Lumea Justitiei a intrat in posesia devastatorului Raport al Inspectiei Judiciare privind modalitatea de aplicare a Protocolului de cooperare intre PICCJ si SRI pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale, incheiat in anul 2009, declasificat si reinregistrat la PICCJ sub nr. 884/C/29 martie 2018. Finalizat in 29 aprilie 2019, Raportul s-a plimbat in tot acest timp prin parchete pentru formularea de obiectiuni pe concluziile retinute de inspectorii judiciari, existand chiar procurori care au cerut eliminarea din cumplitul raport a numelor lor, invocand protectia datelor cu caracter personal. Nu au fost eliminate insa numele procurorilor, asa cum nu au fost eliminate nici numele capilor Serviciului Roman de Informatii care au ajuns, astfel cum veti vedea, sa conduca procurorii, sa dispuna masuri si sa administreze probe dupa bunul plac in dosarele penale. Totul in baza Protocolului semnat cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie in 2009, din dorinta fostului director SRI George Maior, a fostului director operativ SRI Florian Coldea si a ex-procurorului general Laura Codruta Kovesi.

Efectele aplicarii Protocolului declarat ilegal de Curte Constitutionala a Romaniei in ianuarie 2019, sunt la randul lor devastatoare, fiind pusa sub semnul intrebarii insasi legalitatea probatoriilor constituite de procurori, sau mai bine zis de SRI. Devastatorul Raport al Inspectiei Judiciare releva ca, imediat dupa semnarea Protocolului de colaborare cu PICCJ, SRI a primit atributii pe mai multe paliere, ajungand sa ii transforme pe procurori in subordonati, ori sa puna semnul egalitatii procurorului cu lucratorii SRI prin constituirea de echipe operative comune.

Cei care au jucat un rol extrem de important in implementarea cu succes a Protocolului din 2009 in Justitie au fost:

-Generalul de brigada Florian Coldea (foto stanga): pentru care Laura Kovesi in calitate de procuror general a emis o adresa in Parchete prin care a cerut "imperativ si in interesul celeritatii comunicarii si coordonarii, ca instiintarile efectuate potrivit art. 6 din protocol sa fie adresate direct lui Florian Coldea;

-Generalul de brigada Adrian Ciocarlan (foto dreapta): facut prin ordinul lui Kovesi "beneficiar secundar" al informatiilor obtinute in dosarele penale, in calitatea sa de director al UM 0127 Bucuresti - Directia Generala pentru Apararea Constitutiei;

-Generalul Dumitru Dumbrava (foto centru): caruia i s-a permis sa preia atributiile procurorului, ajungand sa intocmeasca procese-verbale ce mai apoi erau folosite ca acte de sesizare in dosarele DNA care ajungeau la ICCJ.

De altfel, datele statistice ale Raportului Inspectiei Judiciare releva ca numarul sesizarilor din oficiu ale procurorilor, ca urmare a informatiilor primite de la SRI si care au constituit actul de sesizare in dosarele penale se ridica doar in DNA la 1014 cauze, in timp ce la alte parchete numarul este cu mult mai mic. De altfel, Inspectia Judiciara a constatat o crestere semnificativa a dosarelor intocmite pe baza informatiilor venite de la SRI, imediat dupa semnarea odiosului protocolul Astfel, situatia arata in felul urmator:

-La DIICOT, in perioada imediata semnarii protocolului, respectiv 2009-2017, au fost inregistrate un numar de 198 de sesizari din oficiu pe baza informatiilor primite de la SRI.

-La DNA situatia este cu totul alta. Caci in aceeasi perioada de referinta, DNA s-a sesizat din oficiu, pe baza informatiilor primite de la SRI, in nu mai putin de 1014 cauze.

"Din situatiile statistice prezentate anterior se constata:

a) numarul dosarelor constituite ca urmare a informatiilor transmise de SRI a crescut exponential ulterior anului 2009, an in care a fost incheiat protocolul;

b) numarul dosarelor in care s-a dispus trimiterea in judecata este redus in comparatie cu cel al solutiilor de netrimitere in judecata, ceea ce denota o eficienta scazuta a informatiilor si valorificarii acestora".

Dintre aceste 1014 dosare de la DNA constituite in baza protocolului, 105 au avut ca "beneficiar secundar" Directia condusa Adrian Ciocarlan, 65 au avut echipe operative comune. Iar 20 dintre acestea au fost constituite pe un plan de actiune comun.

