Presedintele Klaus Iohannis (foto) a uitat de prima sa mare promisiune facuta in campania electorala din 2014. Cu putin timp inainte de a castiga fotoliul de la Palatul Cotroceni, Iohannis s-a batut cu caramida in piept si a sustinut ca primul lucru la care va renunta va fi imunitatea. Au trecut peste patru ani de mandat, am ajuns in 2019, iar Iohannis continua sa fie probabil cel mai imunizat om din Romania. Iar cand este intrebat despre actiunile concrete pe care le-a facut pentru a renunta la imunitate, Werner ne transmite sec faptul ca acestea nu sunt informatii de interes public.

De ce oare nu a renuntat Klaus Iohannis la imunitate, asa cum a promis? Probabil ca a cantarit greu teama ca ar putea fi cercetat in dosare penale, cum ar fi spre exemplu dosarul caselor din Sibiu.

Intai, sa ne amintim ce spunea Iohannis despre imunitatea presedintelui. In 6 noiembrie 2014, asa cum puteti vedea in clipul video de mai jos, candidatul ACL Klaus Werner Iohannis dadea asigurari ca: „Primul lucru la care vreau sa renunt este imunitatea presedintelui Romaniei” (vezi video).

Iohannis n-are vorbele la el. Presedintia a incurcat articolele de lege

Ne-am adus aminte de aceasta declaratie a lui Iohannis in contextul plangerii penale pe care Lia Olguta Vasilescu a anuntat ca o va depune impotriva acestuia, pentru abuz in serviciu, din cauza refuzului presedintelui de a o numi in functia de ministru. Vazand arogantele sustinatorilor lui Klaus Iohannis, care luau in deradere demersul Olgutei Vasilescu, sustinand ca acesta este sortit esecului intrucat presedintele are imunitate, ne-am adresat Administratiei Prezidentiale pentru a afla ce s-a intamplat cu promisiunea din noiembrie 2014.

Astfel, la inceputul acestei luni, am trimis o solicitare catre Administratia Prezidentiala, dorind sa stim ce actiuni concrete a intreprins presedintele, in perioada 21 decembrie 2014 – 8 februarie 2019, in sensul renuntarii la imunitatea conferita de functia prezidentiala.

Raspunsul sosit pe 13 februarie a sunat nici mai mult, nici mai putin decat:

„Ca urmare a solicitarii dumneavoastra, va transmitem ca informatiile solicitate nu fac parte din categoria informatiilor de interes public, astfel cum sunt acestea definite de articolul 2, litera b din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, cu modificarile si completarile ulterioare” (vezi facsimil).

Problema este ca, dupa toate aparentele, Presedintia a incurcat articolele din Legea 544/2001. In sensul ca art. 2 lit. b defineste informatia de interes public, dar art. 12 lit. b precizeaza ca se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor informatiile privind deliberarile autoritatilor.

Iata ce prevad articolele mentionate:

„Articolul 2

In sensul prezentei legi: (...)

b) prin informatie de interes public se intelege orice informatie care priveste activitatile sau rezulta din activitatile unei autoritati publice sau institutii publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informatiei. (...)

Articolul 12

(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1 si, respectiv, la art. 11^1, urmatoarele informatii: (...)

b) informatiile privind deliberarile autoritatilor, precum si cele care privesc interesele economice si politice ale Romaniei, daca fac parte din categoria informatiilor clasificate, potrivit legii”.

Cum ar fi putut suna un raspuns decent

In opinia noastra, Administratia Prezidentiala ar fi putut foarte usor sa iasa din incurcatura, replicand, de exemplu, ca presedintele a avut consultari cu specialisti in drept constitutional sau chiar cu deputati si senatori, spre a analiza oportunitatea constituirii unei noi comisii parlamentare pentru modificarea Constitutiei (ca pe vremea USL), astfel incat in legea fundamentala sa nu mai fie prevazuta imunitatea primului om in stat. Sau ca Iohannis va convoca un referendum consultativ pe tema imunitatii prezidentiale, pe modelul actiunii lui Traian Basescu din 2009. Ori pur si simplu ca acelasi Klaus Iohannis va readuce in discutie subiectul in campania prezidentiala din acest an.

Sa fie teama de dosare?

Oricum: suspiciunea noastra este ca promisiunea din campania prezidentiala a anului 2014 a ramas o simpla vorba-n vant, presedintelui Klaus Werner Iohannis fiindu-i realmente teama ca, imediat dupa renuntarea la imunitate, ar putea deveni suspect in cauza privind casa dobandita prin acte false, instrumentata de PICCJ la sesizarea Lumea Justitiei (click aici pentru a citi). Sau ca i s-ar putea redeschide dosarele in care a fost vizat pe vremea cand era primarul Sibiului. Ne amintim cum, inainte sa devina presedinte, Werner a avut 17 dosare penale la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Alba Iulia. Toate au fost inchise, doua dintre ele chiar in perioada dintre castigarea alegerilor si preluarea mandatului prezidential: unul pe 20 noiembrie, iar celalalt pe 5 decembrie 2014 (click aici pentru a citi).

De aceea spunem ca presedintele Klaus Iohannis este tarselos. Conform DEX Online, cuvantul este sinonim cu „fricos”, „sperios” si „temator”.