Chiar daca restrictiile pandemice au trecut, autoritatile continua sa se faca de rusine in instanta. Mai exact, judecatorii continua sa confirme caracterul abuziv al restrictiilor din starile de urgenta si de alerta.

---

La 21 iunie 2022, magistratul Iustin Teodor Vasile de la Judecatoria Sectorului 1 a anulat amenda de 500 de lei primita de europarlamentarul Cristian Terhes (foto) din partea Jandarmeriei din cauza ca nu a purtat masca la un protest organizat in aer liber. Ne referim la manifestatia din 2 octombrie 2021 din Bucuresti, desfasurata sub sloganurile „Libertate fara pasapoarte”, „Stop dictatura medicala”, „Fara certificate COVID”, „Iesi in strada si ramai liber”. (Lumea Justitiei a prezentat cu acea ocazie galeria foto-video a evenimentului – click aici pentru a citi.)

Terhes a facut anuntul victoriei in justitie pe Facebook duminica, 3 iulie 2022:

„Instanta a anulat in dosarul 44545/299/2021, pe data de 21.06.2022, procesul verbal prin care am fost amendat pe data de 02.10.2021 pentru "contraventia" de a vorbi si a participa la un protest public, ce se desfasura in aer liber in Piata Universitatii din Bucuresti, unde nu am purtat masca.

Contravenientul "a participat activ la manifestatia de protest organizata in Piata Universitatii exprimandu-si NEMULTUMIRILE (sic!) fata de masurile de prevenire a raspandirii COVID-19 adresand o alocutiune prin intermediul unui sistem de amplificare sonora nepurtand masca de protectie si fara a respecta masurile de protectie individuala totodata organizand un grup de protestatari incalcand astfel art. 1 pct 33 ind 1 din Anexa 3 la HG 931/2021", aratase Jandarmeria in procesul verbal.

Reamintesc ca, in perioada respectiva, avusese loc congresul PNL, unde au fost mii de oameni intr-un spatiu inchis. Atunci a fost amendat partidul, care primeste bani de la buget, sactiunea fiind practic formala.

Pe de alta parte, doar niste dezaxati sau obsedati de control au putut "institui" obligatia purtarii mastii in aer liber, ca sa - chipurile - ii protejeze pe oameni. in acelasi timp, insa, au interzis autopsiile la cei morti de virus, pentru a nu se putea verifica cauza mortii, nici efectele virusului asupra organismului uman.

Anularea procesului verbal este importanta nu din punct de vedere finaciar, ci pentru ca dovedeste ca lupta trebuie continuata, stand in mainile si puterea fiecaruia sa nu accepte abuzurile impuse de stat si politicieni ce dispretuiesc drepturile cetatenilor.

Le multumesc avocatilor de la Tuca Zbarcea & Asociatii pentru reprezentarea in aceasta cauza.

Aici e postarea in care am anuntat ca am fost amendat (n.r. din 17 octombrie 2021):

Am ajuns sambata acasa, la Zalau, si am descoperit ca am primit prin posta o amenda contraventionala de 500 de lei de la Jandarmeria Bucuresti pentru ca pe data de 2 octombrie 2021 am fost la protestul pentru drepturi si libertati de la Bucuresti, unde am si vorbit in Piata Universitatii, ocazie cu care mi-am exprimat "nemultumirea" cu privire la masurile aberante impuse de guvernul criminal PNL.

"A participat activ la manifestatia de protest organizata in Piata Universitatii exprimandu-si nemultumirile (sic!) fata de masurile de prevenire a raspandirii COVID-19 adresand o alocutiune prin intermediul unui sistem de amplificare sonora nepurtand masca de protectie si fara a respecta masurile de protectie individuala totodata organizand un grup de protestatari incalcand astfel art. 1 pct 33 ind 1 din Anexa 3 la HG 931/2021.

Fapta savarsita este prevazuta de art. 65 lit. k) din Legea 55/2020 si sanctionata de art. 66 lit. a) din Legea 55/2020", se arata in procesul verbal pe care l-am primit si a fost semnat de lt.col. Sarban Raducu.

Evident ca voi contesta aceasta amenda, impreuna cu toate actele normative pe care s-a bazat.

Nu e vorba de suma amenzii, ci de faptul ca, daca in Romania nu mai poti sa-ti manifesti nici macar "nemultumirea" pentru ca un guvern PNL corupt, incompetent si criminal iti incalca drepturi, inseamna ca democratia a murit si s-a instaurat tirania. Or, lupta pentru pentru libertate si democratie e o obligatie cetateneasca, de aceea va spun, "nu va temeti!", lupta continua.

Faptul ca aceste amenzi date celor care au protestat pentru drepturi si libertati pe 2 octombrie sunt la ordin politic e evident.