Particular, la DNA Brasov, inainte de semnarea Protocolului PICCJ-SRI si pana sa devina judecator la Inalta Curte, Horia Valentin Selaru, si Marius Sulu erau trecuti drept persoane de contact, alaturi de "beneficiarul secundar".

Aceeasi situatie a fost posibila si dupa semnarea protocolului de catre Coldea si Kovesi, cand la DNA Brasov au fost puse alaturi de "beneficiarul secundar" nu mai putin de 4 persoane de contact, respectiv: Marius Sulu, Iulian Marius Nica, Sorin Benga si Cornel David Deca.

SRI a cerut, in perioada 2005-2017, 39102 MSN-uri, propuneri initiale, prelungiri, completari si incetari inainte de termen

In ce priveste interceptarile in perioada aplicarii Protocolului, datele Inspectiei Judiciare referitoare la evidenta si circuitul solicitarilor pentru emiterea mandatelor pe siguranta nationala si actelor subsecvente, releva ca "numarul total de propuneri ale SRI in perioada 2005-2017 a fost de 39.102, incluzand propuneri initiale, prelungiri, completari si incetari inainte de termen". Dintre acestea, procurorii au respins 80 de solicitari, restul fiind admise, ceea ce inseamna ca in 12 ani de zile SRI a "filat" cel putin 39022 persoane, iar numarul acestora poate fi cu mult mai mare, daca tinem cont ca pe un singur mandat pot fi mai multe persoane: "Din verificarile directe ale inspectorilor judiciari a rezultat ca informatiile provenite din MSN-uri au fost utilizate in mai multe dosare penale inregistrate la parchetele din tara, dat fiind faptul ca sintagma 'infractiuni grave', prevazuta de art. 2 din protocol, a lasat la latitudinea procurorilor de a aprecia gradul de complexitate".

Ciorcalan de la SRI, facut de Kovesi "beneficiar secundar" pe probele din dosare

Halucinant, in baza protocolului SRI-PICCJ semnat in 2009, Laura Kovesi a inteles sa ii aloce generalului de brigada Adrian Ciocarlan din SRI – la acea data director al Directiei Generale pentru Apararea Constitutiei (UM 0127), cunoscut ca un membru de vaza al vechii garzi conduse de Coldea in Serviciul de Informatii – calitatea de "beneficiar secundar" al informatiilor obtinute in urma activitatilor de interceptare, filare, in dosarele penale aflate in instrumentare la DNA. Acest lucru a fost considerat ca fiind o "particularitate" in cazul DNA, care a afectat insa activitatea procurorului de caz. Caci, prin atribuirea calitatii de beneficiar secundar al informatiilor lui Adrian Ciocarlan, DNA a declinat, de fapt, calitatea de unic beneficiar al acelor informatii a procurorului de caz, in favoarea SRI, "cu depasirea chiar a scopului declarat de realizare a unor masuri de supraveghere tehnica in dosarele penale":

"In intreaga corespondenta purtata de DNA-SC sau, in unele cazuri, de serviciile teritoriale cu SRI, privind transmiterea de ordonante/incheieri/autorizatii de interceptare catre unitati militare ale acestui serviciu, a fost desemnata ca beneficiar al informatiei unitatea militara care punea in aplicare, din punct de vedere tehnic, autorizatiile de interceptare iar ca beneficiar secundar, ca o particularitate in cazul DNA, a fost indicata in mod frecvent UM 0127 Bucuresti.

Desi s-au solicitat SRI in doua randuri, la 18 ianuarie si 26 februarie 2019, precizari cu privire la competentele si atributiile acestei ultime unitati militare, pana la data redactarii prezentului raport nu s-a primit niciun raspuns.

La 23 aprilie 2019, Comisia Comuna Permanenta a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii Serviciului Roman de Informatii din cadrul Parlamentului Romaniei, dand curs solicitarii Inspectiei Judiciare, a transmis ca indicativul UM 0127 este atribuit Directiei Generale pentru Apararea Constitutiei".

