Desi Mecanisul de Cooperare si Verificare impus Romaniei in anul 2007 nu mai are nicio baza legala, nemaifiind aplicabil tarii noastre de la 1 ianuarie 2010, data la care a expirat clauza de salvgardare inclusa in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, acest mecanism ticalos continua sa fie impus tarii noastre de un grup ocult care se crede stapan peste Romania. Un grup care are ca interes impiedicarea oricaror reforme in Romania si care urmareste fatis aducerea la putere a unor "tehnocrati Ciolos-Soros", care sa raspunda la comenzile straine ale unor persoane cu interese meschine. Marti, 13 noiembrie 2018, prim-vicepresedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans (foto alaturi de Monica Macovei), a dat citire concluziilor Raportului MCV pe Romania pentru anul 2018, ocazie cu care intreaga Europa a putut constata ingerinta fara drept a acestui organism in treburile interne ale Statului roman.

Sub pretextul necesitatii reformarii Justitiei din Romania si sub aparenta ingrijorare fata de efectele pe care recentele modificari aduse Legilor Justitiei si Codurilor penale le-ar putea aduce sistemului judiciar, Frans Timmermans a criticat dur toate actiunile Parlamentului si ale Guvernului, cerandu-le, cu un tupeu fara margini, sa revina pe traiectoria care va conduce la incheierea procesului MCV. Pentru atingerea acestui deziderat ar trebui, potrivit recomandarilor din Raportul MCV pe anul 2018, sa fie inghetata aplicarea Legilor Justitiei si a ordonantelor de urgenta date de Guvern pe aceste legi, precum si revizuirea Legilor Justitiei, in functie de recomandarile MCV.

Revoltator este faptul ca in Raportul MCV nu este prezentat si modul in care ar fi afectata independenta justitiei de aceste legi, sau care vor fi efectele aplicarii noilor prevederi ale Legilor Justitiei sau Codurilor penale in forma lor actuala.

Deloc surprinzator, in Raportul MCV se recomanda relansarea procesului de numire a procurorului sef DNA (pesemne Adina Florea nu le este pe plac), dar si suspendarea procedurilor de numire si revocare a procurorilor din functii cheie. Cu alte cuvinte, se cere ca procurorul general Augustin Lazar sa ramana pe functie.

Interesant este si faptul ca in tot Raportul MCV nu se sufla o vorba despre protocoalele incheiate de SRI cu Parchetul General, cu Inalta Curte de Casatie si Justitie, dar si cu alte institutii din sistemul judiciar, care au vizat in esenta aservirea Justitiei serviciilor de informatii.

Toate informatiile publice venite din partea Comisiei Europene legate de Raportul MCV pe anul 2018, cu criticile si blamarile aduse Guvernului si Parlamentului fara vreun argument solid, ne dovedesc fara echivoc ca reprezentatii CE au decis sa emita un cec in alb politiei politice care a comis abuzuri in Romania, dandu-le practic mana libera pentru distrugerea Justitiei si pentru transformarea Statului roman in sclavul Europei.

Iata precizarile Comisiei Europene legate de Raportul MCV pe anul 2018, Raport care poate fi citit integral la finalul articolului:

"Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare

Strasbourg, 13 noiembrie 2018

Comisia Europeana publica raportul privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare

Comisia Europeana a adoptat astazi, in contextul mecanismului de cooperare si de verificare (MCV), cel mai recent raport al sau privind progresele inregistrate de Romania in directia indeplinirii angajamentelor asumate privind reforma judiciara si combaterea coruptiei.

Raportul publicat astazi analizeaza evolutia situatiei din noiembrie 2017 pana in prezent. In raport se constata ca, desi Romania a intreprins, in vederea indeplinirii obiectivelor de referinta ale MCV, unele masuri in sensul punerii in aplicare a celor douasprezece recomandari finale emise de Comisie in ianuarie 2017, evolutiile recente au insemnat un regres fata de progresele de pana acum si au pus sub semnul intrebarii evaluarea pozitiva din ianuarie 2017. Aceasta constatare este valabila in special in ceea ce priveste independenta sistemului judiciar, reforma justitiei si combaterea coruptiei la nivel inalt. Prin urmare, in raportul de astazi sunt formulate, de asemenea, o serie de recomandari suplimentare care ar trebui puse in aplicare fara intarziere.

Prim-vicepresedintele Frans Timmermans a declarat: „Este regretabil faptul ca Romania nu numai ca a sistat cursul reformelor, dar a si readus in discutie unele aspecte considerate inchise sau a inregistrat involutii in raport cu realizarile din ultimii 10 ani. Este esential ca Romania sa inregistreze din nou, cat mai repede, progrese in ceea ce priveste combaterea coruptiei si asigurarea independentei sistemului judiciar. Este singura modalitate prin care Romania poate sa revina pe traiectoria care va conduce la incheierea procesului MCV, lucru care este atat in interesul cetatenilor si al tarii, cat si al UE in ansamblul sau.”

In cursul celor douasprezece luni care s-au scurs de la publicarea raportului din noiembrie 2017, Romania a luat unele masuri pentru a pune in aplicare recomandarile formulate in raportul din ianuarie 2017. Cu toate acestea, evaluarea din raportul din ianuarie 2017 a fost intotdeauna conditionata de evitarea inregistrarii unor regrese care sa puna sub semnul intrebarii progresele realizate in ultimii 10 ani. Intrarea in vigoare a legilor modificate ale justitiei, presiunea la adresa independentei sistemului judiciar, in general, si a Directiei Nationale Anticoruptie, in special, precum si o serie de alte masuri care submineaza eforturile de combatere a coruptiei au avut drept efect anularea progreselor sau punerea sub semnul intrebarii a caracterului lor ireversibil. Comisia a observat, de asemenea, ca factori mai largi, din afara sferei MCV, au un impact asupra inregistrarii de progrese in reforma justitiei si combaterea coruptiei. In aceasta privinta, in raport se subliniaza faptul ca existenta unor mijloace de informare in masa libere si pluraliste are un rol important in tragerea la raspundere a factorilor de decizie politici pentru actiunile lor, de exemplu in scoaterea la lumina a unor posibile cazuri de coruptie.

Asadar, cele 12 recomandari formulate in raportul din ianuarie 2017 nu mai sunt suficiente pentru a permite respectarea orientarii formulate de presedintele Jean-Claude Juncker la inceputul mandatul sau de a incheia MCV pana la sfarsitul mandatului actualei Comisii. Prin urmare, in raportul publicat astazi sunt formulate opt recomandari suplimentare menite sa remedieze situatia actuala. In acest sens, va fi necesar ca institutiile-cheie din Romania sa faca dovada unui angajament ferm fata de independenta sistemului judiciar si de lupta impotriva coruptiei, sa recunoasca rolul indispensabil al acestora drept pietre de temelie si sa redea statului capacitatea de a actiona, prin parghiile sale de control si echilibru, atunci cand exista riscul unei involutii. Pentru remedierea situatiei, se recomanda urmatoarele masuri:

1. Legile justitiei

-Suspendarea imediata a punerii in aplicare a legilor justitiei si a ordonantelor de urgenta ulterioare.

-Revizuirea legilor justitiei tinand seama pe deplin atat de recomandarile formulate in cadrul MCV, cat si de cele formulate de Comisia de la Venetia si de Grupul de state impotriva coruptiei al Consiliului Europei (GRECO).

2. Numirile/revocarile in cadrul sistemului judiciar

-Suspendarea imediata a tuturor procedurilor de numire si revocare aflate in curs care vizeaza procurori in functii-cheie.

-Relansarea procesului de numire a unui procuror-sef al DNA care sa aiba experienta dovedita in domeniul urmaririi penale a infractiunilor de coruptie si un mandat clar pentru ca DNA sa continue efectuarea de anchete profesioniste, independente si impartiale in cazurile de coruptie.

-Numirea imediata, de catre Consiliul Superior al Magistraturii, a unei echipe interimare de conducere a Inspectiei Judiciare si numirea, in termen de trei luni, prin concurs, a unei noi conduceri a acestei institutii.

-Respectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii referitoare la numirea sau revocarea unor procurori cu functii de conducere pana la intrarea in vigoare a unui nou cadru legislativ, in conformitate cu recomandarea 1 din ianuarie 2017.

3. Codul penal si Codul de procedura penala

-Inghetarea intrarii in vigoare a modificarilor propuse a fi aduse Codului penal si Codului de procedura penala.

-Relansarea procesului de revizuire a Codului penal si a Codului de procedura penala tinand seama pe deplin de necesitatea de a se asigura compatibilitatea acestor coduri cu dreptul UE si cu instrumentele internationale in materie de combatere a coruptiei, precum si cu recomandarile formulate in cadrul MCV si cu avizul Comisiei de la Venetia.

Comisia va continua sa monitorizeze indeaproape situatia si va efectua o evaluare in acest sens inainte de incheierea mandatului actualei Comisii. Punerea imediata in aplicare a masurilor suplimentare este esentiala pentru a readuce procesul de reforma pe calea cea buna si pentru a permite revenirea la traiectoria care va permite incheierea procesului MCV, astfel cum se mentiona in raportul din ianuarie 2017.

Context

La 1 ianuarie 2007, Comisia a instituit un mecanism de cooperare si de verificare pentru a evalua progresele inregistrate de Romania in raport cu angajamentele asumate in domeniul reformei judiciare si al combaterii coruptiei. incepand din 2007, Comisia prezinta Parlamentului European si Consiliului, la intervale regulate, rapoarte cu privire la progresele inregistrate in aceste domenii. Pentru intocmirea rapoartelor sunt valorificate contactele cu statele membre, cu societatea civila, cu organizatiile internationale, cu experti independenti si cu diverse alte surse. Concluziile Comisiei si metodologia MCV s-au bucurat in mod constant de sprijinul ferm al Consiliului de Ministri, afirmat in concluziile Consiliului publicate dupa fiecare raport.

In raportul privind MCV din ianuarie 2017, Comisia a facut bilantul celor zece ani de MCV, prezentand un tablou al realizarilor obtinute si al provocarilor ramase, si a evidentiat principalele masuri care mai sunt necesare pentru a se asigura indeplinirea obiectivelor urmarite in cadrul MCV. Comisia a formulat in raportul respectiv 12 recomandari care, daca ar fi fost puse in aplicare de Romania, ar fi putut fi considerate suficiente pentru a permite incheierea MCV, cu conditia sa nu intervina evenimente care sa deturneze in mod evident Romania de pe calea reformelor. In raportul din ianuarie s-a subliniat, de asemenea, ca viteza procesului va depinde de cat de repede va fi capabila Romania sa puna in aplicare recomandarile in mod ireversibil. In luna noiembrie a anului trecut a fost realizata o prima evaluare in acest sens, in care se constata ca, desi se inregistrau progrese in punerea in aplicare a unora dintre recomandari, in cursul anului 2017 dinamica reformelor a cunoscut, in ansamblu, o stagnare, ceea ce a incetinit punerea in aplicare a recomandarilor ramase si, totodata, a agravat riscul ca unele aspecte care fusesera considerate indeplinite in raportul din ianuarie 2017 sa trebuiasca sa fie redeschise. Atacurile la adresa independentei sistemului judiciar si punerea sub semnul intrebarii a acesteia au reprezentat, de asemenea, un motiv persistent de ingrijorare.

Raportul publicat astazi este completat de un document de lucru care prezinta o analiza detaliata realizata de Comisie pe baza dialogului sau permanent cu autoritatile romane."

* Cititi aici integral Raportul MCV