* Nu doar fanii lui Calin Georgescu au motiv sa deteste Curtea Constitutionala, ci si militarii. Care este motivul, aflati dand click aici.

* Lumea Infrastructurii are imagini video de pe unul dintre cele mai asteptate santiere din zona Bucuresti-Ilfov. Click aici ca sa va delectati!

* Hashtagimea romana iar se incordeaza. Nu, nu ne referim la proteste precum cele din 2017-2019, ci la compuneri pe care sa le semneze tot felul de lume.

De data aceasta, compunerea scrijelita de catre scriitorul #rezist Radu Vancu se intituleaza „Manifest pentru Europa” si le spune romanilor ca nu cumva sa aleaga candidati pe care Sistemul nu-i doreste. Textul se vrea manifestul sirului de mitinguri #rezistente care va debuta sambata, 15 martie 2025 in Bucuresti.

Evident: este un text lacrimogen, cu sintagme precum „copiii nostri”, „n-avem dreptul sa uitam”, „s-a murit in razboaie si in revolutii”, „traim o clipa istorica teribila” si alte asemenea zarzavaturi.

Interesant este ca pe lista semnatarilor (disponibila facand click aici) apare o anume Sonia Deaconescu, care se recomanda „judecator”. In magistratura romana, exista o singura judecatoare cu acest nume (foto), care activeaza la Sectia penala a Curtii de Apel Targu Mures si care intre 2008 si 2013 a fost presedinta Tribunalului Mures.

Speram ca este doar o coincidenta de nume sau ca cineva i-a facut o farsa judecatoarei. Nu de alta, dar, in caz contrar, Inspectia Judiciara ar trebui sa se autosesizeze in legatura cu abaterea disciplinara de la art. 271 lit. c din Legea 303/2022 privind statutul judecatorilor si procurorilor: „desfasurarea de activitati cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice in public sau in timpul serviciului”.

Alt nume de semnatar care ne-a atras atentia este Victor-Florin Homescu, care se recomanda „magistrat”. In magistratura a existat un singur om cu acest nume: un procuror de la PJ Arad, pensionat in 2017.

Iata textul manifestului #rezist:

„Romania este Europa!

Un apel al societatii civile pentru viitorul european al Romaniei

Europa a avut ca destin Uniunea Europeana. O demonstreaza cele sapte decenii de pace si de prosperitate fara precedent pe care constructia Uniunii Europene le-a adus cu sine. E cea mai lunga perioada de pace construita oriunde in lume. Si cea mai abundenta prosperitate. Si cea mai libera dintre lumi.

Iar Uniunea Europeana este destinul Romaniei. O demonstreaza faptul ca Romania europeana este, din 2007 incoace, cea mai prospera, demna si libera perioada din intreaga istorie a Romaniei.

S-a murit in razboaie si in revolutii pentru ca Romania sa devina europeana. Pentru ca noi sa ne putem bucura de avantajul de a fi simultan romani si europeni. La randul nostru, trebuie sa facem tot ce ne sta in puteri astfel incat copiii si nepotii si stranepotii nostri sa poata fi, la randul lor, simultan romani si europeni. Sa se poata bucura, ca si noi, de tot ce inseamna Uniunea Europeana: democratie, stat de drept, drepturile omului, drepturile minoritatilor, libertate de expresie, libera circulatie.

Traim o clipa istorica teribila, in care putem pierde aceasta Europa care ne-a fost destin. Dintr-o prezenta fireasca, Europa poate deveni pentru noi o amintire. Pe care le-o vom putea povesti copiilor si nepotilor nostri – dar ne va fi imposibil sa le explicam de ce n-am facut-o posibila si pentru ei. De ce n-am facut in 2025 tot ce ne statea in puteri, si chiar mai mult decat atat, pentru ca si ei sa se poata bucura de Romania europeana. Care sa fie si pentru ei o prezenta reala – nu o amintire tot mai indepartata.

Trebuie sa tinem Romania in destinul ei european. Pentru noi – si pentru copiii nostri – si pentru copiii copiilor nostri. Romania pe care le-o lasam trebuie sa fie cel putin la fel de buna ca Romania pe care am primit-o. Nu o dictatura, nu o autocratie, nu un regim iliberal. Ci o democratie: imperfecta, dar perfectibila; inegala, dar invatand sa-si distribuie tot mai echitabil prosperitatea; traumatizata de trecuturi totalitare, dar iubind tocmai de aceea cu atat mai mult libertatea.

Uniunea Europeana e destinul Romaniei. Sa ne folosim vocile, profesiile, voturile astfel incat sa ne asiguram ca ramane asa.

Uniunea Europeana e destinul copiilor nostri. N-avem dreptul sa le furam acest destin. Sau sa abandonam lupta pentru el.

Copiii nostri sunt Europa. N-avem dreptul sa uitam asta.

Si nu vom uita. Si vom invinge.

Europa e unicul destin acceptabil pentru Romania”.

* Se intampla ceva ciudat la Parchetul de pe langa Tribunalul Cluj. Un cititor clujean al publicatiei Lumea Justitiei acuza ca a avut parte de un comportament nepotrivit din partea unui politist judiciar al unitatii in dimineata zilei de marti, 11 martie 2025.

Situatia este in felul urmator: la 22 februarie 2025, in jurul orei 13:15 (deci efectiv ziua in amiaza mare), cititorul nostru a fost injunghiat chiar la intrarea blocului in care locuieste, de catre un cunoscut. Din fericire, politia s-a miscat repede, agresorul fiind identificat. Din nefericire, marti, 11 martie, imediat dupa audierea in calitate de parte vatamata in dosarul de tentativa de omor, politistul judiciar (care nu si-a declinat identitatea) a sunat victima, ca s-o intrebe de istoricul medical. Victima sustine chiar ca agentul a folosit un ton imperativ. Evident ca partea vatamata a refuzat sa comunice asa ceva – moment in care organul de cercetare penala n-a insistat si a incheiat discutia telefonica.

Dupa convorbire, cititorul nostru i-a trimis politistului urmatoarele SMS-uri (vezi facsimil):

„Ati intrebat ieri daca am avut tentative de suicid si automutilare. Ce era de discutat am discutat in fata procurorului. Restul istoricului meu medical ramane privat, protejat de legile privind legile drepturilor pacientului. Asadar, nu voi oferi acces istoricului meu medical organelor de cercetare penala”.

„Va rog sa tineti cont ca prezenta, in dosarul de cercetare penala, fie si a unui fragment din istoricul meu medical obtinut fara consimtamantul meu direct sau o hotarare judecatoreasca definitiva va duce la formularea unei plangeri penale pentru incalcarea secretului medical si la sesizarea institutiilor de control intern din cadrul IGPR / IPJ Cluj”.

Barbatul sustine ca politistul ar fi incercat sa intimideze o martora din dosar (cunoscuta comuna a victimei si a agresorului), astfel incat aceasta sa dezvaluie istoricul medical al partii vatamate. Din fericire, martora nu a cedat presiunilor.

Concluziile le trageti singuri.

Nota: Informatiile din aceasta rubrica trebuie luate sub beneficiu de inventar, ele facand parte din categoria zvonurilor sau a pamfletului. Luati-le ca atare!