La Ministerul Justitiei vor avea loc, luni 3 iulie 2017, noi dezbateri privind mult discutatul prag valoric la infractiunea de abuz in serviciu, pe care legiuitorul este obligat sa-l introduca, dupa cum a statuat Curtea Constitutionala a Romaniei, nu o data, ci chiar de doua ori. Cu aceasta ocazie, avocatul Dorin Andronic (foto), din Baroul Suceava, i-a trimis ministrului Justitiei Tudorel Toader o serie de propuneri privind valoarea pragului la abuz in serviciu.

Astfel, avocatul Dorin Andronic considera ca pragul valoric pentru infractiunea de abuz in serviciu este deja fixat la suma de 200.000 de lei. Andronic arata ca infractiunile de coruptie si cele asimilate faptelor de coruptie sunt, in principiu, de competenta tribunalului. Or, aceasta instanta este competenta sa judece toate cererile evaluabile in bani, cu o valoare mai mare de 200.000 lei. De asemenea, avocatul explica faptul ca se poate constata ca pentru infractiunea de abuz in serviciu s-a stabilit deja un prag valoric al pagubei, echivalentul in lei a 1.000.000 euro, de la care urmarirea penala este de competenta DNA, dar si ca pentru alte fapte de coruptie s-a stabilit un prag valoric de peste 200.000 euro de la care urmarirea penala sa fie in competenta DNA. Concluzia avocatului Dorin Andronic este ca: „In conditiile date, valoarea pragului pagubei materiale de la care se poate atrage raspunderea penala pentru savarsirea faptei de 'abuz in serviciu' (art.297 alin.1 c.pen), consider ca poate fi apreciata la cea mai mica valoare a pragurilor sus mentionate, respectiv suma de 200.000 lei (art.94 pct.1 lit.j c.pr.civ.)”.

Iata un fragment din punctul de vedere trimis ministrului Justitiei Tudorel Toader de catre avocatul Dorin Andronic:

„1. Cand actiunea civila a persoanei vatamate este alaturata actiunii penale, in procesul penal vor exista, in mod corespunzator, anumite raporturi procesuale principale si secundare privind latura civila a procesului penal.

Aceste raporturi procesuale sunt denumite 'civile' si au un caracter autonom fata de raporturile procesuale ale laturii penale, ele putandu-se stinge sau supravietui distinct fata de acestea.

2. Stabilirea unui prag valoric al pagubei, ca element constitutiv al infractiunii de 'abuz in serviciu' (art.297 alin.1 c.pen.) trebuie astfel sa fie raportata la normele de competenta materiala a instantelor, stabilite prin art.95 pct.1 c.pr.civ. coroborat cu art.36 alin.1 lit.c c.pr.pen.

3. Astfel, conform art.36 alin.1 lit.c c.pr.pen., infractiunile de coruptie si cele asimilate faptelor de coruptie sunt, in principiu, de competenta instantei Tribunal.

4. Conform art.95 pct.1 c.pr.civ. coroborat cu art.94 lit.j c.pr.civ., instanta Tribunal este competenta a judeca toate cererile evaluabile in bani, cu o valoare mai mare de 200.000 lei.

5. Coroborand cele doua norme procesuale sus precizate, in scopul asigurarii unei judecati unitare si echitabile a infractiunilor (de rezultat) de coruptie si a celor asimilate faptelor de coruptie, de catre aceeasi instanta, atat in latura penala, cat si in latura civila, pragul valoric al pagubei – ca element constitutiv al infractiunii de abuz in serviciu (art.297 alin.1 c.pen.) - consider ca este deja fixat de legiuitor la suma de 200.000 lei.

- III -

1. Analizand corelativ continutul art.13 din OUG nr.43/4.04.2002, (Modificat prin art. 115 din L. nr. 187/24.10.2012, cu intrare in vigoare de la 01.02.2014. Art. 115 a fost abrogat prin L. nr. 255/19.07.2013, cu intrare in vigoare de la 01.02.2014 si Modificat prin L. nr. 255/19.07.2013), cu intrare in vigoare de la 01.02.2014, avand urmatoarea forma:

'(1) Sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie infractiunile prevazute in Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, savarsite in una dintre urmatoarele conditii:

a) daca, indiferent de calitatea persoanelor care le-au comis, au cauzat o paguba materiala mai mare decat echivalentul in lei a 200.000 euro ori daca valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie este mai mare decat echivalentul in lei a 10.000 euro;

