Parea greu de crezut in urma cu cativa ani, dar iata ca se intampla: presedinta Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Corina Corbu (foto dreapta), victima unui abuz de proportii pus la cale de DNA, a ajuns sa gandeasca la fel ca partenera de nadejde a DNA, fosta presedinta a ICCJ Livia Stanciu (foto stanga). Corbu cere reimplementarea la nivelul Inaltei Curti a unei masuri introduse pentru prima data in mandatul Liviei Stanciu. Este vorba transformarea sefilor Inaltei Curti in membri de drept ai Completelor de 5 judecatori. Mai exact, presedintele, vicepresedintii sau sefii sectiilor instantei supreme sa faca parte automat din Completele de 5 judecatori, fara sa fie trasi la sorti.

O asemenea situatie a existat la Inalta Curte in perioada 2014-2018. Includerea automata a sefilor ICCJ in Completele de 5 judecatori a fost prevazuta nu de lege, ci in Regulamentul de functionare al ICCJ adoptat in 2014, in timpul presedintiei Liviei Stanciu, prin care s-a stabilit ca doar patru membri ai Completelor de 5 judecatori ICCJ sunt trasi la sorti, sefii instantei supreme fiind membri de drept ai acestor Complete. Desi s-a aflat in vigoare vreme de patru ani, dispozitia a fost contrara Legii 304/2004 privind organizarea judiciara, asa cum a constatat CCR prin Decizia 685/2018 prin care s-a hotarat ca Inalta Curte a incalcat legea cand nu a tras la sorti toti membrii Completelor de 5.

Reintoarcerea la perioada Livia Stanciu a fost respinsa de comisia speciala

La patru ani de la Decizia CCR 685/2018, actuala presedinta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Corina Corbu, doreste sa reimplementeze masura adoptata in mandatul Liviei Stanciu. Concret, Corbu a cerut sa se bage in lege ceea ce Stanciu a facut prin regulamentul de ordine interioara. Mai precis, Corbu a solicitat ca presedintele, vicepresedintii si sefii de sectii ai ICCJ sa faca parte automat din Completele de 5 judecatori, fara sa fie trasi la sorti, asa cum se intampla in vremurile de trista amintire, cand sefii ICCJ Livia Stanciu si Ionut Matei ajungeau sa fie membri si sa conduca toate Completele de 5 care solutionau dosare cu impact major, in care erau executati rand pe rand toti adversarii Sistemului.

Propunerea de revenire la perioada Stanciu a fost facuta la dezbaterile pe noua Lege privind organizarea judiciara desfasurate marti, 20 septembrie 2022, la comisia parlamentara speciala care dezbate viitoarele Legi ale Justitiei. In sedinta la care a fost prezenta si Corina Corbu, Comisia a discutat un amendament venit din partea Inaltei Curti (vezi facsimil 1), prin care se prevedea ca sefii ICCJ si presedintii de sectii de la ICCJ sunt membri de drept in Completele de 5 judecatori. O idee similara a venit si din partea CSM (vezi facsimil 1).

Totusi, in final amendamentele ICCJ si CSM au fost respinse de comisia speciala, aceasta adoptand varianta Ministerului Justitiei, care stabileste ca presedintele, vicepresedintii sau sefii de sectii ai ICCJ prezideaza Completele de 5 doar daca sunt alesi in Completele de 5 prin tragere la sorti.

Forma art. 36 alin. 6 propusa de initiator (Ministerul Justitiei) si care a fost adoptata de comisia speciala:

“Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre cei 2 vicepresedinti sau de unul de presedintii de sectie atunci cand acestia fac parte din complet, desemnati potrivit potrivit alin. (4). In cazul in care niciunul dintre acestia nu a fost desemnat sa faca parte din completurile de 5 judecatori, completul este prezidat, prin rotatie, de fiecare judecator, in ordinea vechimii in functia de judecator a acestora”.

Amendamentul ICCJ:

“Completurile de 5 judecatori sunt prezidate de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de vicepresedinti sau de presedintii de sectie, care au calitatea de membri de drept au completurilor, in functie de specializare si de numarul completurilor aprobat anual”.

Observatiile ICCJ la amendament:

“Propunerea de modificare a alin. (6) are rolul de a asigura stabilitatea in prezidarea completurilor de 5 judecatori si de a contribui la asigurarea caracterului unitar al jurisprudentei la nivelul acestor formatiuni de judecata, in conditiile in care functionarea lor este anuala.

-Propunerea nu contravine Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 685/2018 intrucat conflictul de natura constitutionala a fost retinut in legatura cu desemnarea conducatorului instantei prin act administrativ, iar nu in temeiul legii”.

Amendamentul CSM:

“Completul de 5 judecatori este prezidat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre cei 2 vicepresedinti sau, dupa caz, de presedintii de sectie. In cazul in care niciunul dintre acestia, din motive obiective, nu participa la judecata, completul este prezidat, prin rotatie, de fiecare judecator, in ordinea vechimii in functia de judecator a acestora”.

Observatiile CSM la amendament:

“In subsidiar, in masura in care nu va fi agreata aceasta propunere, pentru asigurarea unei practici unitare, se impune consacrarea solutiei normative care sa stabileasca prezidarea acestor completuri de catre presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, de unul dintre cei 2 vicepresedinti sau, dupa caz, de presedintii de sectie, urmand a fi trasi la sorti ceilalti patru judecatori”.

CSM vrea judecatori pusi cu mana in Completele de 5

Nu a fost singura propunere nociva in legatura cu Completele de 5 judecatori ale Inaltei Curti. Prin gura secretarului general al CSM, “regina detasarilor” Andreea Uzlau – prezenta marti, 20 septembrie 202, la comisia parlamentara care a inceput dezbaterile pe viitoare Lege privind organizarea judiciara (cara va inlocui actuala Lege 304/2004) – Consiliul a cerut modificarea textului propus de Ministerul Justitiei in legatura cu modul de compunere a Completelor de 5 judecatori, in sensul ca membrii sa nu mai fie trasi la sorti, cum este in prezent, ci sa fie desemnati de colegiul de conducere al instantei supreme, la propunerea presedintelui Inaltei Curti (vezi facsimil 2).

Din fericire, comisia parlamentara speciala a respins si aceasta propunere, adoptand forma initiatorului, adica cea inaintata de Ministerul Justitiei:

Art. 36 alin. (4) din noua Lege privind organizarea judiciara, propus de Ministerul Justitiei, prevede urmatoarele:

“Judecatorii care fac parte din completurile de 5 judecatori sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemnat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecatori si inlocuirea acestora cu judecartorii din planificarea de permanenta se face in mod exceptional, in cazurile de incompatibilitate sau de absenta a judecatorului. In cazul eliberarii din functie a unui judecator care face parte din completul de 5 judecatori, presedintele sau, in lipsa acestuia, unul dintre vicepresedintii Inaltei Curti de Casatie si Justitie desemneaza, prin tragere la sorti, in sedinta publica, un judecator dintre cei aflati pe listele de permanenta, care va deveni membru titular al completului”.

Amendamentul propus de CSM si respins de comisia parlamentara prevedea ca:

“Judecatorii care fac parte din aceste completuri sunt desemnati de colegiul de conducere, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Schimbarea membrilor completurilor de 5 judecatori si inlocuirea acestora cu judecatorii din lista de permanenta se face in mod exceptional, in cazurile de incompatibilitate sau de absenta a judecatorului. In cazul eliberarii din functie a unui judecator care face parte din completul de 5 judecatori, colegiul de conducere, la propunerea presedintelui Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemneaza un judecator dintre cei aflati pe listele de permanenta, care va deveni membru titular al completului”.

A existat si un amendament din partea ICCJ, nu in sensul renuntarii la desemnarea membrilor Completului de 5 judecatori prin tragere la sorti, ci in sensul ca la tragerea la sorti sa nu participe judecatorii care deja au fost alesi in Completele de 5 in anul precedent, presedinta Inaltei Curti Corina Corbu sustinand ca volumul de activitate al acestora ar fi prea mare:

“Judecatorii care fac parte din completurile de 5 judecatori sunt desemnati, prin tragere la sorti, in sedinta publica, de presedintele sau, in lipsa acestuia, de unul dintre cei doi vicepresedinti ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie, desemnat de presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie. La tragerea la sorti nu participa judecatorii desemnati in anul anterior in compunerea completurilor de 5 judecatori”.

Si acest amendament a fost respins.