VERDICTUL SEFEI UNJR: PRAGUL LA ABUZUL IN SERVICIU E OBLIGATORIU - Judecatoarea Dana Girbovan: „CCR a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile... Un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili”. Girbovan avertizeaza asupra anchetei DNA in cazul adoptarii OUG 13/2017: „Extinderea raspunderii penale pentru acte ce apartin exclusiv altor puteri pune o problema de constitutionalitate”

Scris de: George TARATA | |

7 February 2017 14:10

Vizualizari: 17636

Presedinta Uniunii Nationale a Judecatorilor din Romania, judecatoarea Dana Girbovan (foto), a facut o analiza excelenta in cel mai fierbinte subiect al acestor zile, respectiv modificarile pe care Guvernul a dorit sa le faca la articolul privind abuzul in serviciu. Analiza judecatoarei Girbovan distruge practic alegatiile aparatului de propaganda al presedintelui Klaus Iohannis si ar trebui in mod normal sa fie citita de „specialistii in Drept” scosi in strada, mai ales ca sefa UNJR explica in cel mai clar mod cum ar trebui sa arate abuzul in serviciu in raport cu decizia CCR de anul trecut care a constatat neconstitutionalitatea abuzului in serviciu.

Astfel, intr-o analiza postata pe pagina sa de Facebook, judecatoarea Girbovan scrie ca, prin decizia 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constitutionala a identificat trei aspecte distincte care trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea articolului privind abuzul in serviciu. Este vorba despre incalcarea unei dispozitii exprese din lege, necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative. Presedinta UNJR aminteste ca CCR a impus legiuitorului, care conform Curtii poate fi Parlamentul sau Guvernul, sa stabileasca o limita, un prag valoric in cazul abuzului in serviciu. Adica, exact ceea ce facuse Guvernul Romaniei in OUG 13/2017. O prevedere necesara asadar, care a fost folosita insa de aparatul de propaganda al presedintelui Klaus Iohannis pentru a scoate lumea in strada si pentru a incerca rasturnarea unui Guvern legitim, instalat in urma alegerilor din decembrie 2016.

Pe de alta parte, in aceeasi analiza, judecatoarea Dana Girbovan mai atrage atentia asupra unui aspect extrem de periculos. Sefa UNJR arata, avand in vedere aceeasi decizie CCR, ca extinderea raspunderii penale pentru acte ce apartin exclusiv puterii legislative sau puterii judecatoresti ar ridica o serioasa problema de constitutionalitate. Or, fix in aceste zile la DNA se deruleaza o ancheta in care membri ai Guvernului sunt vizati pentru acte normative pe care le-au adoptat. Este vorba despre ancheta privind adoptarea OUG 13/2017 si a proiectului de gratiere.

Iata analiza presedintei UNJR, judecatoarea Dana Girbovan:

„Despre necesitatea punerii in acord a abuzului in serviciu cu decizia CCR nr. 405/15 iunie 2016

Un stat de drept presupune, prin definitie, respectul fata de lege. Iar legea fundamentala, Constitutia adica, spune ca deciziile CCR sunt obligatorii, ceea ce inseamna ca legile neconstitutionale - chiar partial - trebuie puse in acord cu Constitutia, exact prin prisma considerentelor retinute de Curtea Constitutionala.

Prin Decizia 405 /15 iunie 2016, CCR a motivat cum trebuie definita infractiunea de abuz in serviciu pentru a fi in acord cu Constitutia.

In decizia CCR se identifica trei puncte distincte ce trebuie avute in vedere de legiuitor in redefinirea acestei infractiuni:

-incalcarea unei dispozitii exprese din lege,

-necesitatea stabilirii unei vatamari grave produse prin infractiune si

-definirea notiunii de act, atunci cand vorbim de act al puterii judecatoresti sau legislative.

1. Incalcarea legii

Primul dintre ele este si cel mai evident: 'Curtea constata ca sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul dispozitiilor 25 art.246 alin.(1) din Codul penal din 1969 si ale art.297 alin.(1) din Codul penal nu poate fi interpretata decat in sensul ca indeplinirea atributiei de serviciu se realizeaza 'prin incalcarea legii''. 'Curtea statueaza ca neindeplinirea ori indeplinirea defectuoasa a unui act trebuie analizata numai prin raportare la atributii de serviciu reglementate expres prin legislatia primara – legi si ordonante ale Guvernului'.

Trebuie prevederea legala sa fie expresa?

