Printre factorii de risc sesizati de conducerea Ministerului Justitiei, prin Catalin Predoiu, in Raportul privind starea Justitiei, au fost identificati, ca factori de risc resursele materiale si financiare, precum si lipsa de predictibilitate si stabilitate a aspectelor privind statutul judecatorilor si procurorilor, iar ca principale vulnerabilitati, volumul de dosare aflat pe rolul instantelor/parchetelor din Romania, subdimensionarea personalului afectat sistemului si subfinantarea instantelor/parchetelor din perspectiva resurselor materiale alocate sistemului judiciar.

In acelasi timp, MJ a atacat, printr-o asa-numita ”analiza completa si exacta a volumului de munca” instante mari precum Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel, aratand urmatoarele aspecte:

”- identificarea cauzelor care genereaza hotarari diferite in aceeasi materie de drept si care exced cazurilor integrabile sintagmei „jurisprudenta neunitara”. Analiza ar fi adus in discutie problema incalcarii disciplinei jurisdictionale de unele instante/sectii, care, in cadrul aceleasi jurisdictii , deservind aceeasi comunitate, pronunta hotarari diferite in aceeasi materie de drept, fapt neintalnit in Statele Membre si care nu poate fi justificat de „jurisprudenta neunitara”.

- modul de utilizare a personalului auxiliar de specialitate al instantelor. Datele statistice arata ca unele instante exercita un management defectuos al resurselor umane. Astfel, sunt instante in care ponderea utilizarii grefierilor in sedinta de judecata este de sub 40%, 60% din personal fiind utilizat in activitati exterioare procedurilor judiciare (ex. CA Bucuresti, Tribunalul Bucuresti), in timp ce, majoritatea instantelor din Romania aloca in proportie de cca 80% acest personal in sprijinul judecatorilor.

- justa alocare a personalului intre instantele din tara - unele instante/parchete sunt incarcate disproportionat in raport cu altele, fapt de natura a atrage atentia cat priveste injusta alocare a resurselor umane in sistemul judiciar, cu consecinte asupra volumului de activitate al acestora. Se impune, pe langa prezentarea statistica pe jurisdictii si o analiza comparativa pe verticala si orizontala a distributiei muncii”.

In urma pozitiei MJ legata de Raportul privind starea Justitiei realizat de CSM, conducerea Tribunalului Bucuresti a transmis pentru Lumeajustitiei.ro un comunciat din care reiese ca MJ manipuleaza opinia publica si ca in realitate implicarea pe problemele ”descoperite ca bube negre” in managementul TMB si CAB exista chiar din cauza politicii si atitudinii MJ. Redam in intregime comunicatul TMB:

„Conducerea Tribunalului Bucuresti a luat act cu surprindere de pozitia afirmata de Ministerul Justitiei cu privire la managementul resurselor umane realizat la nivelul Tribunalului Bucuresti, pozitie cuprinsa in comentariile facute dupa publicarea Raportului Consiliului Superior al Magistraturii privind starea justitiei.

Tribunalul Bucuresti este una dintre instantele cu cel mai mare volum de activitate din tara, pentru care insa schema de personal auxiliar nu a mai fost regandita din anii ’90, desi an de an s-a invederat sporirea constanta a numarului de cauze si necesitatea adaptarii numarului de personal existent la realitatile prezente. Se arata de Ministerul Justitiei ca pentru Tribunalul Bucuresti ponderea de utilizare a grefierilor in sedintele de judecata ar fi de sub 40%. Ministerul Justitiei stabileste aceste date in conditiile in care nu a realizat o analiza la fata locului, ci probabil valorificand cifre din cuprinsul fundamentarii bugetului de cheltuieli de personal. in raportul de inspectie prezentat de inspectia judiciara se atesta ca la nivelul Tribunalului Bucuresti s-au facut eforturi continue pentru asigurarea functionarii tuturor compartimentelor in contextul unor resurse umane insuficiente. Mai mult, auditul derulat de Curtea de Apel Bucuresti la Tribunalul Bucuresti in luna aprilie 2011 releva necesitatea imperioasa a sporirii numarului de personal auxiliar. Atat verificarile inspectiei judiciare, cate si cele ale conducerii Curtii de Apel Bucuresti au presupus prezenta efectiva in instanta a echipelor de audit, sens in care consideram ca rezultatul analizei acestora este corespunzator realitatii muncii in instanta noastra.

