Transpareny International Romania a dat publicitatii, miercuri, 25 mai, Raportul National asupra Coruptiei, prezentand in sumar cele mai importante evolutii institutionale, legislative si de politica publica cu impact asupra luptei impotriva coruptiei in perioada octombrie 2009-februarie 2011.”„Raportul identifica faptul ca Romania se confrunta cu situatia unui stat captiv din perspectiva coruptiei. Politicile de prevenire a coruptiei sunt inexistente sau au efect de impact zero, iar politicile de sanctionare a coruptiei se confrunta cu o credibilitate redusa din punct de vedere al opiniei publice, dat fiindca anchetele par selective in anumite cazuri, sau ca in alte cazuri institutiile care trebuie sa asigure ordinea de drept protejeaza anumite sfere politice prin pasivitatea lor!, a declarat pentru Lumeajustitiei.ro directorul executiv al TI Romania, Victor Alistar. In privinta implementarii noilor Coduri, Victor Alistar a precizat ca acestea ”vor conduce la o practica neunitara, mai ales pe Codul Civil, precum si lipsa masurilor institutionale pentru punerea lor in aplicare, printr-un management al resurselor umane”.

In legatura cu modificarile aduse legislatiei privind achizitiile publice, Raportul Transparency arata ca, desi acestea ”coboara o serie de praguri, introducand noi garantii de competitivitate, aduce o serie de neclaritati cu privire la rezolvarea contestatiilor. Apar interferente si suprapuneri de competente pentru fiecare institutie si neclaritati privind instantele chemate sa solutioneze litigiile ce decurg din procesul achizitiilor publice, ce pot crea serioase brese pentru trucarea licitatiilor fara aparitia contestatiilor. in aceeasi sfera de reglementare, a contractarii publice, a aparut legea Parteneriatului Public Privat”.

Cu privire la administratia pubica, Raportul arata ca, in cursul anului 2009 au fost emise doua ordonante de urgenta prin care au fost introduse unele reglementari privind masuri de imbunatatire a activitatii administratiei publice. A fost introdus proiectul de management ca una dintre conditiile pentru ocuparea functiilor de director coordonator si director coordonator adjunct din cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor si ale celorlalte organe ale administratiei publice centrale din unitatile administrativ-teritoriale si ale altor servicii publice. Astfel ca, aceste functii se vor exercita in baza unui contract de management semnat cu ordonatorul principal de credite al serviciului public respectiv, contract ce ofera titularului vechime in munca si in specialitate. Cele doua ordonante au determinat emergenta unui adevarat scandal mediatic, public, dar si institutional si au generat o serie de procese in instanta. Evaluata pe buna dreptate ca fiind actul normativ ce permitea politizarea functiilor publice de conducere, prima ordonanta a permis demiterea directorilor si adjunctii lor din deconcentrate. S-au organizat pe respectivele posturi noi concursuri, la care evaluarea evident subiectiva a proiectelor de management solicitate a determinat aparitia unor acuze, adesea bine fundamentate, de politizare a administratiei publice. La declararea neconstitutionala a ordonantei, o lunga serie de institutii au ramas intr-o situatie extrem de complicata, avand un vechi director demis pe baze neconstitutionale si un nou director numit pe baza unei ordonante, inainte de suspendarea efectelor sale prin decizia Curtii. Situatia structurilor deconcentrate ale ministerelor ce aveau doua persoane ocupand concomitent functia de director s-a perpetuat in unele cazuri pe tot parcursul anului 2010.

ANI a deviat de la scopul sau!

Raportul TI Romania subliniaza, la institutiile menite sa combata coruptia, ca ”Strategia Consiliului National de Integritate 2011 reprezinta un semn de maturitate institutionala a CNI, aflat deja la al doilea mandat, si considera ca un proces de consultare si conlucrare, care sa asigure atat eficienta si comprehensivitatea documentului, dar si recunoasterea si asumarea acestuia de catre toti actorii interesati este esentialin construirea unui document strategic de calitate. Noua forma a legii ANI si a atributiilor sale, forma si organizarea acesteia reprezinta oincercare de resuscitare contra cronometru a unei legi care nu a fost conceputa si gandita profund. Avand in vedere lipsurile evidente ale reglementarii, se impune un alt tip de abordare a problemei pe care aceasta o reglementeaza, conceperea unei legi noi, ferita de vicii constitutionale, trebuind sa fie una dintre prioritatile legiuitorului. In acest context, trebuie mentionat Mecanismul de cooperare si verificare (MCV ) infiintat,in decembrie 2006, prin Decizia 2006/928 a Comisie Europene, una dintre cele patru conditionari fiind crearea unui organism pentru integritate cu responsabilitati in domeniul verificarii patrimoniului. Consecinta a fost crearea Agentiei Nationale de Integritate care,insa, a deviat de la scopul sau, mecanismul instituit fiind negativ sanctionat de catre Curtea Constitutionala. Precizam totusi ca, forma actuala a legii abordeaza domeniul integritatiiintr-un mod mult mai atent cu privire la persoana celui evaluat. Celeritatea cu care a fost elaborat actul normativ care sa punain acord cu Constitutia legea de functionare a Agentiei, pune sub semnul intrebarii studiile obligatorii care trebuie realizate inaintea adoptarii unei legi, in special una de importanta celei privind domeniul coruptiei, transparentei institutionale si a integritatii functionarilor publici”.

In ce priveste mecanismul de promovare la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Raportul Transparency International Romania recomanda solutionarea cu celeritate a problemelor legate de promovarea la ICCJ prin declansarea unui amplu proces consultativ in vederea revizuirii procedurilor existente in mod transparent. TI Romania sustine solicitarea venita din chiar interiorul sistemului de a institui un sistem transparent şi accesibil, respectiv organizarea unui concurs organizat la nivel national, care sa cuprinda toate ramurile dreptului nu numai aceea in care este specializat candidatul, in vederea unei aprecieri exhaustive a pregatirii şi competentelor sale.

“Consideram de asemenea ca este utila stabilirea unei proceduri prealabile care sa permita o preselectie a candidatilor, la sustinerea efectiva a examenului urmând sa intre cei care au incheiat pozitiv, conform unui punctaj stabilit in functie de diferite criterii specifice, faza de preselectie”.

* Cititi Raportul National asupra Coruptiei realizat de TI Romania pe http://www.transparency.org.ro/politici_si_studii/studii/national_coruptie/2011/RNC2011.pdf