Raspunde tot Curtea: 'Comportamentul interzis trebuie impus de catre legiuitor chiar prin lege (...) neputand fi dedus, eventual, din raționamente ale judecatorului de natura sa substituie normele juridice' – par.61 din decizie.

Cu alte cuvinte, incalcarea legii trebuie sa fie flagranta – legea iti interzice sau, deopotriva, iti impune sa faci ceva; nefiind permis ca intelesul unei norme sa poata fi clarificat prin decizia judecatorului, 'deoarece, intr-un asemenea caz, judecatorul ar deveni legiuitor'.

2. Nevoia stabilirii intensitatii vatamarii produse prin infractiune pentru a se justifica aplicarea unei sanctiuni penale.

Paragraful 69: 'Curtea retine ca din perspectiva principiului 'ultima ratio' in materie penala, nu este suficient sa se constate ca faptele incriminate aduc atingere valorii sociale ocrotite, ci aceasta atingere trebuie sa prezinte un anumit grad de intensitate, de gravitate, care sa justifice sanctiunea penala'.

Paragraful 71: 'Comisia de la Venetia considera ca prevederile penale nationale cu privire la 'abuzul in serviciu', 'abuz de putere' si expresii similare trebuie interpretate in sens restrans si aplicate la un nivel inalt, astfel incat sa poata fi invocate numai in cazuri in care fapta este de natura grava, cum ar fi, spre exemplu, infractiuni grave impotriva proceselor democratice nationale, incalcarea drepturilor fundamentale, subminarea impartialitatii administratiei publice s.a.m.d.'.

Paragraful 76. Plecand de la cele expuse anterior, 'Curtea constata ca, in prezent, orice actiune sau inactiune a persoanei care se circumscrie calitatilor cerute subiectului activ, indiferent de gravitatea faptei savarsite, poate intra in sfera normei de incriminare. Aceasta constatare determina Curtea sa aiba rezerve in a aprecia ca aceasta a fost vointa legiuitorului cand a incriminat fapta de abuz in serviciu. Aceasta cu atat mai mult cu cat Curtea constata ca legiuitorul a identificat si reglementat la nivel legislativ extrapenal parghiile necesare inlaturarii consecintelor unor fapte care, desi, potrivit reglementarii actuale se pot circumscrie savarsirii infractiunii de abuz in serviciu, nu prezinta gradul de intensitate necesar aplicarii unei pedepse penale'.

Altfel spus Curtea Constitutionala, dupa o analiza ampla a notiunii de 'ultima ratio', a retinut ca exista parghii extrapenale pentru recuperarea unor eventuale prejudicii cauzate de functionarii publici si a impus legiutorului stabilirea unei limite, a unui prag peste care dispozitiile penale sa devina aplicabile.

Or, pentru ca legea sa fie clara, predictibila si previzibila, un astfel de prag nu poate fi decat valoric, revenind legislativului obligatia de a-l stabili.

CCR sublinieaza ca 'responsabilitatea de a reglementa (...), in acord cu principiul anterior mentionat, prevederile privind 'abuzul in serviciu', tine (...) de autoritatea legiuitoare primara/delegata (Parlament/Guvern)'.

3. Definirea notiunii de act

'Curtea observa ca notiunea de 'act', folosita de legiuitor in cuprinsul reglementarii infractiunii de abuz in serviciu, nu este circumstantiata la o anumita natura a acestuia. Astfel, Curtea observa ca aceasta notiune poate fi interpretata fie in sensul de act material realizat de o persoana, fie de act juridic normativ, definit ca izvorul de drept creat de organe ale autoritatii publice, investite cu competente normative (Parlament, Guvern, organe administrative locale), fie ca act al puterii judecatoresti. Din aceasta perspectiva, Curtea observa ca modalitatea de interpretare a notiunii de 'act' poate determina o aplicare a legii care, intr-o anumita masura, interfereaza cu proceduri judiciare reglementate de legiuitor in mod expres printr-o legislatie distincta celei penale, cum ar fi procedura exceptiei de nelegalitate sau procedura cailor de atac impotriva hotararilor judecatoresti'. – par 79

Acest paragraf este foarte important, pentru ca, desi nu o spune expres – in conditiile in care nu a fost sesizata cu aceasta – Curtea Constitutionala lasa se se inteleaga ca extinderea raspunderii penale pentru acte ce apartin exclusiv altor puteri – cea judecatoreasca si cea legislativa – pune si ea o problema de constitutionalitate. Tema este de actualitate si merita o atentie sporita.

In final, va invit pe fiecare sa cititi decizia Curtii Constitutionale, pentru a trage singuri propriile concluzii. Chiar daca este scrisa intr-un limbaj juridic, ea este accesibila celor interesati de problema”.

Comentarii

# Nicolae Clivet 7 February 2017 14:26 +14

Ar fi bine daca judecatorii ar pune in practica ceea ce declara public. De fapt ar trebui sa urmeze perioada cand judecatorii raspund pentru hotararile date. Consider ca exista abuz in serviciu si atunci cand judecatorul ignora dispozitiile din codurile de procedura. S-a ajuns in situatia in care Constitutia este terfelita chiar de judecatori, colegii doamneiGarbovan.

# Nicolae Clivet 7 February 2017 15:17 +1

NU MAI INDUCETI JUSTIBIABILII IN EROARE. IN AFARA DE JUDECATORI, TOTI OAMENII ISI APARA IN PRIMUL RAND INTERESUL LOR! DAR CUM SI EI SUNT OAMENI... Am mers pe aceste principii pe care la aclama doamna Garbovan, doamna Baltag si multi alti magistrati si experti in drept. Am avut incredere in judecatori drepti. Am ales sa merg pe mana Justitiei, a judecatorilor. Am fost indus in eroare de falsa impresie ca judecatorii judeca drept. Nu este adevarat.

# Iulian 7 February 2017 14:53 +3

D-na judecator, apreciez si consider intemeiata argumentatia dvs., insa acum, dupa ce raul s-a produs, dupa ce fundatia unor principii democratice este pe cale sa se erodeze iremediabil cu consecinta demolarii casei, ajungeti cam tarziu in ,,scena”. Nu e prima data avand in vedere raspunsul de la CSAT tinut 1 an la ...sertar! Analiza prezentata apare ca o retorica fara auditoriu, chiar o demagogie ieftina. Si d-na Baltag, dar si alti stimabili acum ajunsi membrii CSM au procedat la fel, iar odata cu închiderea usii birourilor de membrii, au uitat pur si simplu principiile si ,,criteriile”. Consolati-va ca, din pacate, nu sunteti singura in aceasta postura. Au grija multi dintre colegii Dvs. sa va ,,insoteasca” in astfel de comportamente selectiv si/sau discretionar alese exact când trebuie unora. Repet, când trebuie!

# Steluta 7 February 2017 15:14 +7

Sa le tina aceste discursuri idealiste magistratilor care spre rusinea lor au trimis in CSM niste acoperiti ai sistemului in frunte cu Sefa CSM . Noul CSM nu aduce nici un strop de speranta (in ciuda alegerii doamnelor Baltag sau Garbovan care merita respectul tarii ) caci breasla s-a compromis prin alegerile facute in acest CSM

# Gogu 7 February 2017 15:18 +2

Vă mulțumesc în numele tuturor românilor ! Spe ca mulți să citească cceea ce ați recomandat, iar cei care vor înțelege, să comunice și celor din jurul domniilor lor. Așa da, comportament demn !

# Ion 7 February 2017 15:27 +2

Capitolul III - Cauze de nepedepsire si cauze de reducere a pedepselor Art. 10 (1) In cazul savarsirii unei infractiuni de evaziune fiscala prevazute de prezenta lege, daca in cursul urmaririi penale sau al judecatii, pana la primul termen de judecata, invinuitul ori inculpatul acopera integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 100.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceleasi conditii este de pana la 50.000 euro, in echivalentul monedei nationale, se aplica o sanctiune administrativa, care se inregistreaza in cazierul judiciar. Legea nr.241/2005 :-)

# manifest 7 February 2017 15:43 +1

Ieri la Curtea de Apel Craiova două cereri de ajutor public judiciar au fost soluționate în birou și două soluții aspra cererilor de recuzare s-au pronunțat tot în birou. Este legal? Cui îi revine răspunderea și în ce mod? Aștept de la domnul ministru al justiției o poziție fermă și o soluție legală, exclud demisia.

# Edelweiss - Rarinc de Bukowina 7 February 2017 17:17 +1

Mey Nils Holgersson, mey, dar MISTIFICAREA ADEVĂRULUI este abuz în serviciu? Adicătelea dacă puicuța judiciară @Lioara este atât de IRESPONSABILĂ și menționează un comentariu OARECARE, de la un articol OARECARE, în care nu s-a vorbit ABSOLUT DELOC despre o anumită schizo-momâie vătămată, și motivează într-o sentință de condamnare că respectivul comentariu” este „amenințător LA ADRESA schizo-baborniței vătămate”, se marchează că-i abuz în serviciu? Adicătelea pentru astă MINCIUNĂ ORDINARĂ, prin care mi se încalcă dreptul fundamental la un proces echitabil, pot să-i fack plângere penală lu' @Lioara - puișorul judiciar, pokemon monstruleț manufacturat recent la INM, cu tinta încă neuscată pe decretul presidencyal de numire?

# Demele 7 February 2017 17:19 +1

Referitor la stabilirea unei limite valorice pentru incadrarea in notiunea de „infractiune „ , aduc o observatie : In vechea forma a textului infractiunii de „ abuz in serviciu „ apar doua variante , citez „…cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime „ . Prin modificarea textului de incriminare se aduce o limita doar vatamarii ... , dar nu si pagubei. Practic se elimina „ vatamarea drepturilor sau intereselor „ , dar in locul lor ramane implicit doar „ paguba „ limitata.

# tot yo 7 February 2017 18:37 -1

Mare vrajeala !

# razvan 7 February 2017 22:58 0

Mi-as dori sa se ia lumina de la aceasta impartiala doamna sau de la d-na judecator Baltag,dar propaganda arunca in spatiul public dizertatiile lui Danilet sau Lazar,Stanciu si al celorlati vanzatori de tara

# Radu B 7 February 2017 23:36 +1

TRUNCHIERE si MANI******RE Doamna judecator citeaza trunchiat. Recomandarile CEDO se refera responsabilitatea MINISTERIALA si nu la orice functionar public. Poftiti paragraful complet din decizia 405 : "71. De asemenea, Curtea reţine că, la solicitarea Comisiei pentru afaceri juridice şi drepturile omului din cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Comisia de la Veneţia a adoptat Raportul asupra relaţiei dintre responsabilitatea ministerială politică şi cea penală, adoptat la cea de-a 94-a şedinţă plenară (8-9 martie 2013). Curtea constată că, în cadrul acestui raport, Comisia de la Veneţia a considerat că

# Radu B 7 February 2017 23:37 +1

CONTINUARE: problematice, atât cu privire la cerinţele calitative ale art.7 al CEDO, cât şi la alte cerinţe fundamentale conform principiului statutului de drept, precum previzibilitatea şi securitatea juridică, şi relevă, de asemenea, că acestea sunt în mod special vulnerabile la manevre politice abuzive. Comisia de la Veneţia consideră că prevederile penale naţionale cu privire la „abuzul în serviciu”, „abuz de putere” şi expresii similare trebuie interpretate în sens restrâns şi aplicate la un nivel înalt, astfel încât să poată fi invocate numai în cazuri în care fapta este de natură gravă, cum ar fi, spre exemplu, infracţiuni grave împotriva proceselor democratice naţionale, încălcarea drepturilor fundamentale, subminarea imparţialităţii administraţiei publice ş.a.m.d. […]. Mai mult, trebuie impuse criterii suplimentare cum ar fi, spre exemplu, cerinţa existenţei intenţiei sau neglijenţei grave. Pentru cazurile de „abuz în serviciu” sau „abuz de putere” care implică interese econ

# Radu B 7 February 2017 23:38 +1

CONTINUARE ...economice, poate fi considerată adecvată cerinţa unei intenţii de câştig personal, fie pentru persoana în cauză sau, de exemplu, pentru un partid politic. […] În măsura în care prevederile penale de „abuz în serviciu” şi „abuz de putere” sunt invocate împotriva miniştrilor pentru acţiuni care sunt în principal de natură politică, atunci acest fapt trebuie făcut ca ultimă soluţie (ultima ratio). Mai mult, nivelul sancţiunilor trebuie să fie proporțional cu infracţiunea comisă şi să nu fie influenţat de considerente şi dezacorduri politice. Comisia de la Veneţia apreciază că responsabilitatea de a nu folosi eronat prevederile privind „abuzul în serviciu” împotriva foştilor sau actualilor miniştri pentru motive politice ţine atât de sistemul politic, cât şi de procurorul general şi instanţele de judecată, indiferent dacă ministrul este acuzat conform unor reguli speciale de acuzare sau unor proceduri penale ordinare>>.