Ministerul Justitiei pierde din vedere faptul ca pentru majoritatea compartimentelor direct implicate in lucrul cu publicul si in gestiunea administrativa a resurselor nu a fost alocat personal de functionare in schema, conducerea Tribunalului Bucuresti fiind nevoita sa utilizeze grefieri in munca din biroul resurse umane, in relatia cu expertii judiciari si traducatorii, in asigurarea comunicarii zilnice cu solicitantii din zona partidelor politice si ai organizatiilor non guvernamentale. In registraturile Tribunalului Bucuresti unde se inregistreaza in medie cate 1.000 dosare zilnic nu sunt angajati conform schemei grefieri registratori, de aceea pentru fiecare din cele 9 sectii au fost distribuiti cate doi grefieri pentru a realiza desfasurarea activitatii. Cele peste 130.000 dosare rulate de Tribunalul Bucuresti in anul 2010 au fost gestionate de 25 arhivari, care au in atributii si actiunile de conservare a arhivei pasive de circa 1 milion dosare.

Desigur, daca Ministrul Justitiei apreciaza ca toate aceste servicii pot fi inchise pentru public, se poate realiza o distributie a grefierilor in sprijinul magistratilor in sedintele de judecata.

Punctul de vedere al Ministerului Justitiei, conturat posibil prin raportare la alte instante din tara care nu au nici volumul de activitate al Tribunalului Bucuresti si nici atributiile de competenta speciale ale instantei noastre, ignora starea reala a resurselor de personal auxiliar din instantele bucurestene.

Saptamanal la Tribunalul Bucuresti se deruleaza in medie 360 sedinte de judecata, grefierii de sedinta intrand in medie in 3 sedinte fiecare in acest interval de timp.

Subliniem ca fara prezenta zilnica peste programul de lucru a intregului personal, cu sute de ore suplimentare neplatite functionarea Tribunalului Bucuresti ar fi imposibila.

Solicitarile inaintate pentru suplimentarea schemelor au fost amanate dupa prezentarea studiilor de impact in curs de intocmire in raport de intrarea in vigoare a noilor Coduri. Chiar si pentru aceste studii de impact, cererile de informare din partea Ministerului Justitiei au sosit in regim de urgenta, cu sute de intrebari necesar a fi trecute prin filtrul tuturor sectiilor si judecatoriilor arondate si cu termene de raspuns extrem de scurte, sens in care verificarile risca sa devina pur formale.

Daca solicitarile noastre ar fi avut ecou, iar numarul personalului auxiliar ar fi sporit corespunzator volumului actual de activitate, cu siguranta grefierii de sedinta ar fi fost alocati in salile de judecata. Pana atunci, credem ca functionarea compartimentelor de lucru cu publicul, a birourilor executari penale, resurse umane, financiar, expertize tehnice, apostile, persoane juridice, partide politice trebuie sa fie asigurata, personalul ce le deserveste fiind redistribuit din schema de ansamblu a Tribunalului Bucuresti.

Reafirmam pozitia Tribunalului Bucuresti de a realiza un serviciu public rapid, accesibil publicului, deziderat in raport de care asigurarea necesarului de personal auxiliar ramane o prioritate.

Pentru corecta informare a publicului, punem la dispozitia Ministerului Justitiei raportul Inspectiei Consiliului Superior al Magistraturii consecutiv controlului desfasurat in octombrie 2010 si raportul de audit intocmit pe baza de metode statistice si verificari concrete de catre Conducerea Curtii de Apel Bucuresti in aprilie 2011”. Comunicatul este semnat de coordonatorul Biroului de Informare si relatii publice din TMB, judecator Laura Andrei (foto).