele procurorilor pe 48 de ore”.

Concluziile sunt devastatoare pentru asa-zisul stat de drept din Romania, construit de institutiile de forta care au condus tara cu arma catuselor, un Sistem odios care incearca cu disperare sa se mentina la putere, inclusiv prin intermediul actiunilor violente de strada si cu manipulari duse pana la varful Comisiei Europene. Avem de fapt o imagine a modului ticalos prin care Romania a fost condusa, milioane de romani fiind interceptati si supravegheati in masa. Un “stat mafiot”, dupa cum il descria chiar fostul presedinte Traian Basescu.

Raportul confirma insa ceea ce Lumea Justitiei a dezvaluit cu mult timp in urma. Si anume ca SRI a interceptat si supravegheat milioane de romani in mod ilegal, printr-o institutie-fantoma. Ne referim la Centrul National de Interceptari, despre care Comisia de control al activitatii SRI a stabilit ca nu a fost infiintat printr-o lege, ci printr-un act administrativ. De altfel, putem spune ca statul represiv si mafiot a fost creat chiar prin acordarea in mod nelegal catre SRI - institutie scapata de sub orice control in timpul lui George Maior (foto dreapta) si Florian Coldea (foto stanga) - a competentei de a face interceptari si actiuni de supraveghere, fara ca cineva sa verifice cum este realizata aceasta actiune. Grav este ca SRI avea obligatia sa apere Constitutia, prin directia sa speciala, si nu sa accepte sa functioneze ca autoritate nationala de interceptari in baza unei hotarari secrete a CSAT din 2002 (un act administrativ). Prin functionarea in ilegalitate a Centrului National de Interceptari, SRI a atentat la siguranta nationala, subminand rolul Parlamentului de unica autoritate legiuitoare si incalcand prevederile Constitutiei care stipuleaza ca tot ceea ce tine de reglementarea aspectelor privind drepturile omului se face numai prin lege.

Sase milioane de romani sub supraveghere si interceptare

De asemenea, aceeasi Comisie de control al actiivitatii SRI dezvaluie o realitate cutremuratoare. Si anume ca in perioada 2005-2016, ascultarea romanilor s-a facut prin 311.000 de mandate de siguranta nationala, mandate de supraveghere tehnica si ordonante de interceptare eliberate de procuror pe maximum 48 de ore. Iar daca avem in vedere ca media pe un mandat era de 20 de persoane, rezulta ca peste 6 milioane de romani au fost interceptati. Printre acestia inclusiv parlamentari, ministri sau chiar membri ai Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.

Totodata, Comisia a observat cum numarul informarilor si sesizarilor trimise de SRI catre DNA a crescut semnificativ dupa semnarea Protocolului PICCJ-SRI din 2009.

Iata cateva fragmente din Raportul Comisiei de control al activitatii SRI, pe care il atasam integral la finalul articolului:

“Prin Hotararea CSAT nr. 0068/2002, Serviciul Roman de Informatii a fost desemnat ca Autoritate Nationala in domeniul realizarii interceptarilor si relatiilor cu operatorii de telecomunicatii. Aceasta Hotarare CSAT, avand forta juridica a unui act administrativ, practic, adauga la cadrul legislativ in vigoare, ca si in cazul Hotararii CSAT nr. 0034/2004, acest lucru fiind posibil numai printr-o lege organica si nu prin acte administrative.

(…)

Notiunea de beneficiari secundari atribuita unor unitati ale Serviciului Roman de Informatii este explicata ca urmare a faptului ca masurile de interceptare si inregistrare audio-video sau altele ce erau dispuse in anumite dosare, nu puteau fi asigurate decat de Serviciul Roman de Informatii prin Centrul National de Interceptari. Prin Hotararea CSAT nr. 0068/2002, Serviciul Roman de Informatii a fost desemnat ca autoritate nationala in domeniul realizarii interceptarilor si relatiilor cu operatorii de telecomunicatii. Cu toate acestea, mentionam ca aceasta hotarare CSAT, prin caracterul sau administrativ, practic, infiinteaza o institutie, astfel, adaugand la cadrul legislativ, ca si in cazul Hotararii CSAT nr. 0034/2004, acest lucru fiind posibil numai printr-o lege organica si nu prin acte administrative.

(...)

Mandatele de securitate nationala erau solicitate si obtinute pentru cunoasterea fenomenului si pentru contracararea riscurilor, amenintarilor si vulnerabilitatilor, prevazute de art. 3 din Legea nr. 51/1991 privind Siguranta Nationala a Romaniei.