Dumitru Dumbrava, autor de procese-verbale in dosarele DNA de la ICCJ

Cu privire la extinderea competentei de sesizare din oficiu a SRI si asupra altor infractiuni decat cele care aduc atingere sigurantei nationale, retinuta in Concluziile Raportului, Inspectia Judiciara a dezvaluit ca generalul (r) Dumitru Dumbrava se transformase in autor de procese verbale in cauzele care ajungeau la Inalta Curte de Casatie si Justitie. Concret, Inspectia a retinut ca din cauza prevederilor din Protocolul PICCJ-SRI, dar si din cauza lacunelor legislative, s-a ajuns in situatia ca tatal "campului tactic" sa incheie procese verbale care reprezentau acte de sesizare in dosarele care erau inregistrate la Inalta Curte:

"Acest ultim efect se datoreaza nu numai utilizarii sintagmei la care ne-am referit in cele ce preced ci si lacunelor legislative, ajungandu-se la situatia in care, in dosare inregistrate la PICCJ, actul de sesizare sa il constituie procese-verbale incheiate de comandatul UM 0198 Bucuresti, generalul de brigada Dumitru Dumbrava, in care au fost invocate prevederile art. 61 alin. 1 lic. c) raportat la art. 198 si 199 din Codul de procedura penala, precum si ale art. 11 din Legea nr. 14/1992.

Astfel de procese-verbale au fost identificate la mai multe unitati de parchet din tara, insa, daca in cazul acestora procurorii s-au sesizat din oficiu in baza informatiilor transmise de SRI prin proces verbal, intocmite de ofiterul anterior mentionat la PICCJ procurorul a considerat ca este suficienta sesizarea SRI, aceasta constituind baza formarii dosarului penal.

O asemenea obligatie contravine rolului procurorului de a conduce intrumentarea unui dosar penal si il subordoneaza unui serviciu de informatii".

Codrut Olaru i-a trimis lui Coldea rechizitoriul dosarului nr. 5/D/P/2006 pe cand era sef DIICOT

Colaborarea extrem de stransa dintre Kovesi si conducerea SRI de la acea data a determinat-o pe fosta sefa DNA sa ceara ca toate informatiile sa treaca prin mana lui Coldea. Potrivit Raportului Inspectiei Judiciare, la una dintre unitatile de parchet a fost indentificata o adresa din data de 12 iulie 2012 a PICCJ – Cabinetul Procurorului General al Romaniei, care la acea data era Laura Codruta Kovesi, prin care a solicitat "imperativ si in interesul celeritatii comunicarii si coordonarii, ca instiintarile efectuate potrivit art. 6 din protocol sa fie adresate UM 0198 Bucuresti" – adica SRI Bucuresti, iar "in cauza de interes operativ catre primul adjunct al directorului SRI" – adica direct catre Florian Coldea.

Coldea nu colabora insa doar cu Parchetul General sau DNA. O dovada de colabore a SRI si cu alte parchete vine din DIICOT, unde Inspectia Judiciara a constatat ca in Structura Centrala a fost indentificata o adresa din care reiese ca procurorul sef de la acea data, Codrut Olaru, cel care in prezent ocupa calitatea de membru al CSM, i-a transmis, la data de 6 iulie 2011, in format electronic, rechizitoriul nr. 5/D/P/2006, primului adjunct al directorului SRI, Florian Coldea.

SRI, lucra dosarul de la cap la coada

Prin Raportul Inspectiei Judiciare se confirma ceea ce s-a dovedit in nenumarate cazuri, anume ca Serviciul Roman de Informatii si-a luat in serios rolul de organ de cercetare penala, si s-a ocupat de dosarele penale de la inceput pana la sfarsit, iar totul in baza protocolului. Potrivit Raportul Inspectiei Judiciare, SRI se ocupa atat cu realizarea interceptarilor, cat si cu intocmirea notelor de redare rezultate din interceptari, precum si cu activitatile de filaj si cu redarea audio-video a acestora activitati:

"Articolele 31-37 din protocol reglementeaza modalitatea de cooperare dintre parti cu privire la efectuarea activitatilor prevazute de art. 91 indice 1 – 91 indice 5 din Codul de procedura penala.

Din documentele detaliate in anexele raportului a rezultat ca o mare parte din corespondenta dintre unitatile Ministerului Public si SRI a avut ca obiect principal realizarea interceptarilor prin intermediul unitatilor militare ale SRI, cadrele acestora intocmind si notele de redare rezultate in urma interceptarilor, precum si redari audio-video rezultate din activitati de filaj.

Art. 33 alin. 2 din protocol a fost invocat in documente verificate la DNA-ST Oradea".

*Click aici pentru a citi Protocolul PICCJ-SRI din 2009

Publicam in continuare Raportul Inspectiei Judiciare: