12 December 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

URIASUL BIG BROTHER – Vodafone, Deutsche Telekom, Orange si alti 5 operatori au acceptat sa furnizeze catre Comisia Europeana date privind localizarea utilizatorilor, sub pretextul combaterii pandemiei. Avocata Silvia Uscov: „Solicit CE, MAI si furnizorilor de date mobile un comunicat privind: datele transmise, daca ele sunt anonimizate, modalitatea de transmitere, catre cine sunt transmise, perioada in care sunt transmise si organismul care va verifica respectarea drepturilor omului”

Scris de: V.B. | pdf | print

27 March 2020 16:27
Vizualizari: 8047

Daca aveati impresia ca doar autoritatile de la Bucuresti se joaca de-a dictatura sub paravanul starii de urgenta, aflati ca obiceiul se poarta si la case mai mari. Luni, 23 martie 2020, opt operatori de telecomunicatii au semnat un acord cu Comisia Europeana, prin care se angajeaza sa-i furnizeze executivului comunitar date privind localizarea utilizatorilor, chipurile pentru combaterea pandemiei de coronavirus.



Cei opt operatori sunt: Vodafone, Deutsche Telekom, Orange, Telefonica, Telecom Italia, Telenor, Telia și A1 Telekom Austria, relateaza Profit.ro, mentionand ca reprezentantii acestor firme au semnat acordul cu Thierry Breton (foto 1), comisarul european pentru Piata Interna si Servicii.


Guvernul Romaniei tace de patru zile


Desi ne aflam in fata unei probleme europene (deci care ne vizeaza inclusiv pe noi), Guvernul Romaniei tace chitic de patru zile incoace, necatadicsind sa emita niciun punct de vedere cu privire la manevra securistoida de la Bruxelles. Este aceeasi secretomanie de care autoritatile de la Bucuresti au dat dovada saptamana trecuta, cand opinia publica a aflat abia din presa straina ca Executivul a suspendat partial aplicabilitatea Conventiei Europene a Drepturilor Omului (click aici pentru a citi). Colac peste pupaza, prim-ministrul Ludovic Orban a refuzat sa dea un raspuns direct cand presa l-a chestionat pe acest subiect, premierul cerand in schimb timp ca sa se documenteze (la circa doua saptamani de cand propriul cabinet suspendase Conventia EDO).

Revenind la cazul de fata, trebuie sa va prezentam reactia indignata a avocatei Silvia Uscov (foto 2), care a cerut precizari publice atat din partea autoritatilor romane si europene, cat si din partea operatorilor telecom, cu privire la: „datele care sunt transmise, daca ele sunt anonimizate sau nu, modalitatea de transmitere, catre cine sunt transmise si ulterior prelucrate, care este perioada de timp in care ele sunt transmise, precum si organismul care va verifica pe toti cei implicati ca nu au incalcat drepturile omului”.

Inainte sa va prezentam luarea de pozitie a avocatei, remarcam mutenia totala a activistilor #rezist, care in 2013 (cand defilau sub hashtagul #unitisalvam) bateau cu PET-urile in asfalt si strigau cat ii tineau bojocii: „Nu corporatia face legislatia!”


Redam postarea de pe Facebook a Silviei Uscov:


Drepturile Omului – incotro?

O sa expun doua situatii ingrijoratoare astazi:

1. Exista discutii la nivelul Comisiei Europene privind o forma de supraveghere in masa prin care, aparent, furnizorii de date mobile ar urma sa fie obligati sa transmita date anonimizate in legatura cu locul in care se afla utilizatorii (impropriu spus date privind ˝locatia˝, dar voi folosi acest termen) sau, mai exact, dispozitivele acestora, catre guvernele nationale si, mai apoi catre Comisia Europeana.

