Document exploziv facut public vineri, 17 mai 2019, de jurnalista Adina Anghelescu-Stancu la Antena 3 care scoate la iveala existenta unui nou protocol incheiat de fostul procuror general al Romaniei Augustin Lazar (foto), pe vremea cand se afla la varful Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (PICCJ). Este vorba despre un protocol incheiat intre Parchetul General si Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), institutia care se ocupa printre altele cu verificarea magistratilor in vedere stabilirii colaborarii sau necolaborarii acestora cu fosta Securitate.

Semnarea Protocolului de colaborare PICCJ-CNSAS a avut loc cand nici bine nu se uscase cerneala pe decretul de numire in functia de procuror general al lui Augustin Lazar, care a avut loc la data de 28 aprilie 2016. Concret, Protocolul de colaborare dintre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Consiliul National pentru Studiderea Arhivelor Securitatii a fost semnat la data de 11 octombrie 2016, adica la mai putin de 6 luni de cand Augustin Lazar se instalase in fruntea Parchetului General.

Conform documentului, prin acest protocol CNSAS oferea PICCJ accesul la documente si informatii, in mod gratuit, din arhiva fostei Securitati, CNSAS permitand reprezentatilor desemnati ai PICCJ studierea documentelor in original.
Prin acelasi Protocol PICCJ se angaja sa comunice public rezultatele colaborarii cu CNSAS si sa sustina demersurile acesteia din urma. Nu stim cat de publica a fost colaborarea pe protocol dintre cele doua institutii, dat fiind ca despre existenta acestui document s-a aflat public abia astazi, la mai bine de 3 ani de la semnare. Si, mai important, dupa ce Augustin Lazar s-a pensionat subit ca urmare a publicarii de catre Lumea Justitiei a documentelor care relevau ca acesta a ocupat functia de presedinte al Comisiei de liberari conditionate din Penitenciarul Aiud, calitate in care i-a refuzat, de doua ori, eliberarea conditionata dizidentului anticomunist si detinut politic Iulius Filip.

Culmea este ca despre aceasta perioada CNSAS nu avea prea mari informatii, declansand astfel cum a precizat intr-un raspuns acordat publicatiei noastre, reverificarea lui Augustin Lazar pentru a se stabili daca in aceasta calitate a colaborat cu fosta Securitate.

Taica Lazar s-a agitat cand a auzit ca este reverificat

De altfel, in acest context este oportun sa precizam ca surse apropiate CNSAS ne-au marturist ca imediat dupa sedinta in care s-a luat in dezbatere cazul lui Augustin Lazar, fostul procuror general ar fi telefonat in institutie, pentru a solicita "de indata" stenograma sedintei pentru a lua la cunostinta ce s-a discutat. Aceleasi surse ne-ar fi precizat si ca Augustin Lazar ar fi cerut ca nimic sa nu fie facut public fara acordul sau.

Noi stim ca stenogramele, conform legii sunt publice, insa apreciem nepotrivit gestul lui Augustin Lazar de a telefona insistent pentru obtinerea stenogramei sedintei al carui subiect era, gestul sau putand cu lejeritate sa fie interpretat drept o forma de presiune.

Ramane sa vedem care vor fi concluziile reverificarilor CNSAS, in speranta ca existenta Protocolului de colaborare cu PICCJ nu va afecta ancheta Consiliului, cu atat mai mult cu cat verificarile CNSAS au legatura si cu unul dintre punctele din Protocolul PICCJ-CNSAS, respectiv "Actiuni represive sistematice, desfasurate prin incalcarea drepturilor fundamentale ale omului si a drepturilor civile de catre organele de represiune in timpul regimului comunist, in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu participarea directa a angajatilor Securitatii, Militiei si ai sistemului penitenciar, actiuni indreptate impotriva cetatenilor romani care au savarsit fapte sau au exprimat opinii considerate ostile statului comunist".

Or, Iulius Filip, astfel cum ne amintim, a fost condamnat la 5 ani si 4 luni de penitenta pentru pentru “propaganda impotriva orandurii socialiste”, dupa o sentinta initiala de 8 ani de inchisoare, fiind acuzat ca “a redactat mai multe materiale, scrisori si memorii cu continut dusmanos pe care le-a difuzat, atat cunoscutilor cat si unor organe oficiale”.

Iata ce putea cere PICCJ de la CNSAS, conform Protocolului facut public de jurnalista Adina Anghelescu Stancu:

"PICCJ va putea solicita CNSAS documente si informatii din arhiva fostei Securitati, cu privire la:

a)Actiuni represive sistematice, desfasurate prin incalcarea drepturilor fundamentale ale omului si a drepturilor civile de catre organele de represiune in timpul regimului comunist, in perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, cu participarea directa a angajatilor Securitatii, Militiei si ai sistemului penitenciar, actiuni indreptate impotriva cetatenilor romani care au savarsit fapte sau au exprimat opinii considerate ostile statului comunist;

b)Ordine, directive, norme de lucru interne sau alte documente similare prin care a fost reglementata activitatea Securitatii Statului, a Militiei si a altor institutii din compunerea Ministerului de Interne sau a aparatului represiv comunist, relevante pentru stabilirea competentelor si responsabilitatilor care revin participantilor la evenimentele din decembrie 1989;

c)Supravegherea informativa a populatiei, la finele anilor '80: tematici, linii de munca relevante pentru evaluare starii de spirit, statistici, bilanturi si informari/raportari oficiale, emise de organele Securitatii si Militiei, in speciale celor destinate decidentilor politici;

d)Relatia cu Securitatea, in cazul persoanelor (civili sau gradati) care au participat in mod direct la desfasurarea evenimentelor din decembrie 1989".

Publicam in continuare integral Protocolul de colaborare incheiat de PICCJ cu CNSAS in 11 octombrie 2016: