Este cel putin suspect indemnul la calm exprimat de catre primarul general Nicusor Dan (foto 1) in iunie 2022 si reluat miercuri, 3 mai 2023, dupa o interesanta hotarare a Curtii de Apel Bucuresti pronuntata intr-un dosar vizand Planul Urbanistic General al Capitalei, a declarat avocatul Radu Dinulescu (foto 2) miercuri pentru Lumea Justitiei, in urma pronuntarii CAB.

Ne referim la recursul cauzei nr. 9613/3/2018, prin care, la 24 iunie 2022, o bucuresteanca pe nume Carmen-Speranta-Constanta Tomescu a obtinut anularea PUG-ului din partea judecatoarei Miruna Cazanescu de la Tribunalul Bucuresti. In recurs (inregistrat la Curtea de Apel Bucuresti cu numarul 8446/2/2022), magistratii CAB Cristina Ardeleanu, Silvia Pavelescu si Mihnea Tanase au dat pronuntarea miercuri, 3 mai 2023. Pe de o parte, completul a luat act de faptul ca Speranta Tomescu a renuntat la cererea de chemare in judecata. Pe de alta parte (iar aici apare partea ciudata), aceiasi trei judecatori au admis recursurile declarate de catre administratia locala (Primaria Capitalei si Consiliul General), dispunand anularea sentintei prin care TMB anulase Planul Urbanistic General. Asta desi – repetam – persoana de la care a pornit procesul (reclamanta Speranta Tomescu) renuntase la cererea de chemare in judecata.

Pentru conformitate, redam minuta deciziei CAB nr. 1192/2023 din dosarul nr. 8446/2/2022:

„Ia act de renuntarea la judecata actiunii. Admite recursurile. Anuleaza sentinta. Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.

Cererea de recurs se depune la CAB – Sectia a VIII-a. Pronuntata azi 03.05.2023, prin punerea solutiei la dispozitia partilor, prin mijlocirea grefei”.

Prezentam minuta sentintei TMB nr. 3605/2022 din cauza nr. 9613/3/2018:

„Admite actiunea. Anuleaza HCGMB nr. 269/21.12.2000, emisa de catre institutia parata.

Cu recurs in 15 zile de la comunicare, ce se va depune la Tribunalul Bucuresti. Pronuntata azi, 24.06.2022, prin punerea solutiei la dispozitia partilor, potrivit art. 402 C. Proc. civ., astfel cum a fost acesta modificat de Legea nr. 310/2018”.

Indemnul la calm al lui Nicusor

Tot miercuri, imediat dupa pronuntarea Curtii de Apel Bucuresti, primarul Capitalei Nicusor Dan a scris urmatorul mesaj pe Facebook:

„In iunie 2022 cand Tribunalul Bucuresti a anulat in prima instanta Planul Urbanistic General am indemnat la calm, spunand ca este foarte putin probabil ca hotararea sa nu fie desfiintata in recurs.

Azi, in primul termen al recursului, reclamantul a renuntat la cererea de anulare, deci Planul Urbanistic General al Bucurestiului ramane valabil.

ONG-uri iresponsabile apropiate de speculatorii imobiliari au initiat alte dosare de anulare a Planului Urbanistic General, instantele le-au respins pe toate”.

Avocatul Dinulescu: „Instanta considera ca hotararea data de ea in recurs este atacabila cu recurs”

Nu doar noua ne-a atras atentia minuta hotararii emise de catre Curtea de Apel Bucuresti, ci si avocatului Radu Dinulescu, presedintele Asociatiei Art Metropolis. Miercuri, 3 mai 2023, Dinulescu a afirmat pentru Lumea Justitiei ca acea minuta este formulata atat de ambiguu, incat poate fi interpretata in sensul ca solutia de admitere a recursurilor declarate de catre CGMB si primaria lui Nicusor Dan poate fi atacata cu recurs. Altfel spus: ca poate fi declarat un recurs la recurs.

In aceeasi declaratie oferita Luju.ro, avocatul a acuzat ca apelul la calm lansat de edilul Bucurestilor nu este altceva decat un mesaj adresat sustinatorilor acestuia – mai exact, persoanelor care sprijina „actiunile nihiliste, retrograde si pline de ura fata de urbanismul modern” ale lui Nicusor Dan.

Iata explicatiile lui Radu Dinulescu pentru Luju.ro:

„Este adevarat ca art. 406 din Codul de procedura civila prevede in alin. 1 ca reclamantul poate sa renunte oricand la judecata in tot sau in parte, fie verbal in sedinta de judecata, fie prin cerere scrisa, insa in conformitate cu alin. 6 al aceluiasi articol, renuntarea la judecata se constata prin hotarare supusa recursului, care va fi judecat de instanta ierarhic superioara celei care a luat act de renuntare. Cu alte cuvinte, alin. 6 al art. 406 Cod Procedura Civila reprezinta o veritabila exceptie de la principiul dinsponibilitatii partii, asa cum este el enuntat in alin. 1 citat mai sus. Asta pentru ca nu orice hotarare poate fi atacata cu recurs – si ma refer aici chiar la hotararea data in recurs de instanta Curtii de Apel Bucuresti in litigiul privind anularea PUG Bucuresti.

Alta limitare a principiului disponibilitatii este prevazuta de art. 28 alin 3 din Legea Contenciosului administrativ: „Actiunile introduse de persoanele de drept public si de orice autoritate publica, in apararea unui interes public, precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative nu mai pot fi retrase, cu exceptia situatiei in care sunt formulate si pentru apararea drepturilor sau intereselor legitime de care pot dispune persoanele fizice sau juridice de drept privat”.

In noul Cod de procedura civila, renuntarea la judecata este reglementata in art. 406 alin. (1), care prevede ca „Reclamantul poate sa renunte oricand la judecata, in tot sau in parte, fie verbal in sedinta de judecata, fie prin cerere scrisa”.

Chiar daca norma generala da posibilitatea ca renuntarea la judecata sa poata fi facuta oricand, chiar si in fata instantei de recurs, in materia contenciosului administrativ instanta de recurs va trebui sa faca aplicarea cu prioritate a dispozitiilor art. 28 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ si sa nu poata fi retrase actiunile introduse de persoanele de drept public si de orice autoritate publica, in apararea unui interes public, precum si cele introduse impotriva actelor administrative normative, cu exceptia situatiei in care sunt formulate si pentru apararea drepturilor sau intereselor legitime de care pot dispune persoanele fizice sau juridice de drept privat.

Cum PUG Bucuresti este un act administrativ normativ, iar hotararea instantei de fond constata nulitatea intregului act, si nu doar o nulitate partiala, suntem in situatia sa constatam ca actiunea a fost introdusa luand in considerare interesul public (ce este grav afectat prin nelegalitatea evidenta a PUG), si nu interese private (care au fost eventual clamate strict pentru existenta interesului necesar dobandirii calitatii de reclamant intr-un litigiu bazat pe regulile contenciosului administrativ).

Insa citind pronuntarea din dosarul nr. 8446/2/2022, suntem mirati sa constatam ca instanta, dupa ce ia act de renuntarea la judecata actiunii, nu pronunta doar ceea ce legea – in speta, Codul de procedura civila – o obliga sa faca (in cazul in care am fi fost in acceptiunea textului general si n-am fi avut de a face cu o exceptie), ci admite recursurile, dand astfel senzatia ca a si judecat aceste recursuri – lucru evident imposibil, de vreme ce la primul termen de judecata a luat act de cererea de renuntare. Aspectele ciudate nu se termina aici, instanta considerand ca hotararea data de ea in recurs este atacabila cu recurs. Putem concluziona ca nefiind in competenta materiala a instantei superioare a Curtii de Apel (si anume: a Inaltei Curti) sa judece recursuri la hotararile pronuntate in recurs la Curtea de Apel, instanta ne lasa sa rezolvam noi, ca specialisti ai dreptului, o asemenea exprimare juridica si sa incercam sa ne dam seama cum se poate face intr-o scurta pronuntare un asemenea ilogism juridic.

In incheiere, nu pot sa nu fac o legatura intre pronuntarea comentata de noi mai sus si declaratia lui Nicusor Daniel Dan din iunie 2022, in care spunea: „Avem la dispozitie recursul, ii indemn pe bucuresteni la calm”. Ma intreb a cui nervozitate o calma atunci impetuosul primar general al Bucurestiului. Erau cumva bucurestenii in strada, oripilati de faptul ca PUG-ul Bucuresti a fost declarat ilegal? Nu-mi aduc aminte de asa ceva.

Si daca mai consideram ca primarul general mai stie ce spune, inseamna ca indemnul la calm era numai pentru anumiti bucuresteni, adica pentru sprijinitorii actiunilor lui nihiliste, retrograde si pline de ura fata de urbanismul modern. Sau poate incerca sa ii linisteasca pe sprijinitorii lui din campania electorala, dintre care imi aduc aminte de unul si anume de proaspatul – la acea vreme – primar al Varsoviei, Rafal Trzaskowski, care a trimis in 2020 o scrisoare de sustinere a lui Nicusor Dan pentru functia de primar general.

Un primar exceptional conducatorul destinelor administrative a capitalei Poloniei! Stia in mod evident ca daca cel pe care il sustine va ajunge, cum s-a si intamplat, primar al Bucurestiului, tot capitalul investitional privat sau al organismelor bancare europene nu va ramane incremenit, ci se va muta, pentru crearea de plus valoare arhitecturala, noi locuri de munca si bugete mai mari catre frumosul oras pe care-l pastoreste.

Vedem acum, dupa trei ani, ca a avut dreptate. In Varsovia au dat buluc investitori straini si autohtoni, care au creat un nou centru modern al orasului, cu cladiri asemanatoare cu cele din Singapore sau Dubai (n.r. vezi foto 3 si 4), iar noi ne-am umplut de parloage, gropi in asfalt, serpi in parcuri si someri. Anexam scrisoarea primarului din Varsovia (n.r. vezi facsimil)”.