Pentru comparatie, la congresul PNL au fost peste 5.000 de oameni intr-un spatiu inchis, unde s-au incalcat toate normele aberante impuse de propriul lor guvern criminal si anti-national, iar Jandarmeria a amendat partidul cu 10.000 de lei. Repet, a amendat partidul, nu pe cei prezenti. Or, PNL primeste subventii de la stat, deci cu banii romanilor si-a platit amenda.

In acelasi timp, romanii care au protestat pe 2 octombrie pentru respectarea drepturilor si libertatilor au fost amendati pe capete, unii cu mii de lei, suma totala a amenzilor fiind, din cele declarate chiar de Jandarmeria Bucuresti, de ordinul zecilor de mii de lei.

Aveti aici cea mai concreta dovada ca PNL e strain si de drepturi si libertati, dar si de natiune!

Acest guvern PNL criminal, care a dat miliarde de lei mercenarilor din presa sa minta populatia la televizor si sa justifice incalcarea drepturilor si libertatilor oamenilor, va fi aruncat la groapa de gunoi a istoriei, impreuna cu Presedintele care l-a sustinut si ministrii care l-au populat.

Noi ducem lupta mai departe si vom castiga, pentru ca Adevarul si Dreptatea sunt de partea noastra!

#Libertate

P.S. Daca ati primit amenzi la protestul din 2 octombrie scrieti-mi un mesaj in privat”.

Iata minuta sentintei nr. 5512/2022 din dosarul nr. 44545/299/2021:

„Admite plangerea contraventionala. Anuleaza procesul-verbal emis de intimata.

Obliga intimata la plata catre petent a sumei de 20 lei, cu titlu de cheltuieli de judecata.

Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare. Cererea si motivele de apel se depun la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin mijlocirea grefei instantei astazi, 21.06.2022”.

Terhes a acuzat discriminarea pe motive politice

In esenta, dupa cum veti citi mai jos in plangerea contraventionala depusa in instanta la 27 octombrie 2021, eurodeputatul sustine ca a indeplinit conditiile cerute de Hotararea de Guvern nr. 932/2021 (privind prelungirea starii de alerta din septembrie pana in octombrie 2021). Mai exact, Terhes se testase anti-COVID cu numai o zi inainte, cu ocazia calatoriei spre Bruxelles.

In al doilea rand, Chris Terhes s-a plans de faptul ca a fost amendat din cauza ca facea parte din opozitie. Mai exact, cu numai o saptamana inainte de protest (la 25 septembrie 2021), avusese loc Congresul PNL cu peste 5.000 de oameni in spatiu inchis (cu mult peste limita de 100 de persoane instituita de HG 932/2021), la care cei mai multi participanti nu au purtat masti – inclusiv presedintele Klaus Iohannis, premierul din acel moment, Florin Citu, precum si fostul prim-ministru Ludovic Orban.

In al treilea rand, Jandarmeria nici macar n-a fost in stare sa respecte articolul 19 din Ordonanta de Urgenta nr. 2/2001, care impune confirmarea contraventiei din partea a cel putin un martor constatator. Or, fortele de ordine nu s-au obosit sa includa pe procesul-verbal semnatura unui astfel de martor, reclama Cristian Terhes.

CCR i-a usurat judecatorului munca

Dupa cum spuneam, europarlamentarul a introdus actiunea in instanta la 27 octombrie 2021, iar judecatorul s-a pronuntat la 21 iunie 2022. Intre timp, in 25 martie 2022, Curtea Constitutionala a Romaniei a publicat in Monitorul Oficial Decizia nr. 50 din 15 februarie 2022, prin care a desfiintat OUG nr. 192/2020. Ne referim la ordonanta de urgenta prin care guvernul Orban a modificat Legea 55/2020 (cunoscuta ca „Legea pandemiei”), introducand obligativitatea purtarii mastii de protectie in spatii publice deschise (nu doar inchise, cum prevedea legea pana atunci). Amintim ca decizia a fost pronuntata dupa ce CCR a admis exceptia de neconstitutionalitate ridicata de catre studentul la Drept Adrian Secu (click aici pentru a citi).

Revenind la procesul lui Cristian Terhes: judecatorul Iustin Vasile nu s-a mai complicat sa analizeze toate argumentele invocate de catre europarlamentar, ci s-a multumit sa constate incidenta Deciziei CCR 50/2022. Or, cum nu doar legea penala mai favorabila retroactiveaza, ci si legea contraventionala mai favorabila (conform art. 15 alin. 2 din Constitutie), magistratului de la Judecatoria Sector 1 nu i-a ramas altceva de facut decat sa aplice decizia CCR in cazul lui Terhes (avand in vedere ca protestul avusese loc in spatiu deschis) si, pe cale de consecinta, sa-i anuleze amenda.