Mandatele de supraveghere tehnica erau solicitate si obtinute in conformitate cu reglementarile din Capitolul IV din Codul de Procedura Penala (Legea nr. 135/2010) fiind acordate atunci cand exista o suspiciune rezonabila cu privire la pregatirea sau savarsirea unei infractiuni, fiind acordate atat pentru fapte (in rem) cat si/sau pentru persoane (in personam).

Ordonantele procurorilor pe maxim 48 de ore sunt emise in conformitate cu prevederile art. 141 din Codul de procedura penala, unde se mentioneaza ca 'procurorul poate autoriza, pe o perioada de maxim 48 de ore, masurile de supraveghere tehnica atunci cand:

a. exista urgenta, iar obtinerea mandatului de supraveghere tehnica in conditiile art. 140 ar putea duce la o intarziere substantiala a cercetarilor, la pierderea, alterarea sau distrugerea probelor ori ar pune in pericol siguranta persoanei vatamate, a martorului sau membrilor familiilor acestora'.

Se constata astfel o crestere semnificativa a numarului de mandate de securitate nationala obtinute de Serviciul Roman de Informatii, ajungand de la 1395 in anul 2005 la 3701 in anul 2013. Totodata, poate fi constatata o crestere a tuturor actelor de autorizare, de la 5244 in anul 2005 la 51.248 in anul 2015.

Mentionam ca, referitor la numarul infractiunilor si sesizarilor transmise de Serviciul Roman de Informatii catre DNA prin aplicarea inclusiv a art. 3 lit. f) din Legea 51/1991, ulterior semnarii Protocolului cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, se poate observa ca informarile catre Directia Nationala Anticoruptie au crescut de la 353 in anul 2009 la 1229 in anul 2014.

(…)

Exemplificam Mandatul de Supraveghere Tehnica nr. 846/UP din 4 iulie 2014, in care s-au dispus metode de supraveghere tehnica, acestea insumand supravegherea video, audio sau prin fotografiere, inclusiv cu incuviintarea patrunderii in spatiul privat pentru activarea mijloacelor tehnice a nu mai putin de 80 de persoane. Avem indicii ca numarul de 80 de persoane nu este numarul maxim, ci pot exista si cateva sute de persoane pe un singur mandat de supraveghere tehnica.

Avand in vedere cele peste 311.000 de mandate emise in ultimii 12 ani (2005-2016), precum si faptul ca din audierile efectuate la Comisie si din actiunile de control parlamentar efectuate la unitatile centrale ale SRI, estimam ca media este de 20 de persoane pe un mandat, rezultand ca unui numar de peste 6.000.000 de cetateni li s-au restrans temporar drepturile si libertatile, ceea ce reprezinta mai mult de 2/3 din populatia activa a tarii, fara a lua in calcul si persoanele cu care acestea au interactionat si punerea in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica si a ordonantelor efectuate si de catre alte institutii abilitate conform legii.

(…)

Din datele pe care le detinem la Comisie constatam ca exista persoane carora le-au fost restranse drepturile si libertatile cetatenesti prin mandate de supraveghere tehnica pe o perioada de peste 5 ani. In unele cazuri in care au trecut mai mult de 5 ani de la incetarea mandatului de supraveghere, persoana in cauza nefiind notificata iar dosarul persoanei nefiind inaintat in instanta.

Totodata, am fost sesizati asupra faptului ca au fost peste 100 de mandate ce contin nume de parlamentari din legislatura 2012-2016 fiind vorba de majoritatea membrilor guvernului precum si de cei mai vocali si importanti membri ai Parlamentului ce au fost interceptati pe mandate de securitate nationala.

Mentionam ca exista posibilitatea ca membri ai Consiliului Suprem de Aparare a Tarii sa fi avut mandate prin care li s-au restrans drepturile si libertatile cetatenesti, existand in acest sens o corespondenta la nivelul Comisiei.

(…)

Informatiile obtinute de catre Serviciul Roman de Informatii, prin mandate de securitate nationala erau transmise, in baza Protocolului de cooperare, catre Parchetul General si catre structurile aflate in subordine (DNA, DIICOT, structuri teritoriale etc) si reprezentau fundamentul constituirii echipelor comune/mixte care sa contribuie la strangerea de probe, ajungand, astfel, ca informatiile obtinute prin mandate de securitate nationala sa fie folosite in dosare de urmarire penala”.

Raportul Comisiei parlamentare de control al activitatii SRI: