Lumeajustitiei.ro a fost sesizata de un grup de avocati (a caror identitate nu o vom prezenta din ratiuni ce tin de interesele clientilor lor) care semnaleaza ca in acest an, desi au depus la CEDO de la Strasbourg o serie de plangeri impotriva unor hotarari judecatoresti strambe, plangerile le-au fost rejectate sistematic de grefierii romani care lucreaza la Strasbourg, fara a fi inregistrate pe rolul Curtii. Avocatii banuiesc ca aceste practici prejudiciante pentru interesele clientilor lor s-au intensificat in acest an dupa vizita din 14 iunie 2016 pe care ministresa Justitiei Raluca Pruna a avut-o la Strasbourg cu presedintele Curtii Guido Raimondi (foto), la fel cum banuiesc si faptul ca ministresa Pruna i-ar fi “prelucrat” pe grefierii nostri sa faca tot ce se poate pentru ca Guvernul Ciolos sa poata raporta ca a scazut simtitor numarul romanilor care se plang la CEDO comparativ cu anii anteriori. In opinia noastra, practicile grefierilor romani la CEDO sunt mult mai vechi, doar ca ele “s-au rafinat” functie de evolutia regulamentului de functionare al Curtii.

CSM a musamalizat sistematic sesizarile impotriva judecatorilor ICCJ care nu-si motiveaza deciziile in termenul de 6 luni in care romanii se pot plange la CEDO

In mai multe randuri, CEDO de la Strasbourg a modificat art. 47 din regulamentul de functionare al Curtii, astfel incat sa se limiteze munca personalului instantei europene, care este pur si simplu sufocata de numarul imens de plangeri venite din partea cetatenilor statelor care au ratificat Conventia Fundamentala Drepturilor Omului. Prin art. 47 s-au impus conditii de forma privitoare la plangeri, in asa fel incat ele sa fie redactate pe formulare tip, si insotite de actele relevante si hotararile judecatoresti criticate. Cand au gandit aceasta modificare de regulament, oficialii CEDO de la Strasbourg au luat in calcul si unele realizati dambovitene si anume faptul ca desi in legea romana se prevede ca redactarea unei hotarari judecatoresti se face in 30 zile, in practica la Inalta Curte si nu numai se motiveaza si dupa un an si jumatate. Astfel, in art. 47 a fost introdus de la 1 ianuarie 2016 si paragraful potrivit caruia: “cererea nu va fi examinata de catre Curte, cu exceptia cazurilor in care: a) reclamantul a furnizat o explicatie satisfacatoare cu privire la nerespectarea respectivei obligatii”. Cu alte cuvinte, daca petentul explica faptul ca pana la implinirea celor 6 luni, decizia judecatoreasca nu a fost redactata, plangerea este admisa la inregistrare pe rolul Curtii.

Lumeajustitiei.ro a prezentat in mai multe randuri cazuri celebre de intarziere a motivarilor la Inalta Curte de peste 6 luni, care au fost acuzate de multe ori de parti ca fiind intarziate in mod premeditat tocmai pentru ca romanilor sa le fie barat drumul la CEDO, stiindu-se ca termenul de prescriptie al depunerii unui plangeri la Strasbourg este de 6 luni de la data ultimei decizii din dosarul intern.

Desi cunostea aceste practici, Inspectia Judiciara si CSM s-au facut ca nu vad semnalele publice si au refuzat sa sanctioneze judecatorii ICCJ ori de la anumite curti de apel, musamalizand la o maniera infractionala plangerile justitiabililor, in pofida faptului ca art. 99 din Legea 303/2004 prevede ca neredactarea in termenul legal de 30 de zile a unei hotarari judecatoresti constituie abatere disciplinara care se sanctioneaza de la avertisment si pana la excluderea din magistratura.

Ca sistemul a urmarit dinadins ca plangerile romanilor la CEDO sa fie boicotate din pricina ca la ICCJ si marile instante nu se motiveaza in termenul de 6 luni in care se prescrie o plangere la CEDO, sta si in realitatea ca au existat frecvente cazuri de judecatori de la judecatorii si tribunale care au fost sanctionati disciplinar pentru intarziere in redactarea lucrarilor, dar desi la ICCJ aceasta practica era mai mult decat frecventa, s-a inchis ochii. Insasi fosta sefa a ICCJ Livia Stanciu (membru de drept in CSM) avea decizii neredactate de peste 6 luni (publicate pe larg de Lumeajustitiei.ro).

Atentie! Neredactarile in termenul legal la ICCJ se produc cu predilectie in dosarele penale in care rechizitoriile sunt instrumentate de DNA, iar acuzatii se plang ca nu exista probe impotriva lor si ca au fost condamnati abuziv, dandu-se copy-paste dupa rechizitoriile DNA!

Ce se intampla azi la CEDO – caz concret de lup pus paznic la stana

Iata si cazul concret semnalat de avocati: In dosarul la care se refera facsimilul de mai jos, petentul prin avocat s-a plans la CEDO de faptul ca instantele de judecata romanesti i-au incalcat dreptul la un proces echitabil.

Plangerea a fost depusa la CEDO in termenul legal de 6 luni, cu precizarea ca:

-decizia ICCJ din 2016 – in recurs in casatie - nu a fost inca redactata;

Cu toate acestea, un anume referend juridic, care a semnat pentru grefierul Curtii cu numele “D. Lupu”, i-a transmis petentului la 8.07.2016: “Constat ca nu sunt intrunite cerintele impuse de articolul 47 din regulamentul Curtii: nu sunt incluse copii ale documentelor pertinente cu referire la deciziile sau masurile de care intelegeti sa va plangeti, mai precis: copia deciziei motivate emisa de Inalta Curte de Casatie si Justitiei in dosarul …/1/2016. In consecinta, Curtea nu poate examina cererea dvs. Va informez ca niciun element al acesteia nu a fost pastrat”.

Referitor la acest caz, avocatii care au contactat Lumeajustitiei.ro ne-au mai precizat ca respingerea inregistrarii plangerii este abuziva si din cauza ca motivatia oferita este una inventata intrucat: “Reclamantul arata ca, pana la data formularii plangerii, hotararea data in recurs in casatie nu fusese motivata de ICCJ si ca, de asemenea, recursul in casatie reprezinta o cale extraordinara de atac a carei parcurgere nu prelungeste termenul de 6 luni in care trebuie sa te adresezi CEDO. Astfel, pentru un motiv stupid, desi plangerea a fost facuta in termen, fiind respinsa ca inadmisibila, Reclamantul a iesit din termenul in care se poate adresa CEDO”.

Intrebari legitime

-Cine sunt acesti indivizi care resping abuziv plangerile victimelor abuzurilor judiciare din Romania?

-Cat de mult a penetrat sistemul romanesc Curtea de la Strasbourg?

Precizam ca in scurt timp grupul de avocati va formula plangeri penale impotriva functionarilor de la grefa Curtii de la Strasbourg care resping pe motive inventate plangerile.

* Cititi aici dezvaluiri despre judecatorii ICCJ nesanctionati de CSM pentru intarzieri uriase in redactarea deciziilor

* Cititi aici art. 47 din Regulamentul Curtii de la Strasbourg