Redam principalul pasaj din actiunea lui Cristian Terhes:

„II. Cauze de nulitate ale procesului verbal

1. Incalcarea principiului legalitatii faptei contraventionale

1.1. Faptele retinute prin procesul verbal atacat nu constituie contraventii

a) Subsemnatul am fost sanctionat pentru incalcarea art. 65 lit. k) din Legea 55/2020, potrivit caruia constituie contraventie: “participarea persoanelor fizice la mitinguri, demonstratii, procesiuni, concerte sau la alte tipuri de intruniri, in spatii deschise, ori la intruniri de natura activitatilor culturale, stiintifice, artistice, religioase, sportive sau de divertisment, in spatii inchise, interzise in conformitate cu art. 5 alin. (3) lit. a)”.

Cu alte cuvinte, pentru a savarsi o contraventie ar fi trebuit sa participit la un protest interzis in conditiile art. 5 alin. (3) din Legea 55/2020, ceea ce nu era cazul.

La data de 02.10.2021 nu era interzisa organizarea de meetinguri, dimpotriva, aceasta era pemisa in conditiile prevazute de pct. 33 ind. 1 din HG 932/2021, potrivit caruia:

“Se permite, in conditiile Legii nr. 60/1991, republicata, organizarea de mitinguri si demonstratii cu un numar de participanti de maximum 100 de persoane, daca incidenta cumulata la 14 zile in judet/localitate este mai mare de 3/1.000 de locuitori si mai mica sau egala cu 6/1.000 de locuitori. Participarea este permisa doar pentru persoanele care sunt vaccinate impotriva virusului SARS-CoV-2 si pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare, persoanele care prezinta rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se afla in perioada cuprinsa intre a 15-a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-CoV-2, si cu respectarea urmatoarelor masuri:

a) purtarea mastii de protectie, astfel incat sa acopere nasul si gura, de catre toti participantii;

b) dezinfectarea obligatorie a mainilor, pentru toate persoanele care sosesc in spatiul in care se desfasoara mitingul sau demonstratia;

c) mentinerea distantei fizice de minimum 1 metru intre participanti si asigurarea unei suprafete de minimum 4 mp/persoana, acolo unde este posibil;

d) dezinfectarea mainilor persoanelor care distribuie eventuale materiale pe perioada desfasurarii mitingului sau a demonstratiei;

e) aplicarea regulilor de igiena colectiva si individuala pentru prevenirea contaminarii si limitarea raspandirii virusului SARSCoV-2;”.

O analiza a textului analizat releva faptul ca textul prevede, de fapt, doua tipuri de conduite, si implicit, de obligatii.

Prima obligatie vizeaza “organizarea de mitinguri si demonstratii”, iar respectarea limitelor, inclusiv sub aspectul numarului de persoane, revine organizatorilor. De altfel, ar fi si absurd sa pretinzi participantilor sa se asigure ei insisi ca numarul lor nu il depaseste pe cel prevazut de lege, cu atat mai mult cu cat, desi Jandarmeria a fost prezenta, nu a anuntat nici macar o data ca protestul ar fi devenit ilegal.

A doua obligatie instituita de textul precitat revine participantilor, si anume sa prezinte “prezinte rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infectia cu virusul SARS-CoV-2 nu mai vechi de 48 de ore, respectiv persoanele care se afla in perioada cuprinsa intre a 15-a zi si a 180-a zi ulterioara confirmarii infectarii cu virusul SARS-CoV-2”.

Or, eu indeplinisem aceasta obligatie, fiind testat negativ cu o zi inainte de eveniment, cand am fost la Bruxelles, dupa cum rezulta din Anexa 2 de la dosar.

Ca atare, fapta pentru care am fost sanctionat nu intruneste elementele constitutive pentru care am fost sanctionat.

b) Sanctionarea mea este o masura discriminatorie pe criteriu de apartenenta politica

Pe data de 25 septembrie 2021 a avut loc tot la Bucuresti congresul PNL cu peste 5.000 de persoane in spatiu inchis, in conditii de pandemie, cand erau aplicabile aceleasi restrictii ca si cele din data de 2 octombrie.

In aceste conditii, au fost sanctionati doar organizatorii congresului, asa cum afirma Ministrul de Interne, domnul Lucian Bode:

“Pentru faptul ca nu s-au respectat distantarea cand a inceput procesul de vot, pentru ca o parte dintre participanti nu purtau corespunzator masca de protectie, Politia Capitalei a sanctionat organizatorii cu amenda maxima 10.000 de lei”.

Acesta face la randul lui distinctia intre organizator si participant, aratand ca:

“Resposabilitatea revine organizatorilor, eu nu am fost nici organizator, nici ministru de Interne acolo, am fost participant”, a spus Ministrul de Interne Lucian Bode.

In ceea ce priveste purtarea mastii, imaginile de la Congres l-au prezentat pe Presedintele tarii care nu purta masca in interior. in aceeasi situatia s-a aflat si Florin Citu, premierul Romaniei, dar si Ludovic Orban, fost presedinte al PNL.

In dovedirea caracterului discriminatoriu, solicit in probatiune efectuarea unei adresa catre intimata, pentru a ne comunica daca a dispus sau nu sanctionarea, pentru participarea la congresul PNL si fara masca, a numitilor:

- Klaus Iohannis, Presedinte a Romaniei;

- Florin Citu, Premier al Romaniei la acea data;

- Ludovic Orban, presedinte PNL la acea data.

Practic Jandarmeria, care este organ al statului in subordinea Ministrului de Interne, apara reprezentantii puterii – ai PNL in acest caz – dar ii sanctioneaza pe cei ai opozitiei – eu fiind europarlamentar al PNTCD ce am criticiat vehement puterea din opozitie – pentru fapte similare, fapt ce denota un ingrijorator simptom al statului politienesc.

c) Jandarmeria isi invoca propria culpa, permitand desfasurarea protestului fara sa avertizeze organizatorii si participantii cu privire la depasirea numarului de participanti

Tot referitor la congresul PNL, Ministrul de Interne Lucian Bode a aratat ca:

“Astazi, Politia Capitalei a sanctionat firma de paza cu 5.000 de ei pentru ca avea obligatia sa instiinteze de urgenta organizatori cu privire la aceste nereguli”.

Or, in cazul protestului la care am participat, paza a fost asigurata chiar de Jandarmeria Romana, care nu si-a indeplinit obligatia de a instiinta de urgenta organizatorii cu privire la aspectele nelegale pe care le constatau.

Permitand continuarea protestelor fara sa avertizeze nici organizatorii, nici participantii de posibile incalcari ale legii, desi au fost permenent prezenti in Piata Universitatii, intimata nu doar ca isi invoca propria culpa, dar face dovada relei sale credinte in aplicarea acestei sanctiuni, fapt ce dovedeste, o data in plus, caracterul complet nelegal al acestuia.

d) Faptele imputate drept contraventii releva caracterul profund abuziv al procesului verbal atacat.

Printre faptele retinute in sarcina mea se numara urmatoarele:

- mi-am adresat nemultumirile fata de masurile de prevenire a raspandirii COVID-19,

- am adresat o alocutiune prin intermediul unui sistem de amplificare sonora,

- am organizat un grup de protestatari.

Nu doar ca nici o lege nu sanctioneaza astfel de activitati, ci, dimpotriva, acestea reprezinta exercitarea unor drepturi fundamentale GARANTATE de stat prin intermediul Constitutiei si al Conventiei Europene a Drepturilor Omului.

Daca un jandarm sanctioneaza o persoana pentru ca isi manifesta “nemultumiri” fata de politici guvernamentale, pentru ca tine alocutiuni sau organizeaza grupuri de protestatari, iar o instanta de judecata valideaza aceast lucru, inseamna pur si simplu ca Romania nu mai este nici stat de drept, nici democratie.

1.2. Incalcarea principiului nelegalitatii prin faptul ca norma de incriminare nu respecta cerintele claritatii si previzibilitatii

Dispozitiile legale invocate de catre emitentului actului atacat incalca principiul legalitatii, care este exprimat in cunoscutele adagii nullum crimen sine lege si nulla poena (sanctio) sine lege, reguli ce stau la baza dreptului penal modern si sunt consacrate in termeni identici de catre Conventiile privind drepturile fundamentale (art. 7 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale ale Uniunii Europene). Din acest principiu deriva cele ale previzibilitatii si claritatii legii consacrate in jurisprudenta Curtii de la Strasbourg si in cea a Curtii Constitutionale a Romaniei.

Asadar, previzibilitatea regulii de drept supune o norma de drept conditiei de a fi precisa pentru a permite cetateanului sa-si regleze conduita si sa prevada in mod rezonabil efectele normei in circumstante concrete. Previzibilitatea legii implica, in general, formularea acesteia in astfel de termeni si conditii incat orice persoana sa ii poata anticipa efectele.

Cu alte cuvinte, pentru ca o norma juridica sa poata fi considerata „lege” in sensul Conventiei, este necesar ca aceasta sa fie elaborata in termeni suficient de clari si precisi pentru ca situatiile in care se va aplica si consecintele pe care Ie va produce aplicarea sa poata fi anticipate.

In cauza AC Treuhand AG impotriva Comisiei Europene (C-194/14P), CJUE a retinut ca principiul legalitatii infractiunilor impune ca legea sa defineasca in mod clar infractiunile si pedepsele pentru acestea. Aceasta conditie este indeplinita atunci cand justitiabilul poate avea cunostinta, pornind de la modul de redactare a dispozitiei relevante si, la nevoie, din interpretarea care va fi data acesteia de instante, despre actele si omisiunile care determina angajarea raspunderii sale penale.

In acelasi sens, Curtea Constitutionala a Romaniei a retinut in mod constant in jurisprudenta sa ca, de principiu, orice dispozitie legala trebuie sa fie precisa, neechivoca, sa instituie norme clare, previzibile, a caror aplicare sa nu permita arbitrariul sau abuzul.

Toate criteriile impuse legii penale se aplica si legii contraventionale, astfel cum a aratat deja CCR in jurisprudenta sa.

In cauza de fata nu se poate determina, nici cu asistenta de specialitate, in ce masura „intrunirea” mai multor indivizi intr-o anumita zona (de asemenea, neprevazuta de lege) constituie o intrunire interzisa prin lege, fie ca este vorba de un criteriu numeric sau unul logistic.

1.3. Incalcarea principiului legalitatii in stabilirea faptei ce constituie contraventie, prin instituirea interdictiilor prin acte administrative sustrase controlului judecatoresc.

Conform acestui principiu orice fapta contraventionala trebuie sa fie configurata printr-o lege, ordonanta, prin hotarare a Guvernului sau, dupa caz, prin hotarare a consiliului local al comunei, orasului, municipiului sau al sectorului municipiului Bucuresti, a consiliului judetean ori a Consiliului General al Municipiului Bucuresti.

Actul normativ ce stabileste ca o fapta constituie contraventie trebuie sa fie un act public, accesibil, sa aiba precizie si claritate, sa respecte limita de legiferare permisa de OG 2/2001, sa respecte regulile de tehnica legislativa si sa permita exercitare efectiva a dreptului la aparare fata de norma de incriminare.

Sanctiunea aplicata pentru incalcarea acestui principiu este nulitatea Procesului verbal de contraventie.

In mod esential, atata vreme cat conduita ce mi se imputa ca fiind contraventie a fost instituita printr-un act normativ infra-legal, este necesar sa ma pot apara in mod efectiv de o interdictie pe care o consider nelegala, abuziva si lipsita de fundament.

Practic, Statul roman imi impune interdictii in raport de care nu am un drept real de acces la instanta pentru a ma apara si a obtine in timp suficient pentru a produce efecte anularea lor, iar apoi, daca nu le respect, ma sanctioneaza pentru incalcarea lor.

In acest mod, garantiile oferite de Curtea Europena a Drepturilor Omului devin iluzorii, permitand statului sa isi sanctioneze cetatenii in baza unor acte normative infralegale, pe care Guvernul le poate emite in afara unui control judecatoresc real.

In acest sens sunt relevante considerentele Curtii Constitutionale, din decizia Decizia 467/2020, citate mai jos:

“65. Cu referire la exigentele de calitate a legii in materie contraventionala, Curtea a statuat recent ca „dreptul contraventional, asemenea dreptului penal, are un caracter subsidiar, intervenind doar acolo unde alte mijloace juridice nu sunt suficiente pentru protejarea anumitor valori sociale. in aceste conditii, actele normative cu putere de lege si actele administrative cu caracter normativ prin care se stabilesc si se sanctioneaza contraventii trebuie sa intruneasca toate conditiile de calitate ale normei: accesibilitate, claritate, precizie si previzibilitate“ (Decizia nr. 152 din 6 mai 2020, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, paragraful 130). Stabilirea faptelor a caror savarsire constituie contraventii trebuie realizata cu respectarea acestor exigente, iar nu lasata, in mod arbitrar, la libera apreciere a agentului constatator, fara ca legiuitorul sa fi stabilit criteriile si conditiile necesare operatiunii de constatare si sanctionare a contraventiilor.

(...)

