Judecatorul Cristi Vasilica Danilet (foto) de la Tribunalul Cluj a profitat de o noua ocazie ca sa se bage in seama. De data aceasta, Vasilica si-a iesit din pepeni din cauza rasunatoarei decizii prin care Curtea Constitutionala a Romaniei a constatat a patra oara legalitatea si constitutionalitatea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie, stabilind astfel ca dreptul european nu are prioritate in fata Constitutiei (click aici pentru a citi).

Astfel, Cristi Danilet a cerut nici mai mult, nici mai putin decat demisia tuturor celor sapte judecatori CCR care si-au permis sa nu faca sluj in fata Curtii de Justitie a Uniunii Europene, a carei decizie a fost deja interpretata de catre unii magistrati-activisti ca o instigare la desfiintarea SIIJ. Amintim ca decizia CCR a fost adoptata cu sapte voturi „pentru” si doua „impotriva”. Chiar daca inca nu a fost publicata motivarea, nu este greu sa ghicim ca cele doua optiuni contrare le apartin judecatoarelor Livia Stanciu si Simina Tanasescu, amandoua trimise la Curtea Constitutionala de catre presedintele Klaus Iohannis.

Inainte sa va prezentam accesul de furie ale lui Vasilica Danilet, mentionam ca magistratul nu a vorbit in nume personal, ci in calitate de vicepresedinte al Asociatiei „Initiativa pentru Cultura Democratica Europeana”.

De asemenea, suntem tare curiosi daca Inspectia Judiciara va avea vreo reactie fata de aceasta noua iesire in peisaj a magistratului #rezistent.

Prezentam comunicatul ICDE, precedat de comentariul de pe Facebook al judecatorului Cristi Danilet:

„Precizez ca judecatorii CCR se bucura de inamovibilitate pe parcursul celor 9 ani de mandat. Ei nu pot fi revocati indiferent de parerea populatiei despre deciziile lor. Hotararile CCR sunt obligatorii pentru toata lumea. De respectarea lor depinde mentinerea ordinii constitutionale.

Se pare ca CCR si CJUE au opinii opuse cu privire la SIIJ.

CCR a emis ieri un comunicat de presa in care a criticat hotararea CJUE din data de 18 mai 2021 care autoriza judecatorii romani sa aplice direct dreptul european, inclusiv cu privire la recomandarile din cadrul MCV. Astfel, CCR arata expres ca rapoartele MCV nu fac parte din dreptul UE si ca "judecatorul national nu poate fi pus in situatia de a decide aplicarea prioritara a unor recomandari in detrimentul legislatiei nationale, declarata conforma Constitutiei nationale de catre Curtea Constitutionala". Cu alte cuvinte, daca CCR a spus ca infiintarea SIIJ este constitutionala (ceea ce s-a intamplat in anul 2018), judecatorul roman nu poate decide ca ea este contrara dreptului UE.

Cu toate acestea, la paragrafele 183 si 184 din hotararea data pe 18 mai 2021, CJUE a decis ca infiintarea SIIJ intra in domeniul de aplicare a dreptului european. Or, jurisprudenta CJUE este clara: dreptul UE este caracterizat de suprematie in raport cu dreptul national, aspect consacrat de mai bine de jumatate de secol si care este insasi esenta de a fi a entitatii europene comune.

Am discutat aceste aspecte in asociatia ICDE, din care fac parte. Printre noi sunt cadre didactice, juristi, politologi, oameni de afaceri. Fata de situatia creata, in unanimitate, Colegiul Director a aprobat luarea de pozitie publica cu privire la situatia in care s-a ajuns, exprimata prin comunicatul urmator”.

------

„ICDE solicita demisia membrilor CCR care arunca afara Romania din Uniunea Europeana

In timp ce Comisia Europeana critica Romania pentru reformele in domeniile justitie si anticoruptie, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis sa nu respecte dreptul european si a ordonat acelasi lucru judecatorilor romani.

Pe data de 8 iunie 2021, Comisia Europeana a dat publicitatii Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Comisia a atras atentia Romaniei ca, gratie Hotararii Curtii de Justitie a UE din data de 18 mai 2021, Romania are o directie clara a reformelor: trebuie sa respecte dreptul UE si sa puna in aplicare recomandarile din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderarii.

Or, acum trei saptamani, CJUE a decis ca infiintarea SIIJ si modalitatile de desemnare a procurorilor care trebuie sa isi exercite functiile in cadrul acesteia intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si ca aceasta decizie este obligatorie pentru statul roman, revenind autoritatilor competente sa analizeze daca infiintarea SIIJ a fost justificata. In baza acestei decizii, o instanta nationala deja a decis ca SIIJ este in afara legii.

In mod cu totul surprinzator, Curtea Constitutionala a decis, tot ieri, sa nu respecte dreptul european. Ea a aratat ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii nationale constatate ca fiind deja constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept europeana. A mai decis ca rapoartele M.C.V., intocmite in baza Deciziei 2006/928, prin continutul si efectele lor nu constituie norme de drept european pe care instanta de judecata sa le aplice cu prioritate inlaturand norma nationala.

ICDE atrage atentia ca CCR a invocat in mod eronat art. 148 din Constitutie si a citat gresit din decizia CJUE. Nu este prima data cand la nivelul instantei de contencios administrativ are loc asa ceva – amintim decizia nr. 392/2017 cand CCR a stabilit obligatia pentru Parlament de a impune un prag minim valoric in cazul infractiunii de abuz in serviciu aducand in mod gresit ca argument Raportul privind relatia dintre raspunderea politica si raspunderea penala a membrilor Guvernului, adoptat la cea de-a 94-a sesiune plenara (Venetia, 8-9 martie 2013).

Afimatia apartinand CCR cum ca dreptul UE nu are prioritate fata de Constitutia Romaniei este cea mai grava. Astfel, intr-o jurisprudenta constanta inceputa inca din anul 1970, Curtea de la Luxembourg a stabilit ca dreptul Uniunii are prioritate fata de normele de drept national, chiar daca sunt de natura constitutionala (Hotararea din 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft, 11/70, Rec., p. 1125, punctul 3). Tot astfel, s-a decis ca instanta nationala, care a exercitat posibilitatea conferita acesteia de articolul 267 TFUE, este obligata sa urmeze, in ceea ce priveste solutionarea litigiului principal, interpretarea dispozitiilor in cauza data de Curte si, daca este cazul, trebuie sa inlature aprecierile instantei superioare in situatia in care, avand in vedere interpretarea mentionata, considera ca acestea nu sunt conforme cu dreptul Uniunii; principiile enuntate sunt obligatorii pentru instanta de trimitere atunci cand este vorba despre pozitia juridica exprimata, in prezentul litigiu principal, de instanta constitutionala a statului membru in cauza (Hotararea din 15 ianuarie 2013, Križan si altii, C-416/10, EU:C:2013:8, punctul 69 si 70).

Prin urmare, decizia CCR de ieri este o insiruire de sofisme menite sa arunce in aer ordinea de drept European. Ea creeaza incertutudine juridica si obliga instantele nationale la nerespectarea unei hotarari a CJUE. Situatia este fara precedent, dar si fara iesire. Incalcarea obligatiilor care ne revin ca stat membru UE dictata de CCR trebuie sanctionata cu demisia judecatorilor constitutionali care au adoptat aceasta hotarare”.