E pe cale sa ia sfarsit ceea ce de ani buni a devenit un cosmar pentru nenumarati utilizatori de Facebook, Twitter, precum si alte retele sociale: cenzura in spatiul virtual pe baza unor criterii arbitrare. Ne referim atat la stergerea unor postari care nu convin politiei gandirii instituite de catre aceste retele, cat si pur si simplu la eliminarea unor conturi care pun probleme incomode pentru retorica oficiala a acelorasi retele.

Joi, 28 mai 2020, presedintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump (foto 1), a emis un ordin executiv prin care le cere autoritatilor federale responsabile cu aplicarea legii sa stabileasca in ce masura gigantii internetului pot fi trasi la raspundere legal pentru cizma cu care apasa asupra libertatii de expresie. Ordinele executive sunt instrumentele legale prin care presedintii americani ii pot cere guvernului federal (Departamentul de Stat) sa ia anumite masuri.

Mai exact, prin respectivul ordin executiv, Trump il desemneaza pe Procurorul General William Barr (foto 2) sa constituie un grup de lucru care sa analizeze in ce masura legislatia americana in vigoare permite ca retelelor sociale sa le fie interzis a cenzura dupa bunul plac postari sau conturi, numai pentru ca un utilizator sau altul are anumite simpatii politice care nu convin Facebook sau Twitter ori distribuie materiale ce pun la indoiala „adevaruri” repetate insistent pe canalele oficiale. Trump nu mentioneaza niciun exemplu in acest sens, dar nu putem sa nu ne gandim, de pilda, la uriasa cenzura practicata de retelele sociale, sub pretext de combatere a stirilor false („fake news”), impotriva tuturor celor care au pus la indoiala isteria coronavirusului si masurile dictatoriale ale numeroaselor guverne in numele combaterii COVID-19.

Redam traducerea ordinului executiv (il gasiti in original aici, pe site-ul Casei Albe):

„Prin autoritatea cu care am fost investit ca presedinte de catre Constitutie si legile Statelor Unite ale Americii, se dispune astfel:

Sectiunea 1. Politica. Discursul liber este fundamentul democratiei americane. Parintii nostri fondatori au protejat acest drept sacru cu Primul amendament la Constitutie. Libertatea de a exprima si dezbate ideile este fundamentul tuturor drepturilor noastre ca popor liber.

Intr-o tara care a apreciat de mult libertatea de exprimare, nu putem permite unui numar limitat de platforme online sa aleaga discursul pe care americanii il pot accesa si transmite pe internet. Aceasta practica este in esenta ne-americana si antidemocratica. Cand companiile mari si puternice de social media cenzura opiniile cu care nu sunt de acord, ele exercita o putere periculoasa. Ele inceteaza sa functioneze ca panouri de informatii infovensive si ar trebui sa fie privite si tratate drept creatori de continut.

Cresterea platformelor online din ultimii ani ridica intrebari importante cu privire la aplicarea idealurilor primului amendament la tehnologia moderna de comunicatii. Astazi, multi americani urmaresc stirile, raman in legatura cu prietenii si familia si isi impartasesc parerile despre evenimentele actuale prin intermediul social media si al altor platforme online. Drept urmare, aceste platforme functioneaza in multe feluri ca echivalent de secol XXI al pietei publice.

Twitter, Facebook, Instagram si YouTube au o putere imensa, daca nu chiar fara precedent, de a modela interpretarea evenimentelor publice; de a cenzura, sterge sau de a face sa dispara informatiile; si de a controla ceea ce oamenii vad sau nu vad.

In calitate de presedinte, mi-am exprimat clar devotamentul fata de dezbaterea libera si deschisa pe Internet. O astfel de dezbatere este la fel de importanta online la fel cum este in universitatile noastre, primariile si casele noastre. Este esentiala pentru sustinerea democratiei.

