La grupul social-democratilor din Parlamentul European (S&D) au avut loc, marti seara 6 februarie 2018, primele discutii pe Legile Justitiei adoptate recent de legislativul din Romania. A vorbit ministrul Justitiei Tudorel Toader (foto), care insa, din punctul nostru de vedere, a avut un discurs modest si banal, nescotand o vorba despre abuzurile care se comit in Romania si care au fost posibile inclusiv din cauza unor legi anacronice, adoptate in ministeriatul Monicai Macovei, si a caror modificare era urgenta. Situatia a fost salvata insa de europarlamentarii Victor Bostinaru si Maria Grapini, caci prin discursurile acestora europarlamentarii S&D au putut afla despre existenta protocoalelor secrete dintre parchete si Justitie si despre propaganda care dezinforma chiar in timpul dezbaterilor. De asemenea, europarlamentarii S&D au fost invitati sa citeasca brosura Guvernului, care arata ca nicun articol din Legile Justitiei nu afecteaza independenta magistratilor (vezi facsimil).

Astfel, ministrul Justitiei Tudorel Toader, timp de 15 minute, a facut o informare despre parcursul tehnic in urma caruia au fost votate in Parlamentul Romaniei Legile Justitiei. Toader a dorit in acest fel sa arate ca procesul legislativ a fost unul transparent, luat dupa dezbateri la care au participat societatea civila si reprezentantii magistratilor. Nu spunem ca elementele prezentate de Tudorel Toader nu erau necesare, insa remarcam faptul ca acesta nu a scos niciun cuvant despre gravele abuzuri care s-au comis in Romania, or acest lucru ar fi ajutat ca europarlamentarii S&D sa inteleaga mai bine care este situatia din Romania si de ce sunt necesare modificarile la Legile Justitiei.

Nu a scos niciun cuvant Tudorel Toader nici despre protocoalele secrete incheiate intre serviciile secrete si parchete, protocoale ce au permis imixtiunea grava a serviciilor in actul de justitie. Iar ministrul Tudorel Toader nu a putut sa ofere o explicatie pentru lipsa acestui aspect extrem de grav din discursul sau. Intrebat la finalul dezbaterilor de senior editorul Lumeajustitiei.ro, Razvan Savaliuc, de ce nu le-a adus la cunostinta europarlamentarilor S&D existenta protocoalelor secrete, ministrul Justitiei Tudorel Toader a evitat sa ofere un raspuns direct, fiind evident pus in incurcatura. Se poate vedea din video-ul de mai jos:

Bostinaru si Grapini au salvat situatia

Asa cum spuneam mai sus, situatia a fost salvata de europarlamentarii Victor Bostinaru si Maria Grapini, care au reusit sa atraga atentia colegilor din Parlamentul European si sa provoace rumoare. Victor Bostinaru a vorbit despre protocoalele secrete dintre serviciile de informatii si parchete, care au permis imixtiunea serviciilor in actul de justitie, afirmand ca intr-o tara precum Portugalia o asemenea situatie ar fi determinat un urias scandal si ar fi dus la revolte politico-sociale. La randul ei, tinand sa sublinieze ca nu este membra a vreunui partid aflat la guvernare in Romania, ci dimpotriva se afla in opozitie, Maria Grapini a amintit cum Guvernul Ciolos a ignorat deciziile de neconstitutionalitate ale CCR privind Codurile penale sau vechile legi ale Justitiei. De asemenea, Grapini a demascat modul in care lucreaza propaganda interesata ca magistratii care au comis abuzuri sa nu fie trasi la raspundere iar Legile Justitiei sa nu fie modificate, dezvaluind o intoxicare ce se producea chiar in timpul dezbaterilor.

Iata discursul ministrului Justitiei Tudorel Toader:

“Ma voi afla in situatia de a repeta unele dintre enunturile din intalnirea precedenta. Evident este faptul ca sunt onorat de a fi astazi aici impreuna cu dumneavoastra, ca sunt bucuros in acelasi timp de a transmite mesajul meu ca ministru al Justitiei, de a transmite mesajul Guvernului Romaniei referitor la procedurile privind Legile Justitiei, privind modificarile aduse Codului penal si Codului de procedura penala, multe alte acte normative care se afla in dezbatere fie in Parlamentul din Romania, fie in faza de pregatire de la Ministerul Justitiei. Sigur eu am luat act de intervalul de timp pus la dispozitie, voi face o scurta prezentare a stadiului de adoptare privind Legile Justitiei din Romania, legi care au prezentat si care prezinta un mare interes, nu numai pentru dezbaterea publica, nu numai pentru activitatea de infaptuire a justitiei, puterea judecatoreasca, pentru cetatenii Romaniei care in definitiv sunt beneficiarii actului de justitie, formelor de garantare si realizare a drepturilor si libertatilor fundamantale.

