Ministrul Justitiei Catalin Predoiu prelungeste din pix mandatele sefilor PICCJ, DNA si ICCJ cu inca un an, prin viitoarea Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor. Procurorul General al Romaniei Gabriela Scutea (foto 1 stanga) si procurorul sef al DNA Crin Nicu Bologa (foto 1 dreapta) ar putea ramane in functii pana in 2024, desi mandatele acestora urmau sa expire in 2023. La fel si presedinta Inaltei Curti Corina Corbu (foto 3), proaspat reinvesita in functie, ar putea sta la conducerea instantei supreme pana in 2026, desi mandatul acesteia expira in mod normal in 2025. Iar prelungirea mandatelor se va face fara concurs si fara realizarea procedurii legale de numire in functie de conducere.

Totul este posibil gratie noii Legi privind statutul judecatorilor si procurorilor pregatita de ministrul Justitiei Catalin Predoiu, care va inlocui actuala Lege 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor. Una dintre principalele modificari facute in viitoarea Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor priveste marirea mandatelor de conducere de la 3 ani la 4 ani.

Astfel:

“Art. 143 – (1) Presedintele, vicepresedintii si presedintii de sectie ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin 2 ani si care nu au fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani.

(2) Numirea in functiile prevazute la alin. (1) se face pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in acelasi mod”.

“Art. 145 - (1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie si al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, adjunctii acestora, procurorii-sefi de sectie ai Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ai Directiei Nationale Anticoruptie si Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt numiti de Presedintele Romaniei, la propunerea ministrului justitiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minima de 15 ani in functia de procuror sau judecator, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data, in acelasi mod”.

“Art. 151 - (3) Numirea in functii de conducere la judecatorii, tribunale, tribunale specializate si curti de apel, precum si la parchetele de pe langa acestea se face prin hotarare a Sectiei pentru judecatori, respectiv a Sectiei pentru procurori, pe o perioada de 4 ani, cu posibilitatea reinvestirii, o singura data, in conditiile prevazute la alin. (1) si (2)”.

Predoiu trece peste decretele lui Iohannis si hotararile CSM

Asadar, odata cu intrarea in vigoare a legii lui Predoiu, mandatele de conducere nu vor mai fi de 3 ani, ci de 4 ani. Evident, prevederile ar trebui sa se aplice doar pentru viitor, ceea ce inseamna ca judecatorii si procurorii aflati in prezent in functii de conducere sa isi duca mandatele de 3 ani la sfarsit, iar cei care au posibilitatea pot candida pentru un nou mandat de conducere, de data aceasta de 4 ani.

Ei bine, potrivit legii gandite de Catalin Predoiu nu se va intampla asa. Actualilor sefi din parchete si instante li se va prelungi automat mandatul cu un an, urmand ca mandatul de conducere de 3 ani sa fie transformat intr-un mandat de conducere de 4 ani. Asta desi toti sefii din instante si parchete au fost numiti in functii pe perioade de 3 ani prin hotarari ale Consiliului Superior al Magistraturii sau chiar prin decret prezidential. Practic, cu de la sine putere, ministrul Justitiei Catalin Predoiu, prin noua lege, va trece peste hotararile CSM si decretele presedintelui, prelungind cu inca un an mandatele de conducere, fara concurs si fara derularea procedurii privind numirea in functii de conducere.

Concret, in viitoarea Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor, la capitolul “Dispozitii tranzitorii si finale” au fost inserate urmatoarele (vezi facsimil):

“Art. 283 - (2) Dispozitiile prezentei legi privind durata mandatelor functiilor de conducere se aplica mandatelor in curs la data intrarii in vigoare a acesteia, care se prelungesc de drept cu 1 an”.

Predoiu o tine inca un an la sefia PICCJ pe Gabriela Scutea, acuzata de incompetenta manageriala

Daca Legea privind statul judecatorilor si procurorilor va intra in vigoare in forma propusa de Predoiu, atunci vom avea urmatoarea situatie la nivel de mari parchete si Inalta Curte de Casatie si Justitie (desi, repetam, toate mandatele de conducere, inclusiv de la celelalte parchete si instante, se vor prelungi cu 1 an):

- Procurorul General al Romaniei Gabriela Scutea (considerat unul dintre cei mai slabi sefi PICCJ si a carei revocare a fost ceruta pentru incompetenta manageriala) a fost numita in functie pentru un mandat de 3 ani prin decretul presedintelui Klaus Iohannis din 20 februarie 2020. Prin noua lege pregatita de Predoiu, Gabriela Scutea va ramane in functie inca un an, pana in 20 februarie 2024;

- Procurorul sef al DNA Crin Nicu Bologa a fost numit in functie pentru un mandat de 3 ani prin decretul presedintelui Klaus Iohannis din 20 februarie 2020. Prin noua lege pregatita de Predoiu, Crin Nicu Bologa va ramane in functie inca un an, pana in 20 februarie 2024;

- Sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu, a fost reinvestita in 9 iunie 2022 de Sectia pentru judecatori a CSM intr-un nou mandat de 3 ani, incepand cu 16 septembrie 2022, pana in 2025. Prin noua lege a lui Predoiu, Corbu va ramane in functie pana in septembrie 2026;

- Vicepresedintele ICCJ Iulian Dragomir a primit in noiembrie 2019 un al doilea mandat de vicepresedinte ICCJ, pe o perioada de 3 ani, deci pana in noiembrie 2022. Odata cu noua lege a lui Predoiu, Iulian Dragomir ar ramane in functie inca un an, pana in noiembrie 2023;

-Vicepresedinta ICCJ Gabriela Bogasiu, a primit in noiembrie 2019 un al doilea mandat de vicepresedinte ICCJ, pe o perioada de 3 ani, deci pana in noiembrie 2022. Prin noua Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor, Gabriela Bogasiu ar ramane in functie inca un an, pana in npiembrie 2023;

In ceea ce priveste DIICOT, aceasta structura este condusa in calitate de interimar de procurorul sef adjunct Oana Daniela Patu, din septembrie 2020, dupa demisia sefei DIICOT Georgiana Hosu. Evident, si mandatul acesteia va fi prelungit cu un an. De altfel, mandatele tuturor adjunctilor din parchete si a vicepresedintilor de instante vor fi prelungite cu un an din pixul lui Predoiu.

Codul civil si Constitutia prevad ca legea dispune numai pentru viitor

Se pune intrebarea daca propunerile lui Catalin Predoiu sunt sau nu in conformitate cu legea. In acest sens, avem in vedere prevederile din Codul civil, care stabilesc faptul ca legea nu retroactiveaza.

Art. 6 alin. 1 din Codul civil: “Legea civila este aplicabila cat timp este in vigoare. Aceasta nu are putere retroactiva”.

De asemenea, art. 15 alin. (2) din Constitutia Romanie stabileste ca: “Legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile”.

Or, prin transformarea unui mandat in curs de 3 ani intr-un mandat de 4 ani, asa cum se va intampla in cazul in care Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor va intra in vigoare, este clar, din punctul nostru de vedere, ca avem o aplicare retroactiva a legii. Ceea ce e profund neconstitutional si nelegal.

Altfel, ne intrebam care or fi ratiunile lui Predoiu pentru inserarea acestei prevederi? Caci in expunerea de motive care insoteste proiectul nu se mentioneaza decat faptul ca un mandat de 4 ani ar putea asigura mai bine realizarea obiectivelor asumate, insa nu se explica de ce se schimba regulile in timpul jocului prin aplicarea retroactiva a unei legi. Sau poate in acest mod Catalin Predoiu doreste sa isi fidelizeze actualii sefi din instante si parchete?

* Cititi aici integral viitoarea Lege privind statutul judecatorilor si procurorilor