Platformele online se angajeaza intr-o cenzura selectiva care dauneaza discursului nostru national. Zeci de mii de americani au raportat, printre alte comportamente problematice, platformele online care „semnalizeaza” continutul ca fiind necorespunzator, chiar daca nu incalca nicio regula; efectuarea de modificari inopinate si inexplicabile ale politicilor companiei care au ca efect defavorizarea anumitor puncte de vedere; si stergerea continutului si a unor conturi intregi, fara avertisment, fara justificare si fara scapare.

Twitter decide acum in mod selectiv sa plaseze o eticheta de avertizare pe anumite tweet-uri intr-o maniera care reflecta in mod clar prejudecatile politice. Dupa cum s-a discutat, Twitter nu pare sa fi pus niciodata o asemenea eticheta pe tweet-ul altui politician. Inca de saptamana trecuta, reprezentantul (n.r. deputatul) Adam Schiff (n.r. din Partidul Democrat) a continuat sa-si induca in eroare urmaritorii (n.r. de pe Twitter), colportand demult-demontata farsa a Complotului Rusesc (n.r. pretinsa implicare a Rusiei in alegerea lui Trump ca presedinte), iar Twitter nu a semnalat aceste tweeturi. Deloc surprinzator, responsabilul sau cu asa-numita „Integritate a site-ului” si-a etalat partizanatul politic in propriile tweeturi.

Concomitent cu unele platformele online care invoca justificari inconsistente, irationale si nefondate pentru a cenzura sau a restrictiona discursul americanilor aici, pe plan intern, mai multe platforme online profita si promoveaza agresiunea si dezinformarea raspandite de guvernele straine precum cel al Chinei. O companie din Statele Unite, de exemplu, a creat un motor de cautare pentru Partidul Comunist Chinez care ar fi pus pe lista neagra cautarile pentru „drepturile omului”, a ascuns date nefavorabile Partidului Comunist Chinez si le-a luat urma utilizatorilor considerati eligibili pentru a fi supravegheati. De asemenea, a stabilit parteneriate de cercetare in China care ofera beneficii directe armatei chineze. Alte companii au acceptat reclame platite de guvernul chinez care raspandesc informatii false despre incarcerarea in masa a minoritatilor religioase din China, permitand astfel aceste abuzuri asupra drepturilor omului. De asemenea, au amplificat propaganda Chinei in strainatate, inclusiv permitand oficialilor guvernamentali chinezi sa-si foloseasca platformele pentru a raspandi dezinformarea cu privire la originile pandemiei COVID-19 si sa submineze protestele pro-democratie din Hong Kong.

Ca natiune, trebuie sa incurajam si sa protejam diverse puncte de vedere in mediul de comunicatii digitale de astazi, in care toti americanii pot si ar trebui sa aiba o voce. Trebuie sa cautam transparenta si responsabilitatea de pe platformele online si sa incurajam standardele si instrumentele pentru a proteja si pastra integritatea si deschiderea discursului american si libertatea de exprimare.

Sectiunea 2. Protectii impotriva cenzurii online. (a) Politica Statelor Unite este de a cultiva reguli de baza clare care sa promoveze dezbaterile libere si deschise pe Internet. Printre regulile fundamentale care reglementeaza acea dezbatere este imunitatea la raspundere creata de articolul 230 litera (c) din Legea privind decenta in comunicatii. Politica Statelor Unite prevede clarificarea sferei de aplicare a acestei imunitati: imunitatea nu ar trebui sa se extinda dincolo de textul si scopul sau de a oferi protectie celor care pretind ca ofera utilizatorilor un forum pentru exprimare libera si deschisa, dar in realitate isi folosesc puterea asupra unui mijloc vital de comunicare pentru a se angaja in actiuni inselatoare sau care constituie un pretext pentru inabusirea dezbaterii libere si deschise, prin cenzurarea anumitor puncte de vedere.

Sectiunea 230 (c) a fost conceputa pentru a aborda problema deciziilor judecatoresti de pana acum care prevedeau ca daca o platforma online restrictiona accesul la un anumit continut postat de altii, acea platforma ar deveni astfel un „editor” al intregului continut afisat pe site-ul sau in scopuri nepotrivite, precum defaimarea. Dupa cum stipuleaza clar titlul sectiunii 230 (c), prevederea ofera „protectie” pentru raspunderea limitata unui furnizor de servicii informatice interactive (cum ar fi o platforma online) care se implica in blocarea continutului daunator dupa logica „bunului samaritean”. Cu precadere, Congresul a urmarit sa ofere protectii platformelor online care au incercat sa protejeze minorii de continutul daunator si sa se asigure ca astfel de furnizori nu vor fi descurajati sa elimine materiale nocive. Dispozitia a fost menita, de asemenea, sa perpetueze viziunea expresa a Congresului, conform careia Internetul este un „forum pentru o diversitate reala a discursului politic” Protectiile limitate oferite de statut ar trebui sa fie interpretate in acest sens.

In special, litera (c) (2) abordeaza in mod expres protectiile impotriva „raspunderii civile” si specifica faptul ca un furnizor de servicii informatice interactive nu poate fi tras la raspundere „din cauza” deciziei sale luate in „buna-credinta” de a restrictiona accesul la continutul pe care (n.r. furnizorul) il considera a fi „obscen, indecent, lasciv, murdar, excesiv de violent, hartuitor sau care poate deranja in alte feluri”. Politica Statelor Unite este de a se asigura ca, in masura maxima permisa de lege, aceasta dispozitie nu este denaturata pentru a le oferi protectie fata de tragerea la raspundere platformelor online care – departe de a actiona cu „buna-credinta” pentru a elimina continutul deranjant – se angajeaza in actiuni inselatoare sau pretextuale (adesea contrare conditiilor de utilizare declarate) pentru a suprima punctele de vedere cu care nu sunt de acord. Sectiunea 230 nu a fost destinata sa permita ca o mana de companii sa se transforme in titani ce controleaza caile vitale pentru discursul nostru national, sub pretextul de a promova forumuri deschise pentru dezbatere, iar apoi sa le ofere acelor monstri imunitate atunci cand isi folosesc puterea pentru a cenzura si reduce la tacere continutul si punctele de vedere care nu le plac. Atunci cand un furnizor de servicii informatice interactive elimina sau restrictioneaza accesul la continut, iar actiunile sale nu indeplinesc criteriile de la litera (c) (2) litera (A), este angajat in conduita editoriala. Politica Statelor Unite este ca un astfel de furnizor sa piarda in mod corespunzator protectia privind raspunderea limitata de la litera (c) (2) (A) si sa poata fi tras la raspundere ca orice editor traditional, care nu este furnizor online.

(b) Pentru a promova politica descrisa la subsectiunea (a) din aceasta sectiune, toate departamentele si agentiile executive ar trebui sa se asigure ca aplicarea de catre ele a sectiunii 230 (c) reflecta in mod corespunzator scopul restrans al sectiunii si sa ia toate masurile adecvate in acest sens. In plus, in termen de 60 de zile de la data prezentului ordin, secretarul de stat responsabil cu Comertul (n.r. echivalentul ministrului Comertului din Romania), in consultare cu Procurorul General si actionand prin Administratia Nationala de Telecomunicatii si Informatii (NTIA), va depune o cerere de pronuntare a hotararii la Comisia Federala pentru Comunicatii (FCC), prin care sa solicite ca FCC sa propuna rapid reglementari pentru a clarifica:

