Condamnata de un complet nelegal constituit, printr-o pedeapsa mentinuta apoi cu ignorarea unei decizii obligatorii a CCR, Elena Udrea (foto 1) are toate sansele sa castige la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Asta intrucat precedentul deja exista, CEDO pronuntand o hotarare intr-un caz similar celui care o priveste pe Udrea.

Dezvaluirea a fost facuta de avocata Silvia Uscov (foto 2). Intr-un comentariu pe pagina sa de Facebook, de marti, 26 aprilie 2022, Uscov arata ca la 1 decembrie 2020, Marea Camera a CEDO a pronuntat hotararea in cauza Guðmundur Andri Ástráðsson vs. Islanda in cadrul careia a aratat ca reclamantul nu fusese judecat de un “tribunal instituit prin lege”. Cu acea ocazie, Curtea de la Strasbourg a stabilit ca “legea cuprinde nu numai legislatia care prevede infiintarea si competenta organelor judiciare, ci si orice alta dispozitie a dreptului intern care, daca este incalcata, ar face neregulamentara participarea unuia sau mai multor judecatori la examinarea unui caz”. Iar “aceasta cerinta reflecta principiul statului de drept si urmareste protejarea sistemului judiciar impotriva influentei externe ilegale, in special de la executiv, desi nu este exclus ca o asemenea ingerinta ilegala sa poata proveni si din partea legislativului sau din cadrul sistemului judiciar in sine”.

Asadar, Elena Udrea poate invoca fix practica CEDO pentru a demonstra ca a fost condamnata cu incalcarea dreptului la un proces echitabil. Totul depinde insa daca Udrea va fi judecata la CEDO de judecatori sau de politicieni, subliniaza Uscov.

Prezentam comentariul avocatei Silvia Uscov:

“De ce Elena Udrea va castiga procesul la CEDO impotriva Romaniei?

(daca mai sunt judecatori la CEDO, si nu politicieni...)

Carta Drepturilor Fundamentale a UE (CDFUE) are un articol important, iar acesta este art. 52 care mentioneaza ca, pentru drepturile ce corespund unora garantate de CEDO, intelesul si intinderea lor sunt aceleasi ca si cele prevazute de CEDO, UE putand acorda chiar o protectie mai larga (ceea ce nu am vazut sa se intample), niciodata mai restransa.

Contrar asteptarilor unora care nu au citit niciodata CDFUE, insasi aceasta trimite in mod expres in alin. 4 si 6 ale aceluiasi articol la traditiile constitutionale comune ale statelor membre, precum si la legislatiile si practicile nationale atunci cand trebuie sa interpreteze drepturile acordate cetatenilor europeni.

Probabil printre cei care nu au citit CDFUE se numara chiar judecatorii CJUE, fiind mai degraba interesati de apararea intereselor financiare ale UE.

Si in Romania, conform art. 20 alin. 2 din Constitutie, se asigura cea mai inalta protectie a drepturilor omului, indiferent daca acestea sunt in Constitutie, legi nationale ori conventii internationale.

Doar ca judecatorii CCR (in majoritatea lor, deocamdata, ca, dupa noile nominalizari de persoane la fel de putin pregatite profesional ca cei de la CJUE, o sa avem o majoritate de incompetenti) au fost 'mai judecatori' si, cand au pronuntat hotararea pe completele de 5 judecatori, au prefigurat solutia pe care CEDO urma sa o pronunte in 2020, si au retinut lipsa garantiilor constand in impartialitatea obiectiva si a conditiei tribunalului instituit prin lege, adica incalcarea dreptului la un proces echitabil.

Pe 01.12.2020 Marea Camera a CEDO a pronuntat hotararea in cauza Guðmundur Andri Ástráðsson v. Islanda (eu ii spun cauza Gudmundur v. Islanda, pe scurt) in cadrul careia a aratat ca reclamantul nu fusese judecat de un 'tribunal instituit prin lege', similar Elenei Udrea.

Pentru ca 'legea', spune CEDO, 'cuprinde nu numai legislatia care prevede infiintarea si competenta organelor judiciare, ci si orice alta dispozitie a dreptului intern care, daca este incalcata, ar face neregulamentara participarea unuia sau mai multor judecatori la examinarea unui caz'.

CEDO mai spune in para. 226 din aceasta hotarare ca 'aceasta cerinta reflecta principiul statului de drept si urmareste protejarea sistemului judiciar impotriva influentei externe ilegale, in special de la executiv, desi nu este exclus ca o asemenea ingerinta ilegala sa poata proveni si din partea legislativului sau din cadrul sistemului judiciar in sine.'

In cazul Romaniei, cei 5 judecatori ai completelor de la ICCJ trebuiau alesi toti prin tragere la sorti, doar ca ICCJ a ales sa puna unul dintre ei 'cu mana' (adica fix pe presedintele instantei) printr-un act administrativ si contrar legii. in acest fel, ingerinta ilegala in dreptul la un proces echitabil sub forma unui 'tribunal instituit prin lege' a provenit chiar din cadrul sistemului judiciar.

Dupa cum am spus mai sus, CJUE era obligata, sa asigure interpretarea dreptului la un proces echitabil sub aspectul unui tribunal independent, impartial si instituit prin lege prin raportare la jurisprudenta CEDO care asigura interpretarea art. 6 par. 1 CEDO, ceea ce nu a facut, Curtea de la Luxembourg incalcand chiar practica CEDO in materie.

De asemenea, trebuia sa ia in calcul legislatiile si practicile nationale tocmai pentru ca CCR pronuntase decizia pe completele de 5 judecatori in 2018, CJUE incalcand art. 52 CDFUE.

Mai departe, pe 7 aprilie 2022, ICCJ a pronuntat o hotarare prin care a adoptat pozitia gresita a CJUE, continuand seria incalcarilor dreptului la un proces echitabil pentru Elena Udrea, refuzand sa rejudece apelul formulat de aceasta.

In concluzie, invocand chiar practica CEDO, Elena Udrea are sansa de a castiga procesul impotriva Romaniei la aceasta instanta daca nu va fi judecata de politicieni, ci de judecatori.

Oare judecatorii de la ICCJ vor raspunde vreodata pentru aceasta grava eroare judiciara?”