In Parlament se face politica, se discuta politica si dezbaterile au caracter politic. Motiv pentru care la dezbaterea pe proiectul de lege privind desfiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie din sedinta de joi, 18 martie 2021, de la Comisia Juridica, vazand "caracterul intens politizat si pe alocuri virulent al dezbaterilor" sefa Inaltei Curti de Casatie si Justitie, judecatoarea Corina Corbu (foto), a apreciat ca este cazul sa se retraga. Si s-a retras la Inalta Curte de unde – dupa fuga din Parlament, alaturi de seful CSM, judecatorul Bogdan Mateescu – a redactat un comunicat de presa in care a clarificat momentul de la Comisia juridica si ce anume a determinat-o sa plece.

Corina Corbu este dispusa la dialog cu parlamentarii, dar fara sa se faca politica

Comunicatul, destul de stufos, da garantii ca institutia condusa de judecatoarea Corina Corbu este disponibila in continuare pentru dialog si dezbatere pe tema desfiintarii Sectiei pentru investigarea infractiunilor din Justitie, insa este necesar ca dialogul si discursul public sa fie moderat si axat pe chestiuni care "tin de sistemul judiciar si de prioritizarea aspectelor tehnice in detrimentul celor eminamente politice, pentru ca, pana la urma, buna functionare a justitiei reprezinta un beneficiu adus societatii in ansamblu".

Si nu doar atat, presedinta Inaltei Curti, judecatoarea Corin Corbu, puncteaza ca indiferent daca va fi sau nu desfiintata Sectia, Parlamentul trebuie sa aiba in vedere ca modificarile pe care le vor face acestei institutii sa contina imbunatatiri pe fondul reglementarii, "atat sub aspectul asigurarii eficacitatii acestui mecanism de angajare a raspunderii celor aflati in culpa, dar si sub aspectul garantiilor de independenta conferite tuturor celorlalti judecatori".

Din punctul nostru de vedere, fuga de la dezbatere a celor doi sefi ai Justitiei, Corina Corbu si Bogdan Mateescu, reprezinta un episod trist care arata ca in confruntarea cu noua putere politica reprezentata atat de vocal de USR, magistratii s-au facut mici si au fugit care pe unde au putut, uitand ca in Parlament despre politica este vorba, iar rolul lor era sa reprezinte si sa apere drepturile magistratilor si institutiile care le confera garantii de independenta in exercitarea profesiei.

Ce coincidenta, SIIJ pe care USR il vrea desfiintat ancheteaza frauda de la alegerile locale din Sectorul 1, in urma carora USR-ista Clotilde Armand a ajuns primar

Ce s-a vazut, din pacate, a fost ca politicienii USR care la infiintarea SIIJ se ocupau cu pus muzica la boxe in Parlament (si ne referim aici chiar la ministrul Justitiei Stelian Ion) pentru a impiedica desfasurarea dezbaterilor au ajuns sa decida, tot cu spectacol, cine sta si cine pleaca de la dezbateri si mai ales, ce se va intampla cu o institutie din Justitie care, intamplator, ancheteaza taman fraude care au legatura cu membrii partidului lor.

Sa nu uitam totusi ca la SIIJ pe care presedintele Comisiei juridice din Camera Deputatilor – deputatul USR Mihai Alexandru Badea – o vrea desfiintata se afla in lucru dosarul privind frauda de proportii de la Sectorul 1 de la alegerile locale din septembrie 2020, in urma carora Clotilde Armand – USR-ista de baza – a castigat functia de primar al Sectorului 1.

Desigur, doar o coincidenta!

Redam comunicatul Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

"Astazi, 18 martie 2021, la invitatia Comisiei juridice, de disciplina si imunitati a Camerei Deputatilor, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie a participat, alaturi de presedintele Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie, la sedinta Comisiei, in care urma sa se discute proiectul de Lege privind desfiintarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (PL-x 108/2021).

Prezenta presedintelui Inaltei Curti la dezbaterile Comisiei juridice a Camerei Deputatilor a avut in vedere respectul datorat institutiei Parlamentului Romaniei, organ reprezentativ suprem al poporului roman, in conformitate cu prevederile art.61 alin.(1) din Constitutia Romaniei, republicata, precum si deschiderea instantei supreme la orice forma de dialog inter-institutional care sa conduca la imbunatatirea modului de functionare a serviciului public al justitiei.

Din pacate, caracterul intens politizat si pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus presedintelui Inaltei Curti retragerea de la lucrarile Comisiei, perceptia publica de independenta si impartialitate, care este esentiala pentru functionarea autoritatii judecatoresti, impunand ca reprezentantii acesteia sa nu fie asociati din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, in cadrul luptei politice.