(i) interactiunea dintre literele (c) (1) si (c) (2) din sectiunea 230, in special pentru a clarifica si determina circumstantele in care unui furnizor de servicii informatice interactive care restrictioneaza accesul la continut intr-o maniera neprotejata in mod specific de litera (c) (2) litera (A) ii poate fi interzis, in acelasi timp, sa solicite protectie in temeiul literei (c) (1), care se limiteaza la a preciza ca un furnizor nu trebuie tratat ca editor sau ca vorbitor pentru publicarea continutului din partea unei terte parti si nu se adreseaza responsabilitatii furnizorului pentru propriile decizii editoriale;

(ii) conditiile in care o actiune care restrictioneaza accesul sau disponibilitatea materialului nu este „luata cu buna-credinta” in sensul alineatului (c) (2) punctul A) din sectiunea 230, in special daca unele masuri pot fi „luate cu buna credinta” daca respectivele materiale sunt:

(A) inselatoare, pretextuale sau neconcordante cu conditiile furnizorului; sau

(B) luate dupa ce nu au furnizat o notificare adecvata, o explicatie rationala sau o oportunitate semnificativa de a fi audiat (n.r. utilizatorul al carui continut a fost sters de catre platforma sociala); si

(iii) orice alte reglementari propuse pe care NTIA le incheie pot fi adecvate pentru a promova politica descrisa la subsectiunea (a) din aceasta sectiune.

Sec. 3. Impiedicarea ca dolarii contribuabililor SUA sa finanteze platformele online care restrictioneaza libertate de expresie. (a) Seful fiecarui departament si al fiecarei agentii executive examineaza cheltuielile federale ale agentiei sale pentru publicitate si marketing directionate catre platformele online. Aceasta revizuire va include suma de bani cheltuita, platformele online care primesc bani publici si autoritatile legale disponibile pentru a restrictiona primirea de bani pentru publicitate.

(b) In termen de 30 de zile de la data prezentului ordin, seful fiecarei agentii raporteaza constatarile directorului Oficiului de Management si Buget.

(c) Departamentul (n.r. Ministerul) Justitiei examineaza restrictiile de exprimare a opiniilor impuse de fiecare platforma online identificata in raportul descris la subsectiunea (b) din aceasta sectiune si evalueaza daca platformele online sunt mijloace de comunicare care pun probleme in ceea ce priveste discursul guvernamental, din cauza discriminarii pe baza opiniilor, din cauza inselarii consumatorilor sau din cauza altor rele practici.

Sec. 4. Revizuirea federala a unor acte sau practici nedrepte sau inselatoare. (a) Politica Statelor Unite este faptul ca marile platforme online, precum Twitter si Facebook, ca mijloace critice de a promova circulatia libera a cuvantului si a ideilor in ziua de astazi, nu trebuie sa restrictioneze discursul protejat prin lege. Curtea Suprema a remarcat ca site-urile de socializare, in calitatea lor de piata publica moderna, „pot oferi poate cele mai puternice mecanisme disponibile unui cetatean privat pentru a-si face auzita vocea”. Comunicarea prin aceste canale a devenit importanta pentru o participare semnificativa la democratia americana, inclusiv pentru posibilitatea de petitionare a liderilor alesi. Aceste site-uri ofera publicului un forum important pentru ca altii sa se angajeze in libera exprimare si dezbatere.

(b) In mai 2019, Casa Alba a lansat un instrument de raportare a distorsiunilor tehnice, pentru a le permite americanilor sa raporteze incidente de cenzura online. In doar cateva saptamani, Casa Alba a primit peste 16.000 de reclamatii privind faptul ca diverse platforme online cenzurau sau luau masuri impotriva utilizatorilor pe baza punctelor lor de vedere politice. Casa Alba va transmite aceste plangeri Departamentului Justitiei si Comisiei Federale a Comertului (FTC).

(c) FTC va trebui sa se gandeasca la luarea de masuri, corespunzatoare si in concordanta cu legislatia aplicabila, pentru a interzice actele sau practicile neloiale sau inselatoare in comert sau care afecteaza comertul, in conformitate cu sectiunea 45 din titlul 15, Codul Statelor Unite. Astfel de acte sau practici nedrepte sau inselatoare pot include practici ale unor entitati care intra sub incidenta sectiunii 230, care restrictioneaza discursul in moduri care nu se aliniaza cu reprezentarile publice ale respectivelor entitati despre aceste practici.

(d) Pentru platformele online mari, care sunt vaste arene de dezbatere publica, inclusiv platforma de socializare Twitter, FTC va lua in considerare, de asemenea, in conformitate cu competenta sa legala, daca plangerile vizeaza incalcari ale legii care implica politicile prevazute in sectiunea 4 (a) din acest ordin. FTC va lua in calcul elaborarea unui raport care descrie aceste plangeri si publicarea raportului, in conformitate cu legislatia aplicabila.

Sec. 5. Examinarea de catre stat a unor acte sau practici nedrepte sau inselatoare si a legilor impotriva discriminarii. (a) Procurorul General va infiinta un grup de lucru cu privire la potentiala aplicare a legilor statale care le interzic platformelor online sa se dedea la acte sau practici nedrepte sau inselatoare. Grupul de lucru va elabora, de asemenea, legislatia-model pentru ghidarea legiuitorilor din statele in care reglementarile existente nu ii protejeaza pe americani de astfel de acte si practici nedrepte si inselatoare. Grupul de lucru va invita procurorii generalii statali la discutii si consultari, dupa caz si in conformitate cu legislatia aplicabila.

(b) Reclamatiile descrise in sectiunea 4 (b) din prezentul ordin vor fi puse la dispozitia grupului de lucru, in conformitate cu legislatia aplicabila. Grupul de lucru colecteaza, de asemenea, informatii disponibile public cu privire la urmatoarele:

(i) o examinare sporita a utilizatorilor in functie de ceilalti utilizatori pe care aleg sa-i urmareasca, sau (n.r. o urmarire) a interactiunilor lor cu alti utilizatori;

(ii) algoritmi de suprimare a continutului sau a utilizatorilor, pe baza indicatiilor de inregimentare sau puncte de vedere politice;

(iii) politici discriminatorii care permit un comportament altfel inadmisibil, atunci cand acest comportament este al unor conturi asociate cu Partidul Comunist Chinez ori cu alte asociatii sau guverne antidemocratice;

(iv) dependenta de entitati terte, inclusiv contractori, organizatii media si persoane fizice, cu indicii de partizanare in sensul revizuirii continutului; si

(v) acte care limiteaza capacitatea utilizatorilor cu anumite puncte de vedere sa castige bani pe respectiva platforma sociala, in comparatie cu alti utilizatori similari.

Sec. 6. Legislatie. Procurorul General va elabora o propunere de legislatie federala care ar fi utila pentru promovarea obiectivelor de politica din prezentul ordin.

Sec. 7. Definitie. In sensul acestui ordin, termenul „platforma online” desemneaza orice site web sau aplicatie care le permite utilizatorilor sa creeze si sa partajeze continut ori sa se angajeze in activitati pe retele sociale, sau orice motor de cautare general.

Sec. 8. Dispozitii generale. (a) Nimic din acest ordin nu poate fi interpretat sa impiedice sau sa afecteze in alt mod:

(i) autoritatea acordata de lege unui departament sau unei agentii, ori conducatorului acestora; sau

(ii) functiile directorului Oficiului de management si buget privind propunerile bugetare, administrative sau legislative.

(b) Prezentul ordin este pus in aplicare in conformitate cu legislatia aplicabila si sub rezerva disponibilitatii alocarilor bugetare.

(c) Prezentul ordin nu este destinat si nu creeaza niciun drept sau beneficiu, de fond sau de procedura, executabil in drept sau in capitaluri de catre orice parte impotriva Statelor Unite, a departamentelor, agentiilor sau entitatilor sale, ofiterilor sai, angajatilor, agentilor sau a oricarei alte persoane”.

Sursa foto: LA Times