In acest final de an exista o avalansa de dosare care sunt detonate in spatiul public, dar si multe informatii pe surse care vin sa atentioneze asupra unor aspecte de natura juridica ramase in "stand by" tocmai pentru a crea suspiciuni asupra unor probleme ce trebuiau lamurite de multa vreme de catre autoritatile judiciare. Cum ar fi cazul "Rompetrol". Se stie ca la DIICOT exista cauza asa-numita Rompetrol II, in care au fost pusi sub acuzare, in 2016, fostii ministri Mihai Tanasescu, Dan Ioan Popescu, Gheorghe Pogea si Sebastian Vladescu, in care cea mai recenta audiere a fost cea a fostului premier Emil Boc. In "oglinda", s-a tot vehiclat informatia conform careia DNA ar tine in "block-start" o cauza care sa aiba drept tinta pe fostul premier Victor Ponta in legatura cu Memorandumul semnat in 15 februarie 2013, a carui necesitate este de notorietate, iar implementarea acestuia era obligatorie pana la finele anului 2016. La inceputul lunii trecute, Lumeajustitiei.ro a realizat o radiografie a tutoror etapelor si litigiilor ce au avut loc de la privatizarea Rompetrol pana azi, aducand argumente serioase care evidentiaza faptul ca Statul roman nu a suferit niciun prejudiciu in urma deciziilor luate de-a lungul timpului, dimpotriva, a castigat. Mai mult, conversia obligatiunilor in actiuni, care a fost realizata in 2010 a pus Statul intr-o pozitie avantajoasa. Dovada ca aceasta conversie a fost o solutie buna si legala, instantele au respins ca nefondate toate actiunile Ministerului Finantelor impotriva acestei decizii.

In 2013 a fost semnat Memorandumul de intelegere intre KMG International si Statul roman, care trebuia implementat in totalitate pana la finele acestui an. Conform Memorandumului, trebuia privatizat pachetul minim de actiuni de 26,7 % prin licitatie publica, si crearea societati prin care sa poata functiona Fondul de Investitii romano-kazah care aduce Statului Roman un castig de cel putin 200.000.000 USD. Demersurile pentru implementarea Memorandumului sunt, insa, intarziate, urmand ca noul Guvern care se va instala in urma alegerilor din 11 decembrie 2016 sa accelereze aceasta implementare obligatorie.

Pana atunci, pentru ca tabloul argumentelor juridice care dovedesc ca Statul nu a suferit nicio pierdere in urma conversiei obligatiunilor in actiuni din 2010 sa fie complet, Lumeajustitiei.ro prezinta azi sentinta Tribunalului Constanta, din 2011, prin care au fost respinse ca nefondate contestatiile Ministerului Finantelor. Aceasta hotarare a ramas definitiva, intrucat Curtea de Apel Constanta a constatat ca Statul roman a renuntat la judecata actiunii sale in recurs, iar KMG a fost de acord, implicit, cu aceasta renuntare, ceea ce a echivalat cu eliminarea riscului unui esec al Statului roman, intrucat motivele de recurs aveau - afirma specialistii - un caracter artificial si vadit contrar sensului explicit al textelor de lege incidente.

Decizia Tribunalului Constanta din 24.06.2011 este extrem de importanta pentru ca ea confirma irevocabil legalitatea actiunilor KMGI in privinta conversiei, rezultand ca KMGI si Rompetrol Rafinare Company (RRC) nu aveau nicio datorie fata de vreo institutie a statului roman.

Iata cele mai importante fragmente extrase din aceasta decizie:

"In acest sens, instanta retine ca dispozitiile OUG nr.18/2003 au avut ca scop plata creantelor datorate bugetului de stat de catre SC ROMPETROL RAFINARE S.A. intr-o modalitate care sa nu afecteze nici societatea parata, nici economia Statului Roman. Din nicio dispozitie nu rezulta ca Statul Roman a urmarit obtinerea calitatii de actionar majoritar sau ca ar fi avut un drept garantat in acest sens. Din dispozitile art.7 din OUG nr.118/2003 rezulta ca ar fi putut avea posibilitatea de a deveni actionar prin convertirea obligatiunilor nerascumparate in conditiile art.5 din OUG nr.18/2003 daca emitentul obligatiunilor si-ar fi manifestat in acest sens optiunea. Daca emitentul ar fi avut doar doua optiuni (rascumpararea integrala sau convertirea integrala), din dispozitiile OUG nr. 18/2003 ar fi trebuit sa rezulte in mod expres acest lucru atata timp cat, asa cum s-a aratat si anterior, dispozitiile de drept comun prevad posibilitatea rascumpararii fiecarei obligatiuni in parte (...) Prin OUG nr.18/2003 nu s-a stabilit, insa, in favoarea Statului Roman vreun drept de a deveni actionar majoritar astfel incat hotararile de fata care au avut ca efect, e adevarat, diminuarea participatiei Statului Raman la capitalul social si pastrarea calitatii de actionar majoritar de catre THE ROMPETROL GROUP NV AMSTERDAM nu au fost adoptate in frauda legii. Daca intentia legiuitorului ar fi fost aceasta, nu s-ar fi prevazut in art.9 dreptul de preferinta la cumpararea actiunilor in favoarea investitorului majoritar. Pe de alta parte, scopul de a se mentine controlul asupra companiei nu este interzis in niciun act normativ si, deci, nici in OUG nr.118/2003. Este adevarat ca metoda de atingere a acestui scop poate fi ilegala, frauduloasa dar in cazul de fata rascumpararea partiala nu a reprezentat o astfel de metoda, ea fiind permisa de OUG nr.118/2003 si Conventia de Emisiune. O interpretare contrara ar fi lipsit de efecte dispozitiile art. 5 si 7 din OUG nr. 118/2003, precum si art.5,8 si 9 din Conventia de Emisiune. Prin urmare, instanta considera ca Hotararile Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor S.C. Rompetrol Rafinare S.A. nr.4-6 din 30.06.2010, Decizia nr.1 din 19.08.2010 a Consiliului de Administratie al S.C. Rompetrol Rafinare S.A, Horararile Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor S.C. Rompetrol Rafinare S.A. nr.10-12, 20 si 23 din 14.09.2010, precum si Hotararile Adunari Generale Extraordinare a Actionarilor S.C. Rompetro, Rafinare S.A. NR.28-30 DIN 30.09.2010 care au avut ca efect final diminuarea particpatiei Statului Roman in capitalul social si mentinerea majoritatii in capitalul social al actionarului majoritar THE ROMPETROL GROUP nu au fost adoptate cu fraudarea legii".

Totodata, instanta a decis, in baza tuturor documentelor aflate la dosar, ca nu a existat nicio incalcare a principiului irevocabilitatii actului juridic unilateral, nici incalcarea principiului indivizibilitatii platii invocat de Statul Roman prin Ministerul Finantelor ca fiind motiv de nulitate relativa. Fata de toate considerentele avute in vedere, "instanta considera ca nu a fost dovedita incidenta motivelor de nulitate absoluta- cauza ilicita si frauda la lege in raport de toate hotararile ce fac obiectul prezentei actiuni si nici celelalte motive de nulitate (incalcarea principiului irevocabilitatii actului juridic si indivizbilitatii platii), precum si incalcarea termenului stabilit prin HAGEA nr.4/30.06.2010 pentru exercitarea dreptului de preferinta in ce priveste Hotararile Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor S.C. Rompetrol Rafinare S.a. nr. 28-30 din 30.09.2010, ceea ce atrage respingerea actiunii (pentru motivele de nulitate absoluta invocate) ca nefondata".

CONCLUZIE: Prin Sentinta comerciala nr.881 a Tribunalului Constanta din 24.06.2011 au fost respinse ca nefondate contestatiile MFP la conversia obligatiunilor in actiuni din 30.09.2010. Aceasta hotarare a ramas definitiva. Desi la aceasta ora exista un sechestru pe activele RRC impus de DIICOT intr-un dosar aflat in curs de instrumentare, KMGI a derulat in perioada 2009-2012 un amplu program de modernizare a rafinariei, investitia ridicandu-se la 400 milioane USD, sustinuta din fondurile proprii ale societatii-mama KMG, chiar daca disputa in privinta conversiei obligatiunilor din 30.09.2010 nu se incheiase.

Intrebarea pe care ne-o punem este urmatoarea: daca exista aceasta hotarare a instantei, ramasa definitiva, care arata ca Statul Roman nu a fost fraudat si ca totul a fost legal, de ce autoritatile romane incearca, cu orice chip, sa gaseasca nod in papura acolo unde lucrurile sunt limpezi si exista autoritate de lucru judecat?

* Cititi aici, integral, Sentinta comerciala nr. 881 din 24.06.2011 a Tribunalului Constanta-Sectia comerciala, ramasa definitiva