Inalta Curte de Casatie si Justitie ramane deschisa oricarei forme de dialog cu reprezentantii celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele important care tin de organizarea judiciara si de functionarea justitiei ca serviciu public, cu dezideratul ca o astfel de dezbatere sa se caracterizeze prin moderatie si echilibru, in special in comunicarea publica, elemente esentiale pentru protejarea imaginii si prestigiului justitiei, extrem de importante din perspectiva respectarii drepturilor cetateanului implicat in actul de justitie. Reprezentantii sistemului judiciar pot oferi un punct de vedere documentat si, consideram noi, util Legiuitorului in analiza calitatii reglementarilor emise in aceasta materie, in special din punct de vedere tehnic, stiintific, precum si din perspectiva aplicarii in practica a anumitor norme de drept, insa ei nu trebuie implicati in chestiuni care tin de lupta politica si asupra carora societatea, dar si sistemul judiciar raman divizate. Tratarea acestor chestiuni cu moderatie, precautie si deschidere pentru ascultarea parerii celeilalte parti raman esentiale pentru reusita unui astfel de demers.

Asupra chestiunii de drept care facea obiectul dezbaterii de astazi, presedintele Inaltei Curti reitereaza public pozitia pe care a exprimat-o anterior si in cadrul sedintei Consiliului Superior al Magistraturii, respectiv faptul ca modificarea dispozitiilor legale mentionate in proiectul de lege nu trebuie sa se rezume doar la chestiuni de forma, ci sa imbunatateasca fondul reglementarilor in acest domeniu. Astfel cum a aratat, in avizul acordat, Consiliul Superior al Magistraturii modificarea legislatiei in domeniul in discutie trebuie sa includa si o serie de garantii prin care sa se intareasca statutul de independenta al judecatorului, in special din punct de vedere al perceptiei publice (toate documentele internationale in materie subliniaza de altfel importanta ”aparentelor”, a perceptiei publice in ceea ce priveste independenta justitiei).

Indiferent daca se va opta la nivelul Legiuitorului pentru pastrarea actualei forme de investigare a infractiunilor presupus a fi fost savarsite de magistrati, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei solutii legislative noi, modificarile de competenta trebuie dublate de imbunatatiri pe fondul reglementarii, atat sub aspectul asigurarii eficacitatii acestui mecanism de angajare a raspunderii celor aflati in culpa, dar si sub aspectul garantiilor de independenta conferite tuturor celorlalti judecatori. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc in primul rand drepturile si obligatiile magistratilor, ci drepturile fundamentale ale cetatenilor, carora trebuie sa li se asigure accesul la o instanta, la un judecator independent si impartial, cu respectarea tuturor principiilor care asigura caracterul echitabil al procedurii judiciare. Din aceasta perspectiva, orientarea oricarui proiect de lege in acest domeniu in principal catre aspectele de fond, iar nu doar abordarea celor de forma, ramane esentiala.

In sfarsit, avand in vedere intregul istoric al modului in care oamenii politici s-au raportat la justitie pe parcursul ultimilor 30 de ani, nu doar sub aspectul organizarii judiciare, dar si la nivelul discursului public la adresa justitiei, precum si in ceea ce priveste asigurarea resurselor necesare functionarii acestui serviciu public, generandu-se probleme devenite la acest moment cronice, consideram ca ar trebui asumat principiul ca orice noua modificare a normelor de organizare judiciara sa reprezinte o reforma veritabila, care sa creeze plus-valoare din perspectiva cetatenilor implicati in actul de justitie. Prin urmare, dezbaterea publica ar trebui sa imbrace o forma mai ampla si sa nu se limiteze la chestiunile cu impact preponderent politic si mediatic, existand si alte probleme care necesita o interventie cat mai urgenta a legiuitorului si care ar imbunatati perceptibil calitatea acestui serviciu public.

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie exprima inca o data intreaga disponibilitate a instantei supreme catre dialog, catre dezbatere, pentru a identifica modalitatile in care justitia poate progresa, dublata de invitatia la moderatie in discursul public privind chestiunile care tin de sistemul judiciar si de prioritizarea aspectelor tehnice in detrimentul celor eminamente politice, pentru ca, pana la urma, buna functionare a justitiei reprezinta un beneficiu adus societatii in ansamblu.

Presedintele

Inaltei Curti de Casatie si Justitie,

judecator Corina Alina Corbu