67. Conchizand cu privire la aspectele de neconstitutionalitate retinute in privinta textelor criticate in prezenta cauza, Curtea observa ca intr-un studiu invocat, de altfel, si de Ministerul Public in sprijinul concluziilor sale, Comisia de la Venetia a reamintit ca „[el] conceptul de stare de urgenta“ se bazeaza pe presupunerea ca in anumite situatii de urgenta de ordin politic, militar si economic, sistemul de limitari impuse de ordinea constitutionala trebuie sa cedeze in fata puterii sporite a executivului. Cu toate acestea, chiar si in stare de urgenta publica, principiul fundamental al statului de drept trebuie sa prevaleze. Statul de drept consta in mai multe aspecte care sunt toate de importanta capitala si trebuie mentinute intr-un mod integral. Aceste elemente sunt principiul legalitatii, separarea puterilor, impartirea puterilor, drepturile omului, monopolul statului asupra fortei, administrarea publica si independenta a justitiei, protectia vietii private, dreptul la vot, libertatea de acces la puterea politica, participarea democratica a cetatenilor si supravegherea de catre acestia a procesului decizional, luarea deciziilor, transparenta guvernarii, libertatea de exprimare, asociere si intrunire, drepturile minoritatilor, precum si regula majoritatii in luarea deciziilor politice. Statul de drept inseamna ca agentiile guvernamentale trebuie sa functioneze in cadrul legii si actiunile lor trebuie sa fie supuse controlului de catre instantele independente. Securitatea juridica a persoanelor trebuie sa fie garantata. [CDL-AD(2011)049, Aviz cu privire la proiectul de lege asupra regimului starii de urgenta din Armenia, § 44, citat in recentul studiu Respect for democracy, human rights and the rule of law during states of emergency - reflections, CDL-PI(2020)005rev, 26 mai 2020.]”

Asadar, aplicarea contraventiei in baza unui act normativ ce nu poate fi practic contestat cu efecte concrete in instanta, incalca in mod evident principiul legalitatii si pe cel al securitatii juridice a persoanei.

Asa cum in mod explicit arata Curtea Constitutionala, “Statul de drept inseamna ca agentiile guvernamentale trebuie sa functioneze in cadrul legii si actiunile lor trebuie sa fie supuse controlului de catre instantele independente”.

Or, lipsa oricarui control cu privire la masurile, interdictiile, regulile stabilite prin Hotararile ce prelungesc starea de alerta a fost deja retinuta de Curtea Constitutionala, cu efect general obligatoriu, prin decizia precitata. Astfel, tot prin Decizia 461/2021, CCR a aratat ca:

“In masura in care ansamblul legislativ actual nu asigura un acces la justitie efectiv in cazul contestarii dispunerii/prelungirii/incetarii starii de alerta in cazul pandemiei de COVID-19 si a actelor subsecvente, se ajunge la incalcarea principiului proportionalitatii restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale, prin incompleta reglementare a garantiilor ce trebuie adoptate de catre legiuitor in acest caz”.

Cu alte cuvinte, statul trebuie sa asigure accesul efectiv la instanta fata de toate masurile dispuse, in lipsa acestor garantii nefiind admisibil sa isi sanctioneze cetatenii pentru incalcarea lor.

Prin Decizia nr. 392 din 8 iunie 2021, Curtea a observat, de asemenea, ca:

“lipsa de claritate a reglementarii are consecinte directe asupra exercitarii dreptului de acces la justitie si a dreptului consacrat de art. 52 alin. (1) din Constitutie, persoana interesata sa atace in justitie o hotarare a Guvernului ori un ordin sau o instructiune emisa in temeiul Legii nr. 55/2020 neputand identifica reglementarile procedurale aplicabile, astfel incat sa se conformeze acestora”.

Totodata, in par. 57 si 59 din aceeasi decizie, CCR arata ca:

“57. in cazul atacarii in justitie a hotararilor Guvernului, a ordinelor sau a instructiunilor ministrilor emise in vederea punerii in aplicare a unor masuri pe durata starii de alerta, in temeiul Legii nr. 55/2020, asigurarea unui acces la justitie efectiv, in sensul mai sus retinut, s-ar realiza doar in masura in care hotararea pronuntata de instanta de judecata ar determina, odata cu constatarea nelegalitatii actului administrativ atacat, inlaturarea efectelor acestuia si a consecintelor sale. Or, aceste efecte ale hotararii judecatoresti nu ar putea fi obtinute decat in masura in care pronuntarea acesteia ar avea loc in termenul de aplicabilitate al acestor acte administrative, care este de cel mult 30 de zile de la intrarea lor in vigoare, asa cum reiese din dispozitiile art. 3 alin. (1) si (2) si ale art. 4 alin. (1) din Legea nr. 55/2020.

(...)

59. Prin urmare, aplicarea procedurii de judecata reglementate de Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 ar face imposibila pronuntarea unei hotarari intr-un termen mai scurt de 30 de zile, astfel incat efectele acestei hotarari nu ar fi apte sa inlature in mod concret consecintele actelor administrative emise in temeiul Legii nr. 55/2020”.

Or, cata vreme nu am nici o cale sa contest legalitatea interdictiei pe care se pretinde ca am incalcat-o, principiul legalitatii contraventiei este incalcat, fapt ce are drept consecinta nulitatea absoluta a procesului verbal de contraventie incalcat.

2. Nulitatea procesului verbal pentru incalcarea art. 16 alin. (7) din OUG 2/2001

Potrivit art. 16 alin. (7) din OG 2/2001, “In momentul incheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct in procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal”.

Asa cum rezulta din cuprinsul textului precitat, legiuitorul nu distinge intre situatia in care procesul verbal este incheiat pe loc si situatia in care este incheiat ulterior, la sediul agentului constator.

In ambele situatii acest drept trebuie prezentat contravenientului, iar obiectiunile existente – prezentate imediat, verbal sau in scris – trebuie mentionate in procesul verbal.

Acest text reprezinta o consacrare legislativa efectiva a dreptului la aparare in materie contraventionala, similar celui din materie penala, conform exigentelor fixate de jurisprudenta CEDO.

Principiul dreptului la aparare in materie contraventionala trebuie sa existe si sa fie respectat si pe parcursul ”anchetei contraventionale”. O persoana trebuie sa aiba dreptul la aparare in mod activ pana la si la momentul constatarii contraventiei, precum si pana la si la momentul aplicarii sanctiunii. Asa cum dreptul la aparare este existent pe parcursul urmaririi/anchetei penale, asa si pe parcursul urmaririi/anchetei contraventionale acest drept trebuie sa existe si sa i se dea efectivitate.

Or, dreptul meu la aparare a fost evident incalcat, cu consecinta nulitatii de drept procesului verbal, sanctiunea fiind prevazuta in mod expres de textul citat.

3. Procesul verbal este nul ca urmare a faptului ca nu este semnat de martori

Potrivit art. 19 din OUG 2/2001,

“Procesul-verbal se semneaza pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. in cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mentiune despre aceste imprejurari, care trebuie sa fie confirmate de cel putin un martor. in acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnatura acestuia.

(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.

(3) in lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod”.

Or, din procesul verbal lipseste si semnatura martorilor, si motivele pentru care procesul este incheiat in acest mod.

Sanctiune este aceea a nulitatii absolute a procesului verbal.

Acordand o forta juridica deosebita procesului verbal, ce se bucura de o prezumtie de legalitate, legiuitorul a vrut sa asigure eliminarea posibilielor abuzuri la incheierea unui proces verbal.

Un agent constatator nu se poate inchide singur intr-un birou si sa se apuce sa dea amenzi, ci trebuie sa o faca, ca regula, in prezenta contravenientului, caruia sa ii dea dreptul de a se apara in mod efectiv de acuzatiile aduse si de a face obiectiuni.

Cand, din motive obiective, acest lucru nu este posibil, aceste imprejurari trebuie confirmate cel putin de un martor. Cand nici acest lucru nu este posibil, agentul constator isi asuma si mentioneaza explicit, cu consecinte penale, motivele care au condus la incheierea procesului-verbal in acest mod.

Nerespectarea acestei proceduri atrage nulitatea procesului verbal, pentru ca instituirea acestor garantii reprezinta conditia pentru care legiuitorul a dat putere agentilor sai sa dispuna sanctionarea cetatenilor, prin acte de se bucura de prezumtie de legalitate.

In vederea stabilirii imprejurarilor emiterii procesului verbal contestat, solicit audierea ca martor a lt.col. Sarban Raducu”.

Prezentam cel mai important fragment din sentinta judecatorului Iustin Teodor Vasile:

„Prin decizia Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 50/15.02.2022, publicata in Monitorul Oficial nr. 291/25.03.2022, a fost admisa exceptia de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 192/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 55/2020, aceasta fiind declarata neconstitutionala in ansamblul sau.

Potrivit prevederilor art. 147 alin. 1, 2 si 3 din Constitutie, actul normativ declarat neconstitutional isi inceteaza efectele in termen de 45 zile de la data publicarii deciziei, daca Parlamentul sau Guvernul nu pun de acord prevederile declarate neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei, iar, in aceasta perioada, dispozitiile constatate neconstitutionale sunt suspendate.

In lumina acestor considerente, Decizia nr. 50/15.02.2022 a Curtii Constitutionale produce efecte juridice de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, respectiv de la data de 25.03.2022, de cand are efectul unei legi de dezincriminare, aplicandu-se retroactiv cu privire la toate contraventiile sanctionate in baza modificarilor aduse prin O.U.G. nr. 192/2020. Aplicarea cu caracter retroactiv a Deciziei nr. 50/15.02.2022 reiese din coroborarea dispozitiilor art. 12 din O.G. nr. 2/2001 cu cele ale art. 47 din O.G. nr. 2/2001, art. 4 C.pen. si cu Decizia nr. 651/2018 a Curtii Constitutionale.

Astfel, conform dispozitiilor art. 12 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, "Daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contraventie, ea mu se mai sanctioneaza, chiar daca a fost savarsita inainte de data intrarii in vigoare a noului act normativ", principiul retroactivitatii legii contraventionale fiind chiar de ordin constitutional.