# Radu B 7 February 2017 23:41 +1

Codul Penal Francez: article 432-1" Le fait, par une personne dépositaire de l'autorité publique, agissant dans l'exercice de ses fonctions, de prendre des mesures destinées à faire échec à l'exécution de la loi est puni de cinq ans d'emprisonnement et de 75 000 euros d'amende" Nici vorba de praguri!! Puscarie direct 5 ani. SI amenda. Atentie nu SAU , e SI amenda de 75.000EUR Si ce zic la articolul urmator din codul lor penal? article 432-2" L'infraction prévue à l'article 432-1 est punie de dix ans d'emprisonnement et de 150 000 euros d'amende si elle a été suivie d'effet." 10 ani oameni buni. SI amenda 150.000EUR.

# Pif 8 February 2017 08:59 -1

Nu dezinforma. Articolele 432-1-432-3 se refera la abuzurile de autoritate dirijate contra dministratiei(Sectiunea1 a cap.3 intitulat Atentate prin pac-pac la pacea publica).Citeste si sectiunea 2(abuzurile de autoritate comise impotriva particularilor)ca sa intelegi ce fel de abuzuri sunt incriminate prin pargrafele 1-4. Poti citi si celalate articole daca tot te-ai apucat sa citesti Codul penal francez. Probabil esti bucatar si vrei sa-ti dai doctoratul in drept comparat. Asa compari tu mamaliga ta cu magiuni de prune cu bucataria frantuzeasca ?

# Radu_B 8 February 2017 19:38 +1

Si cand primaru fura din bugetu primariei receptionand fals lucrari supraevaluate, ce fel de abus d'autorite o fi ? Impotriva primariei sau impotriva vreunui particular (eventual impotriva primarului insusi ?

) ? Hai sa va fac pe plac totusi: 432-4 "Le fait, par une personne dépositaire de l'autorité publique ou chargée d'une mission de service public, agissant dans l'exercice ou à l'occasion de l'exercice de ses fonctions ou de sa mission, d'ordonner ou d'accomplir arbitrairement un acte attentatoire à la liberté individuelle est puni de sept ans d'emprisonnement et de 100000 euros d'amende. Lorsque l'acte attentatoire consiste en une détention ou une rétention d'une durée de plus de sept jours, la peine est portée à trente ans de réclusion criminelle et à 450000 euros d'amende." Deci primaru sa nu se atinga de libertatile secretarei, ca e 7 ani si 100.000 amenda. Si 30 ani daca o ia acasa mai mult de 7 zile. :lol:

Amuzant, insa in RO problema e jaful banului public.

# Radu_B 8 February 2017 19:47 0

Pif, si daca eu sunt bucatar, ce e d-na "judecator" cand "interpreteaza" decizia CEDO 405 atat de "impartial" ?

Si va rog sa nu menajati, ca sa nu va suspecteze nimeni de parti pris :-x

# Pif 8 February 2017 21:17 -1

Ti-am atras atentia ca dezinformezi, francezii nuantand situatiile de abuz de autoritate, pe caprarii, prin mai multe articole. Sunt interesante si art.432-5 si 432-6 din Codul penal francez pe care nu le-ai citat .Fie ii plagiem pe francezi integral(cel putin la sectiunile in discutie), fie facem ca noi, cu un singur articol . Cam asa se negociaza daca dai ca exemplu Codul penal francez . Sa ma decoreze si pe mine Ambasadorul Frantei. :-)

# Toma 8 February 2017 22:44 -1

Corect. Maniera în care este (şi era) reglementat abuzul în serviciu - foarte vag, foarte neclar - poate să ducă la concluzia că orice sau nimic e abuz în serviciu. Lasă loc la orice fel de interpretare şi implicit abuz (în serviciu dacă nu se duce spre represiune nedreaptă). În aceste condiţii se pune întrebarea dacă abuzul în serviciu trebuie dezincriminat sau precizat. Părerea mea este că pot exista modalităţi de exercitare a serviciului/ puterii suficient de defectuoase, de grave încât să necesite şi o incriminare penală (deşi cele mai multe ori potenţialul derapaj e de domeniu disciplinar - părerea mea). În aceste condiţii modalităţile/variantele de abuz trebuie reglementate foarte clar. O soluţie ar fi copierea unei legislaţii consacrate şi astfel să avem 10-12 "abuzuri în servicu" dar definite foarte clar. Ca de pildă legislaţia franceză pe care ambii o invocaţi. (REcunosc - mea culpa - habar nu aveam de aceasta, dar mai bine să îţi deschizi capul mai târziu decât niciodată).

# Radu_B 9 February 2017 01:34 0

D-le Toma, apreciez faptul ca vreti sa va informati. Exemplul francez aici e destul de bun (voi posta separat si ultimele 2 articole pt Dv., Pif e de rea credinta). Deciziile CCR au clarificat deja maniera in care judecatorii trebuie sa aplice abuzul in serviciu, si judecatorii deja aplica legea conform cu decizia CCR, sa nu credeti ca azi judecatorii asteapta aducerea legii in concordanta cu deciziile CCR. (Urgenta din Ordonanta de Urgenta e un fals) Germania, Franta, UK, SUA, Elvetia, Spania, Rusia, etc. toate incrimineaza abuzul in serviciu. RO nu este o tara care sa-si permita dezincriminarea, nici macar cu prag. Abuzul in serviciu este prima pavaza in calea jefuitorilor banului public. Este detectorul coruptiei ascunse. RO este a 5a cea mai corupta tara in UE (CPI). Eu cred ca ar trebui inasprita legislatia anti-coruptie, nu relaxata.

# Toma 9 February 2017 20:41 -2

Nu-mi denaturaţi vorbele că nu îmi place. Nu ştiu dacă voit sau involuntar nu faceţi distincţia între faptele de abuz în serviciu/putere şi cele de corupţie. Sunt două categorii perfect diferite. Tocmai din acest motiv mulţi oameni normali la cap îşi pun problema dacă mai incriminăm sau nu - penal - abuzul în serviciu, că oricum rămâne de domeniu disciplinar şi potenţialul vătătmat poate cere despăgubiri civile. Părerea mea am exprimat-o mai sus. Acum rămâne problema: pentru că nişte ... persoane nu pot proba o eventuală corupţie (pe care oricum o presupunea toată planeta) trebuie INVENTAT un abuz în serviciu. Îmi pare rău, asta e impotenţă, nu justiţie.

# Radu_B 9 February 2017 23:48 +1

Nu va denaturez nici o vorba, v-am laudat intentia si v-am expus opinia mea, ca va place sau nu asta e altceva. Bine totusi ca abuzul in serviciu a fost INVENTAT in Germania in 1851, in Franta in 1810, in Romania in 1864, etc. D-nu Toma, afirmatia ca cineva vrea sa INVENTEZE Abuzul in Serviciu in Romania lui 2017 este ridicola ! "Nu ştiu dacă voit sau involuntar nu faceţi distincţia între faptele de abuz în serviciu/putere şi cele de corupţie. Sunt două categorii perfect diferite." Da, doua categorii diferite care merg mana in mana. Va rog eu frumos, mai cititi inca o data ce am spus: nu am spus vreodata ca ele sunt echivalente sau unul si-acelasi lucru. Am spus ca abuzul in serviciu "este detectorul coruptiei ascunse" si ca "este de cele mai multe ori [legat de] coruptie fara mita probata". Si asta este realitatea in Romania. Acum, chiar si de sine statator, abuzul in serviciu este suficient de periculos in Franta (si alte tari) incat sa fie pedepsit serios. D-apai + coruptie !

# Radu_B 9 February 2017 01:42 +1

Articolul 432-5 "Le fait, par une personne dépositaire de l'autorité publique ou chargée d'une mission de service public ayant eu connaissance, dans l'exercice ou à l'occasion de l'exercice de ses fonctions ou de sa mission, d'une privation de liberté illégale, de s'abstenir volontairement soit d'y mettre fin si elle en a le pouvoir, soit, dans le cas contraire, de provoquer l'intervention d'une autorité compétente, est puni de trois ans d'emprisonnement et de 45000 euros d'amende." In caz "d'une privation de liberté dont l'illégalité est alléguée", atunci "s'abstenir volontairement de procéder aux vérifications nécessaires" se pedepseste cu 1 an inchisoare si 15.000 EUR amenda. Article 432-6 "Le fait, par un agent de l'administration pénitentiaire, de recevoir ou retenir une personne sans mandat, jugement ou ordre d'écrou établi conformément à la loi, ou de prolonger indûment la durée d'une détention, est puni de deux ans d'emprisonnement et 30000 euros d'amende."

# Pif 9 February 2017 09:13 +1

Claritatea exprimarii textului legislativ, fara dificultati sintactice si pasaje obscure sau echivoce concura la asigurarea calitatii legislatiei in scopul respectarii principiul securitatii raporturilor juridice, avand claritatea şi previzibilitatea necesare potrivit si art.1 al.5 din Constitutie. In conditiile in care si francezii au comoara lor de limba, cu tot felul de subtilitati si jonglerii, e de apreciat cat de seriosi si atenti sunt cu incriminarile penale pt. a nu lasa loc la tot felul de fantezii ale procurorilor.

# Radu_B 9 February 2017 01:10 +1

Sunt "foaaarte interesante": 432-5 se refera la abuz cu privare de libertate, iar 432-6 se refera la abuzul personalului din sistemul penitenciar. :-*

Dumneata stii despre ce e vorba in 432-1/6 ? Ai citit ce zisei mai sus cu primaru care fura din bugetu local prin abuz contra intereselor administratiei ? 432-1 si 432-2 sunt aplicabile spetei, atat. Unde-i dezinformarea ? Fara plagiat, e doar un exemplu de cum sanctioneaza dur o tara civilizata, Franta, abuzul in functie publica in timp ce d-na Girbovan si altii vor chiar sa-l dezincrimineze sub un anumit prag. In Romania. Unde coruptia e sistemica. :eek:

https://en.wikipedia.org/wiki/Corruption_Perceptions_Index Abuzul in serviciu in RO este de cele mai multe ori coruptie fara mita probata. Primaru care da cu dedicatie contracte pentru firmele prietene si care face toate "greselile" posibile (licitatie cu dedicatie, receptie lucrari fictive, etc) nu "greseste" din intamplare: IA SPAGA ! Angajari pe ochi frumosi ? SPAGA ! etc.

# Pif 9 February 2017 11:48 -1

Adica , daca mita nu e probata tu ai suspiciuni rezonabile de SPAGA ? Spagatul mamei ei de treaba cum faci tu legatura intre abuz in serviciu si mita. Esti procuror bucatar; de aia. Nici nu te-ai gandi ca abuzatorul in serviciu ar putea fi pur si simplu un tantalau sau un infricosat de SISTEM, usor influentabil doar din vorbe si din priviri cu subinteles.

# Radu_B 9 February 2017 14:30 +1

Da, am suspiciuni rezonabile de foul-play (mita, trafic de influenta, etc.) de fiecare data cand un functionar public incalca legea facand licitatii cu dedicatie, contractand lucrari/servicii supraevaluate de zeci de ori sau nenecesare, receptionand lucrari fictive, facand PUZ-uri cu dedicatie, improprietarind gresit rude/prieteni sau terti "recomandati" de prieteni, angajand pe ochi frumosi (fara concurs - cu incalcarea legii), eliberand autorizatii de functionare aiurea, etc. etc. etc. Si, sincer, si tu, Pif, ar trebui sa ai. Lasa vrajeala cu infricosatul de SISTEM, Franta ar trebui sa fie paralizata de tot: 5 ani puscarie si 75.000 EUR amenda pentru abuz in functie contra intereselor administratiei si DUBLU daca abuzul a produs si efecte. Zici ca "e de apreciat cat de seriosi si atenti sunt cu incriminarile penale pt. a nu lasa loc la tot felul de fantezii ale procurorilor" ? Ia sa vedem cum suna: "prendre des mesures destinées à faire échec à l'exécution de la loi". Deci ?

# Toma 9 February 2017 21:13 0

Asta încercam să explic mai sus. Dacă cineva a luat mită sau are un interes pentru a efectua sau nu un act, atunci să se PROBEZE şi să fie tratat ca atare. Dacă nu, nu! Să luăm exemplul: cineva x e primar în satul lui, şi altcineva y îi cere o autorizaţie de funcţionare. Între familiile celor doi există o duşmănie de acum 90 de ani, de pe vremea străbunicilor. X nu ia nicio mită, nu are niciun interes vis a vis de autorizaţia de funcţionare a lu y, dar cu toate astea nu îi dă autorizaţia din duşmănie. Întrebarea este dacă x a comis sau nu abuz în serviciu, că nu e vorba de mită ( e altceva) nu le mai amestecaţi, chiar dacă mita - nu ştiu de ce - pare atât de greu de probat. În epoca tuturor informaţiilor (şi informaţilor) nu ar trebui să fie atât de greu, se presupune că ar trebui să fie uşor.