b) daca, indiferent de valoarea pagubei materiale ori de valoarea sumei sau a bunului care formeaza obiectul infractiunii de coruptie, sunt comise de catre: deputati; senatori; membrii din Romania ai Parlamentului European; membrul desemnat de Romania in Comisia Europeana; membri ai Guvernului, secretari de stat ori subsecretari de stat si asimilatii acestora; consilieri ai ministrilor; judecatorii inaltei Curti de Casatie si Justitie si ai Curtii Constitutionale; ceilalti judecatori si procurori; membrii Consiliului Superior al Magistraturii; presedintele Consiliului Legislativ si loctiitorul acestuia; Avocatul Poporului si adjunctii sai; consilierii prezidentiali si consilierii de stat din cadrul Administratiei Prezidentiale; consilierii de stat ai prim-ministrului; membrii si auditorii publici externi din cadrul Curtii de Conturi a Romaniei si ai camerelor judetene de conturi; guvernatorul, prim-viceguvernatorul si viceguvernatorii Bancii Nationale a Romaniei; presedintele si vicepresedintele Consiliului Concurentei; ofiteri, amirali, generali si maresali; ofiteri de politie; presedintii si vicepresedintii consiliilor judetene; primarul general si viceprimarii municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii sectoarelor municipiului Bucuresti; primarii si viceprimarii municipiilor; consilieri judeteni; prefecti si subprefecti; conducatorii autoritatilor si institutiilor publice centrale si locale si persoanele cu functii de control din cadrul acestora, cu exceptia conducatorilor autoritatilor si institutiilor publice de la nivelul oraselor si comunelor si a persoanelor cu functii de control din cadrul acestora; avocati; comisarii Garzii Financiare; personalul vamal; persoanele care detin functii de conducere, de la director inclusiv, in cadrul regiilor autonome de interes national, al companiilor si societatilor nationale, al bancilor si al societatilor comerciale la care statul este actionar majoritar, al institutiilor publice care au atributii in procesul de privatizare si al unitatilor centrale financiar-bancare; persoanele prevazute la art. 293 si 294 din Codul penal.

(2) Infractiunile impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie.

(3) Sunt de competenta Directiei Nationale Anticoruptie infractiunile prevazute la art. 246, 297 si 300 din Codul penal, daca s-a cauzat o paguba mai mare decat echivalentul in lei a 1.000.000 euro...'

se poate constata ca pentru fapta de 'abuz in serviciu' (art.297 c.pen.) s-a stabilit un prag valoric al pagubei - echivalentul in lei a 1.000.000 € - de la care urmarirea penala este de competenta DNA.

2. In cadrul aceluiasi articol, pentru alte fapte de coruptie, 'indiferent de calitatea persoanei care le-a savarsit', s-a stabilit competenta urmaririi penale in sarcina DNA, in conditiile existentei unui prag valoric al pagubei de peste 200.000 €.

3. In acelasi articol s-a stabilit competenta urmaririi penale in sarcina DNA, fara existenta vreunui prag valoric al pagubei, in conditiile savarsirii faptelor de coruptie de persoane avand o anumita calitate. (Acest articol – 13 lit.b din OUG nr.43/2002 – este implicit neconstitutional sub incidenta deciziilor nr.405/15.06.2016 si nr.392/ 6.06.2017 ale Curtii Constitutionale)

4. Se constata astfel ca pragul valoric al pagubei, in cadrul infractiunilor de coruptie de competenta DNA, oscileaza intre inexistenta unui prag valoric al pagubei, la un prag valoric de 200.000 €, pana la un prag valoric de 1.000 000 €, toate aceste praguri fiind stabilite pe criterii subiective, in desfiderea art.16 alin. din Constitutie, instituind discriminari evidente intre diverse categorii de persoane – subiecte ale unor ipotetice fapte de coruptie.

- IV -

1. In ceea ce priveste cuantificarea pragului valoric al pagubei, ca element constitutiv al infractiunii de 'abuz in serviciu', acesta trebuie sa fie de natura a pune in pericol real, cu grave consecinte, buna desfasurare a activitatilor institutiei publice, ale persoanei sau ale persoanei fizice, parti vatamate ca urmare a savarsirii faptei de 'abuz in serviciu'.

2. Cuantificarea pragului valoric al pagubei, de natura a pune in pericol real, cu grave consecinte, buna desfasurare a activitatii persoanelor se regaseste in art.183 c.pen. care stabileste un prag al pagubei materiale mai mare de 2.000.000 lei (cca. 500.000 €).

- V -

1. Extrapoland pragurile valorice ale pagubei pentru infractiunile de rezultat, incluzand si infractiunile de coruptie si cele asimilate faptelor de coruptie, se observa existenta in legislatie a cuantificarii unor praguri diferite ale pagubei materiale incepand cu lipsa valorii unui prag al pagubei materiale, cu parcurgerea urmatoarelor praguri valorice:

-200.000 lei - art.94 pct.1 lit.j c.pr.civ.

-2.000.000 lei - art.183 c.pen.

-200.000 € - art.13 (1) lit.a din OUG nr.43/2002

-1.000.000 € - art.13 (3) din OUG nr.43/2002

2. In conditiile date, valoarea pragului pagubei materiale de la care se poate atrage raspunderea penala pentru savarsirea faptei de 'abuz in serviciu' (art.297 alin.1 c.pen), consider ca poate fi apreciata la cea mai mica valoare a pragurilor sus mentionate, respectiv suma de 200.000 lei (art.94 pct.1 lit.j c.pr.civ.)”.

*Cititi aici integral punctul de vedere trimis ministrului Justitiei Tudorel Toader de catre avocatul Dorin Andronic