Desi, in speta, nu este vorba de o lege noua, ci de o decizie a Curtii Constitutionale, instanta retine dispozitiile art. 47 din O.G. nr. 2/2001 care prevad ca dispozitiile OG. nr. 2/2001 se completeaza, din punct de vedere al dreptului material, cu dispozitiile Codului penal. In materie penala, dispozitiile art. 4 C.pen., care reglementeaza dezincriminarea, au fost analizate in Decizia nr. 651/2018 a Curtii Constitutionale, prin care s-a stabilit ca o decizie a Curtii de declarare a neconstitutionalitatii unei norme de incriminare are efectele unei legi de dezincriminare.

In lumina celor de mai sus, de la data publicarii Deciziei Curtii Constitutionale, aceasta va avea efectul unei legi de dezincriminare a contraventiilor la regimul starii de urgenta in concret. Chiar daca efectele deciziei Curtii se produc numai pentru viitor, ceea ce retroactiveaza este insasi legea contraventionala, care nu mai sanctioneaza contraventiile respective.

Prin urmare, faptele care nu au fost sanctionate pana la interventia unei norme care sa alinieze prevederile legale cu cele ale deciziei Curtii Constitutionale nu mai pot fi sanctionate, iar sanctiunile aplicate pentru o contraventie dezincriminata nu mai pot fi executate, astfel cum sa statuat si prin Decizia nr. 228/2007 a Curtii Constitutionale, prin care art. 12 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 a fost declarat neconstitutional in masura in care prin sintagma "nu se mai sanctioneaza" prevazuta in text se intelege doar aplicarea sanctiunii contraventionale, nu si executarea acesteia.

Instanta retine ca, in sarcina petentului, a fost retinuta savarsirea contraventiei prevazute de art. 65 lit. k din Legea nr. 55/2020, ca urmare a faptului ca acesta nu a purtat masca de protectie in spatiul public, cu incalcarea prevederilor art. 1 Anexa 3 din H.G. nr. 932/2021. Or, aceste din urma prevederi legale fac trimitere in mod expres la dispozitiile art. 13 din Legea nr. 55/2020, care au fost modificate prin O.U.G. nr. 192/2021, in sensul ca a fost instituita obligatia purtarii mastii de protectie in toute spatiile publice, inclusiv in cele deschise.

Anterior modificarii aduse prin O.U.G. nr. 192/2021, care a avut loc la data de 06.11.2020, art. 13 lit. a din Legea nr. 55/2020 prevedea ca "Pe durata starii de alerta, prin ordin comun al ministrului sanatatii si ministrului afacerilor interne se poate institui: a) obligativitatea purtarii mastii de protectie in spatiile publice inchise, spatiile comerciale, mijloacele de transport in comun si la locul de munca". Prin urmare, instituirea obligatiei purtarii ide protectie in spatiile publice deschise a avut loc prin O.U.G. nr. 192/2021, act normativ care, insa, a fost declarat neconstitutional in integralitatea sa prin decizia Curtii Constitutionale a a Romaniei nr. 50/15.02.2022. Cu alte cuvinte, in raport de admiterea exceptiei de neconstitutionalitate a O.U.G. nr. 192/2021, care a modificat lit. a a art. 13 din Legea nr. 55/2020, aceasta din urma a revenit la forma anterioara modificarii, si anume aceea anterioara datei de 06.11.2020, care nu prevedea obligatia purtarii mastii in toate spatiile publice, ci doar in spatiile publice inchise.

Date find aceste considerente, instanta apreciaza ca se impune anularea procesului verbal contestat, deoarece fapta retinuta in sarcina petentului nu mai este prevazuta de legea contraventionala, ca urmare a efectelor deciziei Curtii Constitutionale.

Pe cale de consecinta, constatand nelegalitatea procesului-verbal, in temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001, instanta apreciaza ca cererea de anulare a procesului verbal seria JO nr. 1549837/03.10.2021 este intemeiata, apreciind a fi de prisos cercetarea procesului-verbal sub aspectul celorlalte cauze de nulitate invocate sau sub aspectul temeiniciei, intrucat doar un proces-verbal de contraventie legal intocmit poate face dovada situatiei de fapt retinute in cuprinsul sau.

Pe cale de consecinta, avand in vedere toate aceste considerente, instanta urmeaza sa admita in parte cererea, astfel cum a fost motivata, respectiv sa dispuna anularea procesului verbal seria JO nr. 1549837/03.10.2021 si sa respinga cererea, in rest, ca neintemeiata”.

* Cititi aici intreaga actiune a eurodeputatului Cristian Terhes

* Cititi aici intreaga sentinta a judecatorului Iustin Vasile