Romania a trecut de la stat totalitar la regimul democratic. In 1991 a fost adoptata Constitutia Romaniei, revizuita in 2003. Legile Justitiei au fost adoptate in 1992, ulterior in 2004 au fost inlocuite cu alte legi, legi care la randul lor au fost modificate in 2005. Au trecut asadar 12 ani de la adoptarea pana la revizuirea Constitutiei, au trecut 12 ani de la adoptarea Legilor Justitiei din 1992 pana in 2004, modificate in 2005, au mai trecut alti 12 ani din 2005 pana in 2017 cand Legile Justitiei au intrat in procedura parlamentara.

O precizare introductiva si necesara: ideea de modificare a Legilor Justitiei a venit de la CSM, garantul independentei Justitiei in Romania, si asta se petrecea in 2015. Proiectul acela de modificare a Legilor Justitiei a ajuns la Ministerul Justitiei in ianuarie 2016. Intre timp, avusesera loc alegeri atat la CSM, cat si alegeri parlamentare, aveam o noua majoritate parlamentara, un nou Guvern. Ministrul Justitiei de atunci, pe buna dreptate cred eu, a trimis proiectul de modificare a Legilor Justitiei inapoi la CSM pentru ca modificarile sa exprime vointa CSM in noua componenta, ceea ce s-a si intamplat. Noul CSM a propus amendamente la proiectul de lege pentru modificarea Legilor Justitiei, au fost transmise la Ministerul Justitiei, Ministerul Justitiei a finalizat o forma a proiectului de lege pentru modificarea Legilor Justitiei, l-am prezentat public, am fost invitat la comisia speciala din Parlamentul Romaniei, comisia speciala a luat act de modificarile propuse la Legile Justitiei, dupa care parlamentari din comisia speciala au considerat in respect fata de normele de tehnica legislativa ca pot prelua propunerile de modificare a Legilor Justitiei, ca si le pot asuma ca initiative. Proiectul de lege a fost dezbatut in comisia speciala, in Parlament, cu amendamentul faptului ca dintr-un proiect de lege au transformat in trei proiecte de lege.

Precizez faptul ca asta nu a fost o exceptie. Nu a fost o exceptie ca Parlamentul sa preia initiativa de la un minister, sunt multe exemple de legi care s-au pregatit la nivelul unui minister, au fost preluate de parlamentari ca initiativa, au intrat in procedura de legiferare, au fost adoptate, promulgate, publicate, si astazi sunt legi care isi produc efectul. Ce as vrea sa concluzionez sub un prim aspect: legile de modificare a Legilor Justitiei au respectat normele de tehnica legislativa, legile respective au fost dezbatute cu societatea civila, cu asociatiile profesionale, au primit avizul CSM, odata pozitiv, odata negativ, timp de trei ani de zile, aproape trei ani de zile, din 2015 pana ain 2018. Parlamentul le-a adoptat, nicio lege nu e perfecta, niciodata opozitia nu e multumita. Rareori gasim la unison vointa majoritatii cu vointa minoritatii opozitiei, si era previzibil ca opozitia din Parlament va critica legile la CCR. Din cele trei legi CCR a examinat si a declarat neconstitutionale cateva solutii legislative, putine. Sigur, ideal era sa nu existe nicio propunere neconstitutionala, dar vreau sa precizez ca in 2014 a intrat in vigoare Codul penal si Codul de procedura penala, care au fost supuse de nenumarate ori controlului de constitutionalitate, iar instanta de contencios constitutional a pronuntat zeci de decizii de admitere a exceptiilor de neconstitutionalitate.

Prin urmare, astazi, cand sunt in fata dumneavoastra, legile au trecut prin Parlament cu respectarea normelor de tehnica legislativa, s-au aflat si se afla sub controlul de constitutionalitate. In momentul in care deciziile vor fi publicate in Monitorul Oficial ele produc efecte juridice, legile se vor intoarce in Parlament, iar Parlamentul are o singura varianta de lucru, o singura solutie, de modificare a proiectelor de lege in acord strict cu deciziile CCR. In Romania deciziile sunt definitive, general obligatorii si obligatorii pentru fiecare persoana, fizica, juridica, pentru fiecare autoritate, inclusiv pentru legiuitor. Nu au fost cazuri in care legiuitorul sa legifereze contra deciziilor de admitere a exceptiilor sau obiectiilor de neconstitutionalitate. Prin urmare, pe fond: legile adoptate, supuse controlului de constitutionalitate si Parlamentul va modifica legile in acord cu deciziile CCR.

Ce as vrea sa mai adaug: in controlul de constitutionalitate judecatorii constitutionali controleaza exigenta legii, constitutionalitatea legii, dar verifica si respectarea standardeleor europene, standardelor Comisiei de la Venetia. Sunt multe decizii de neconstitutionalitate din Romania, cand Curtea a declarat neconstitutionala o solutie spunand ca solutia legislativa respectiva nu respecta standardul stabilit de catre Comisia de la Venetia sau ca nu respecta standardele din Conventia Europeana dezvoltate prin jurisprudenta CEDO.

Concluzionand, legiuitorul si-a exercitat prerogativele de legiferare. Legiuitorul de astazi are doua bariere peste care nu poate sa treaca: limita exigentelor constitutionale si limita standardelor europene. Aici ne aflam in acest moment, pe procedura, pe fond, dupa care legile vor merge spre presedinte la promulgare, presedinte care la randul lui poate intoarce legea in Parlament pe motive de oportunitate, si Parlamentul poate sa admita sau sa respinga, sau pe motive de constitutionalitate. Avantajul este ca legile in felul acesta vor trece de doua ori prin controlul de constitutionalitate si garantia respectarii standardelor constitutionale si a standardelor europene”.

Iata un fragment din discursul europarlamentarului PSD Victor Bostinaru:

“Tara asta numita Romania, pe care cu un mare entuziasm o asociem cu coruptia generalizata, a cunoscut protocoalele secrete dintre servicii secrete, justitie si DNA. Daca ceva asemenator s-ar fi intamplat in Portugalia, ar fi fost un urias scandal, ar fi o uriasa revolta politico-sociala. Ce a stabilit legea pentru ca aceasta utilizare abuziva si oculta de putere sa nu mai fie posibila? Care sunt garantiile ca in Romania nu va putea sa existe niciun fel de interferenta politica in activitatea puterii judecatoresti, fie ca e vorba de numiri, fie ca e vorba de verificarea de catre Inspectia Judiciara, fie ca e vorba de investigatii impotriva magistratilor atunci cand acestia comit incalcari ale legii?”.

Iata discursul europarlamentarului Maria Grapini:

“Dragi colegi, eu nu pot fi acuzata ca sunt membru al PSD. Am mai spus-o in grupul acesta, eu fac parte dintr-un alt partid si sunt in opozitie cu actuala conducere, dar va asigur ca aceasta Constitutie a Romaniei este respectata de la prima litera pana la ultimul articol in ceea ce priveste parcursul modificarii Legilor Justitiei. Si daca domnul ministru a spus toate etapele, vreau sa va spun doar atat: noi am stat din cauza unui guvern neglijent, in 2016, cu articole neconstitutionale in legile vechi ale Justitiei. Actuala coalitie guvernamentala a trecut la modificarea Legilor Justitiei datorita presiunii Curtii ca exista neconstitutionalitate in aceste legi. Parcursul este foarte clar, orice lege este supusa avizului CCR, asa cum s-a intamplat si acum.

Dar vreau sa va spun ca exista o propaganda, chiar in acest moment. Inainte de a lua cuvantul, Ana a primit un mesaj in care arata cum liderul PSD Liviu Dragnea este acuzat de OLAF, stirea fiind din noiembrie 2017, si fiind demonstrat deja ca Liviu Dragnea nu este in acea companie.

Vreau sa il intreb pe domnul ministru: aveti ceva pe constiinta ca nu ati respectat Constitutia, si care ar fi articolul acela pe care l-ati incalcat?”.