# Pif 9 February 2017 22:26 0

Mai pe scurt , facand spagatul: potrivit art.123 din Codul penal al lui Radu_B, "abuzul in serviciu este o luare de mita nedovedita" :lol:

# Radu_B 10 February 2017 00:35 0

Na, rusinica, deontologu de serviciu, Pifulet, care-mi "atragea atentia ca dezinformez" (inca nu ti-ai cerut scuze), a comis-o: citare falsa, mani******re grosolana

Am spus ca "abuzul in serviciu in RO este de cele mai multe ori [legat de] coruptie fara mita probata". De cele mai multe ori, Pifulet, nu intotdeauna. Si chiar si tu ai inteles ca nu clamez echivalenta intre cele doua infractiuni (abuzul in serviciu si luarea de mita care nu poate fi probata), folosind sintagma "suspiciuni rezonabile". Pe care ti-am si confirmat-o. Si acum ma acuzi cu ghilimele de o afirmatie pe care n-am facut-o niciodata "abuzul in serviciu este o luare de mita nedovedita", cand eu nici n-am facut echivalenta, nici macar nu am spus ca cele doua coexista intotdeauna. RUSINE ! PS Acestea fiind spuse, va las sa va bateti pe spate tu si d-nu Toma, e clar ca nu va prieste nici o opinie divergenta, iar lipsa de respect si mani******rile astea grosolane vorbesc de la sine.

# Pif 10 February 2017 07:56 -1

Am citat din codul tau secret, nu din Codul lui Napoleon. Ai pile la administratorul site-lui de ti-a disparut postarea in care concluzionai ca daca mita nu-i dovedita, abuzatorul a luat spaga ? E plin internetul romanesc cu scamatori scarabei din astia ,deci nu ma mira. Sa se mai joace Toma cu tine.

# Radu_B 10 February 2017 00:19 +1

In exemplul dat, DA, e abuz in serviciu (cat ma duce pe mine capu') si este incriminat pe tot continentu. Pana si-n Russia / CSI. Da, abuzul in serviciu si faptele de coruptie sunt lucruri diferite. Nu le amestec eu, asta e amestecul pe care-l gasim in Romania DE OBICEI. Si eu nu zic ca sunt echivalente sau unu si-acelasi lucru. Spun ca le gasim mana-n mana IN GENERAL. In infractionalitatea din Romania ele sunt simbiotice. Si daca stii ca ai un detector bun de coruptie, de ce sa renunti la el ? CCR a cerut ca "indeplineste in mod defectuos" sa fie inlocuit cu "cu incalcarea legii". Foarte bine. Dar de ce ne trebuie prag de dezincriminare ? De ce reduse pedepsele ? S-a facut curatenie cumva ? Am depasit Franta si UK la probitatea functionarilor publici ? PS Mita e greu de pus in flagrant, d-nu Toma, verificati statistica. Lasati denuntul si abuzul in pace, mai e mult pana se face curatenie.

# Radu_B 9 February 2017 14:42 +1

BTW, Pif, in afara de a incerca sa ma insulti, ai ceva de spus ? Pe fond adica. Si ce spune despre tine aroganta cu care ii numesti pe unii "bucatari", crezi cumva ca bucatarii sunt inferiori ? Nu sunt bucatar, dar sunt curios. Crezi cumva ca ei trebuie sa ramana la bucatarie si sa se abtina de la opinii ? Crezi ca un bucatar nu poate deslusi diferenta intre cum e in Franta si cum e in Romania ? Si atunci esti tu indrituit sa vii si sa spui "stai jos ca esti prost" ? Si cred ca niste scuze sunt datorate si pentru acuzatiile - acum dovedite - nefondate de dezinformare. Asta daca esti un om de calitate.

# Pif 9 February 2017 17:42 -1

Nici nu te-am trimis la cratite sa freci mamaliga sau sa tai patrunjel in ciorba. :lol:

Poate ca esti o ea sub acoperire si din acest motiv te-ai simtit ciupit(a) la bucatarie. :lol:

Doar femeilor le sar capacele la astfel de sictireli in discutii profesioniste. Barbatii bucataresc din placere. Motiv pt. care cei mai buni bucatari sunt barbati. Unii procurori pot sa fie si bucatari dupa orelele de program, nefiind nici abatere disciplinara , nici contraventie ,nici infractiune. Imi cer scuze daca te-am suparat cu ceva! :lol:

# Radu_B 10 February 2017 00:42 +1

Deci tot nimic pe fond, nu ? Doar o mica recunoastere ca bagi "sictireli in discutii profesioniste" (nu vad ce ai adus tu "profesionist" la discutia asta, dar ma rog). Aah, si ca esti misogin. Cel mai mult imi plac generalizarile: "Doar femeilor ...", "Barbatii bucataresc din placere". Plin de certitudini. PS Sunt barbat, 37 de ani, si nu-mi dau seama de ce pierd vremea aici cu tine ;-)