Continua puciul magistratilor #rezistenti impotriva Curtii Constitutionale a Romaniei. Nu mai devreme de marti, 29 iunie 2021, o figura din esalonul al doilea al magistratilor-activisti a gasit de cuviinta sa intrebe Curtea de Justitie a Uniunii Europene daca Decizia nr. 390/2021 a CCR intra sau nu in contradictie cu dreptul UE. Este vorba despre decizia prin care Curtea Constitutionala a confirmat a patra oara faptul ca existenta si functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ) este constitutionala.

Cea care a avut aceasta initiativa este judecatoarea Sorina Iolanda Marinas (foto), de la Curtea de Apel Craiova, cunoscuta in sistem drept „Secretara Forumului Judecatorilor din Romania”. Trimitand intrebarile catre CJUE, Marinas a suspendat judecarea unui dosar in care un inculpat contestase durata excesiva a procesului penal.

De altfel, una dintre cele trei intrebari avea in vedere si aceasta problema: le permite sau nu CJUE judecatorilor romani sa puna jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene mai presus decat Codul de procedura penala in materie de solutionarea a contestatiilor la durata procesului penal?

Dar pana la problema legata de CPP, Sorina Marinas a fortat la CJUE anularea dispozitiei din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor care sanctioneaza ca abatere disciplinara nerespectarea deciziilor CCR (art. 99 lit. ș) teza I din Legea 303/2004), in masura in care acele decizii ale Curtii Constitutionale intra in conflict cu jurisprudenta Curtii de Justitie a UE. Pe scurt: Marinas intreaba daca este posibil sa nu mai fie pedepsiti disciplinar magistratii care incalca decizii ale CCR, in cazurile in care acele decizii sunt in contradictie cu cele ale CJUE. Nici acum, nici la partea legata de decizia CCR privind sectia speciala, „Secretara FJR” nu i-a cerut explicit instantei de la Luxemburg sa anuleze respectivele acte normative, ci judecatorea a intrebat Curtea de Justitie a UE daca Decizia CCR 390/2001 si art. 99 lit. ș) teza a II-a din Legea 303/2004 intra sau nu in contradictie cu dreptul european.

Secretara FJR, la fel ca Stancu de la Pitesti

Inainte sa va prezentam cele trei intrebari, mentionam ca ideea Sorinei Marinas nu este una originala. La inceputul lunii iunie, alt judecator #rezistent – si tot de curte de apel – a procedat chiar mai tupeist. Va aducem aminte ca magistratul Costin Andrei Stancu de la CA Pitesti a decretat cu de la sine putere ca dupa decizia CJUE din 18 mai 2021, SIIJ nu mai exista si ca procurorul trebuie sa decline competenta unui alt parchet, chiar daca Legea 304/2004 privind organizarea judiciara prevede cu totul altceva (click aici pentru a citi). Ironia sortii a facut ca fix o zi mai tarziu, in 8 iunie 2021, Curtea Constitutionala sa emita Decizia 390/2021, prin care a statuat ca deciziile CJUE nu pot prevala in fata deciziilor CCR (click aici pentru a citi).

Dupa cum spuneam, iata minuta incheierii redactate de Sorina Marinas in dosarul nr. 830/54/2021, prin care a sesizat CJUE:

„In baza art. 19 alin. 3 lit. b TUE rap. la art. 267 TFUE sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu cererea de pronuntare a unei hotarari preliminare (in procedura de urgenta) cu privire la urmatoarele intrebari:

1. Principiul independentei judecatorilor, consacrat de art. 19 alin. 1 al doilea paragraf TUE cu referire la art. 2 TUE si art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispozitii nationale, precum aceea a art. 148 alin. (2) din Constitutia Romaniei, astfel cum a fost interpretata de Curtea Constitutionala, prin Decizia nr. 390/2021, conform careia instantele nationale nu au abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii nationale, constatate ca fiind constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept al Uniunii Europene?

2. Principiul independentei judecatorilor, consacrat de art. 19 alin. 1 al doilea paragraf TUE cu referire la art. 2 TUE si art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispozitii nationale, precum aceea a art. 99 lit. ș din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care permite initierea unei proceduri disciplinare si sanctionarea disciplinara a judecatorului pentru nerespectarea unei decizii a Curtii Constitutionale, in conditiile in care judecatorul este chemat sa stabileasca prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, in raport de considerentele unei decizii a Curtii Constitutionale, dispozitie nationala ce ii inlatura judecatorului posibilitatea de a aplica hotararea CJUE pe care o considera prioritara?

3. Principiul independentei judecatorilor, consacrat de art. 19 alin. 1 al doilea paragraf TUE cu referire la art. 2 TUE si art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unor practici judiciare nationale care interzic judecatorului, cu consecinta antrenarii raspunderii disciplinare, sa faca aplicarea jurisprudentei Curtii de Justitie a Uniunii Europene in proceduri penale precum contestatia privind durata rezonabila a procesului penal, reglementata de art. 488 ind. 1 din Codul de procedura penala din Romania?

In baza art. 23 din Statutul CJUE rap. la art. 2 alin. 2 si art. 3 teza finala din Legea 340/2009 dispune suspendarea judecatii. Cu recurs in 72 ore de la pronuntare in ceea ce priveste dispozitia de suspendare a judecatii. Pronuntata in camera de consiliu, azi, 29.06.2021, orele 13,00”.

Scandalul din Craiova

Incheiem, mentionand ca barbatul care a contestat durata excesiva a procesului penal este Radu Alexandru Orbuletu, un craiovean dat in urmarire de catre Politie, fiind condamnat definitiv la 7 ani si o luna de inchisoare pentru tentativa de omor dupa ce in ianuarie 2014 s-a incaierat pe strada cu alt sofer, lovindu-l cu sabia in cap. Orbuletu mai avea in acel moment o condamnare definitiva. Gasiti detalii despre caz pe Adevarul.ro. Cauza in care acum Radu Orbuletu contesta durata procesului penal este una noua, in plus fata de celelalte doua.