Scopul declarat ar fi in legatura cu pandemia, ba pentru a se detecta unde se afla persoanele aflate in carantina (dar atunci nu ar mai fi anonimizate aceste date), ba pentru a se detecta unde sunt persoanele cu cele mai multe nevoi (nici asta nu inteleg cum s-ar putea realiza cu date anonimizate, eventual doar pe concentratii de populatie intr-o anumita zona in care s-au depistat cazuri de infectare).

Ne-ar asigura Comisia Europeana ca ne prelucreaza datele cu caracter personal (locatia fiind una dintre aceste date) in conformitate cu GDPR.

Marturisesc ca nu sunt vreo impatimita a GDPR pentru ca, in practica, actul normativ a fost folosit mai degraba ca arma (politica sau intre competitori), decat ca instrument de protectie.

Mai degraba sunt ingrijorata fata de incalcarile drepturilor omului si solicit urmatoarele:

a) un comunicat public al Comisiei Europene, al Guvernului Romaniei - M.A.I., cat si al furnizorilor de date mobile privind: datele care sunt transmise, daca ele sunt anonimizate sau nu, modalitatea de transmitere, catre cine sunt transmise si ulterior prelucrate, care este perioada de timp in care ele sunt transmise, precum si organismul care va verifica pe toti cei implicati ca nu au incalcat drepturile omului (art. 8, 9, 10, 11, 14 CEDO, cel putin, pe langa cele prevazute de Constitutia Romaniei).

b) in temeiul art. 13 CEDO sa li se respecte dreptul cetatenilor la un remediu efectiv si sa fie implementate instrumentele juridice necesare prin care cetatenii europeni sa beneficieze atat de o posibilitate de a verifica in fata unei instante judecatoresti indeplinirea obligatiilor statelor si Comisiei Europene conform comunicatului public de la lit. a), dar si sa se poata lua masuri urgente pentru stoparea unei potentiale activitati ilegale.

2. Alt motiv de ingrijorare rezida din atenuarea separatiei puterilor in stat, in prezent fiind condusi de catre Guvern, desi, conform art. 61 din Constitutia Romaniei, „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman” (fiind prima dintre autoritati mentionata in Constitutie, chiar si inaintea Presedintelui Romaniei).

Ieri s-a votat modificarea Regulamentului Senatului astfel incat, in situatii exceptionale, sedintele comisiilor, plenului, Comitetului liderilor grupurilor parlamentare si Biroului permanent sa se poata desfasura in sistem electronic. Senatorii au votat de la distanta, acesta fiind motivul invocat de catre senatorii PNL cu privire la neconstitutionalitatea modificarilor aduse Regulamentului (adica Senatul a modificat Regulamentul prin aceeasi metoda pe care vrea sa o utilizeze dupa ce intra in vigoare insasi modificarea), ei neluand parte la vot si anuntand ca urmeaza sa sesizeze CCR sub acest aspect.

De ce nu s-a putut mentiona in mod expres in Decretul Presedintelui Romaniei nr. 195/2020 faptul ca Parlamentul va putea vota la distanta pentru a se prezerva rolul acestei puteri in stat? Este adevarat ca, in conformitate cu art. 64 din Constitutia Romaniei, „organizarea si functionarea fiecarei Camere se stabilesc prin regulament propriu”, dar, aflandu-ne intr-o situatie pe care legiuitorul constituant nu a prevazut-o la momentul adoptarii ei, apreciez ca interpretarea data de CCR trebuie sa fie mai laxa in acest caz daca celelalte puteri ale statului nu au facut tot posibilul in vederea protejarii rolului sau”.

Comentarii

# Cetateanul date 27 March 2020 17:35 +11

Întreb pentru un prieten: dacă datele cerute sunt pentru a verifica/supraveghea respectarea carantinei cum dracu se face asta dacă datele sunt anonimizate? Și ... s-a suspendat CEDO pe tot spațiul UE (ăla care mai există)?

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 11.12.2024 – ICCJ n-a cutezat sa se atinga de CCR

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva