Serviciul Roman de Informatii a reactionat dupa dezvaluirile extrem de grave facute de colonelul Daniel Dragomir, cel care practic a confirmat ceea ce presa libera a prezentat in ultimii ani. Si anume ca Romania a fost condusa prin arma catuselor de un sistem la varful caruia s-au aflat inclusiv oameni din SRI. In loc sa inceapa o ancheta cu privire la dezvaluirile lui Dragomir - mai ales ca acesta se referise doar la anumiti generali din SRI, in frunte cu generalul Florian Coldea (foto dreapta), precizand chiar ca 99% dintre cei care lucreaza in serviciu sunt oameni onesti si profesionisti – institutia lui Eduard Hellvig (foto mijloc) a gasit de cuviinta ca este mai oportun sa iasa cu un comunicat de presa. Unul total neconvingator.

Concret, in comunicatul dat publicitatii vineri 15 septembrie 2017, SRI se prezinta intr-o imagine imaculata, dar e greu de crezut ca altcineva in afara aparatului de propaganda va inghiti o asemenea minunatie. Astfel, SRI pretinde ca nu s-a implicat niciodata in monitorizarea dosarelor la nivelul DNA si la nivelul instantelor, ca nu are acoperiti printre magistrati si nici printre oamenii politici, dar si ca nicio o informatie provenita din punerea in executare a mandatelor de supraveghere pe terorism nu a fost valorificata de DNA. Sunt doar trei dintre ideile mentionate de SRI. Asa sa fie? Noi credem ca nu.

Poate ca SRI ar trebui sa fie putin mai explicit si sa raspunda la cazuri punctuale. Spre exemplu:

-cum explica SRI faptul ca nu a monitorizat dosare penale, dar s-a implicat activ in instrumentarea lor, dovada fiind chiar rapoartele SRI din anii precedenti, in care se mentionau urmatoarele: “Binomul institutional Ministerul Public-SRI a functionat si in 2013 la parametri optimi, fapt reflectat in dinamica rezultatelor atat din perspectiva cunoasterii, prevenirii si combaterii amenintărilor la adresa sigurantei nationale, si din punctul de vedere al instructiei penale. (…) Contributia adusa de Serviciu la indeplinirea responsabilităţilor organismelor de cercetare si urmărire penala s-a materializat in: (...) participarea, in cadrul echipelor operative mixte constituite cu parchetele, la analize comune cu procurorii”;

-cum explica SRI cazul Paltin Sturdza, unde procurorii DNA primeau direct de la SRI stenogramele inregistrarilor? Si nu orice fel de inregistrari, ci unele falsificate, dupa cum Inalta Curte a decis;

-cum explica SRI cazul fostului presedinte al Consiliului Judetean Arges, Constantin Nicolescu, ascultat pe baza de mandat de siguranta nationala, inclusiv pentru fapte de terorism, si trimis apoi in judecata de DNA pentru abuz in serviciu?

-cum explica SRI inregistrarile in care procurorul Mircea Negulescu zis “Portocala” recunoaste colaborarea cu fostul sef SRI Prahova, colonelul Sabin Iancu?

-cum explica SRI prezenta ofiterilor la reuniunile, bilanturile si sedintele judecatorilor si procurorilor?

Sunt doar cateva intrebari. Dar cea mai importanta intrebare la care SRI ar trebui sa raspunda, inainte de a pretinde ca totul este perfect, este cea privind prezenta fostilor sefi ai acestui Serviciu – George Maior si Florian Coldea – in excursii alaturi de oameni politici sau la intalniri de taina alaturi de Procurorul General al Romaniei Laura Kovesi.

Asadar, este de apreciat efortul prin care directorul SRI Eduard Hellvig incearca sa schimbe imaginea institutiei, si chiar a reusit cat de cat, dar poate e momentul ca acesta sa faca lumina la controversele care i-au marcat activitatea in ultimii ani si sa se delimiteze astfel de epoca Florian Coldea.

Iata comunicatul SRI:

“Comunicat de presa

15 September 2017

Ca urmare a solicitarilor mass-media sosite in ultima vreme, Serviciul Roman de Informatii face urmatoarele precizari:

Prezenta pozitie vine ca urmare a deschiderii Serviciului catre opinia publica si in ideea transparentei asumate de conducerea SRI, si nu pentru a incuraja o polemica cu cei care lanseaza acuzatii in spatiul public.

In privinta posibilitatii ca oameni politici sa se afle intr-o relatie operativa cu SRI si aici trebuie sa fim foarte fermi:

SRI nu intreprinde nicio actiune care sa promoveze sau sa lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu exceptia acelor actiuni ale acestora care contravin securitatii nationale

Personalul Serviciului Roman de Informatii nu poate face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu poate fi folosit in scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992)

Referitor la presa, reprezentantii SRI au afirmat public in repetate randuri ca serviciul de informatii se comporta dupa aceleasi norme ale muncii de informatii ca toate serviciile partenere, utilizand surse secrete umane, inclusiv acoperite, in toate domeniile de interes pentru siguranta nationala, cu stricta respectare a legii

Despre 'Binom' si 'camp tactic'

Referitor la colaborarea SRI-DNA, vrem sa precizam foarte clar ca SRI nu are atributii pe linia monitorizarii dosarelor penale. Are insa obligatia legala de a informa organele de urmarire penala cu privire la savarsirea unor infractiuni.

Nu exista cazuri in care SRI a monitorizat din punct de vedere operativ dosare penale aflate pe rolul instantelor de judecata, la orice nivel.

Pe de alta parte, ofiterii SRI pot efectua acte de cercetare penala doar in situatii strict determinate prin lege, respectiv in cazul infractiunilor de terorism si a infractiunilor la adresa securitatii nationale, dar numai sub supravegherea procurorului.

Ca atare, pana la decizia CCR, din martie 2016, a existat o cooperare intre ofiterii de informatii si procurori, dar ea s-a desfasurat cu stricta respectare a legislatiei in vigoare, intr-un cadru institutional statuat.

In faza de judecata, Serviciul are obligatia de a prezenta si preda instantei, la solicitarea acesteia, orice obiect sau inscris ce poate servi ca mijloc de proba, cu asigurarea pastrarii secretului de stat.

Precizam inca o data ca a existat un singur Protocol de cooperare cu PICCJ care prevedea, ca domeniu al colaborarii, activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor contra securitatii nationale si a celor de terorism, precum si a altor infractiuni grave, asa cum erau definite in lege.

Obiectivele cooperarii erau schimbul de informatii relevante si utile, precum si asigurarea indeplinirii atributiilor ce reveneau PICCJ in vederea punerii in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica.

Cooperarea Serviciului cu organele judiciare reprezinta o indeplinire, de catre ambele parti, a obligatiei legale de a-si acorda reciproc sprijinul necesar in exercitarea atributiilor prevazute de lege, si nu o imixtiune in independenta justitiei sau a magistratilor.

Despre rechizitoriile procurorilor

SRI nu a determinat si nu poate determina modul de finalizare a unei anchete sau a unui proces penal.

In faza de debut a urmaririi penale, conform legislatiei, SRI este obligat sa aiba urmatorul aport:

-transmiterea de informari cu privire la savarsirea de fapte penale;

-acordarea de sprijin de specialitate la solicitarea organelor de urmarire penala, prin punerea de indata la dispozitia acestora a datelor si informatiilor detinute in legatura cu savarsirea de infractiuni.

Ca atare, va asiguram ca nu exista niciun rechizitoriu scris sau elaborat de catre ofiteri ai Serviciului Roman de Informatii.

Despre implicarea SRI in arestari:

Serviciul Roman de Informatii indeamna orice persoana care detine probe sau indicii cu privire la depasirea cadrului legal in instrumentarea unor cauze penale sa le prezinte de indata organelor de cercetare penala. Va asiguram ca Serviciul Roman de Informatii este direct interesat sa asigure respectarea Constitutiei si legilor tarii, fara a tolera nici cea mai mica abatere.

Mai mult, intotdeauna ne-am aratat disponibiltatea de a sprijini orice demers care are ca scop infaptuirea Justitiei.

In sprijinul acestor afirmatii va precizam ca exista multiple mecanisme interne de verificare si control a modului in care personalul SRI isi desfasoara activitatea si misiunile.

Conducerea SRI a instituit principiul tolerantei zero fata de orice abuz sau abatere de la lege si conduita profesionala.

Despre acoperiti in justitie, politica si presa

Personalul operativ al Serviciului Roman de Informatii isi desfasoara activitatea deschis sau acoperit, in raport cu nevoile de realizare a securitatii nationale. Serviciul respecta, in activitatea sa, principiul constitutional conform caruia judecatorii sunt independenti si se supun numai legii. (art. 124 alin 3 din Constitutie).

Astfel, SRI respecta cu strictete normele legale care stabilesc incompatibilitatile si interdictiile functiei de magistrat cu alte functii publice sau private, respectiv interdictia de a fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informatii.

Consiliul Suprem de Aparare a tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea CSM ori a ministrului Justitiei, realitatea declaratiilor magistratilor completate anual.

Precizam foarte clar ca nu exista niciun caz de incalcare a legii de la instituirea interdictiilor, ca atare orice alta speculatie este falsa!

In privinta posibilitatii ca oameni politici sa se afle intr-o relatie operativa cu SRI si aici trebuie sa fim foarte fermi:

SRI nu intreprinde nicio actiune care sa promoveze sau sa lezeze interesele vreunui partid politic sau persoane fizice ori juridice, cu exceptia acelor actiuni ale acestora care contravin securitatii nationale.

Personalul Serviciului Roman de Informatii nu poate face parte din partide sau alte organizatii cu caracter politic ori secret si nu poate fi folosit in scopuri politice (art.36 din Legea nr.14/1992).

Concluzionand, SRI a respectat legea si nu a avut acoperiti in domeniile in care cadrul legal a instituit o asemenea interdictie.

Referitor la presa, reprezentantii SRI au afirmat public in repetate randuri ca serviciul de informatii se comporta dupa aceleasi norme ale muncii de informatii ca toate serviciile partenere, utilizand surse secrete umane, inclusiv acoperite, in toate domeniile de interes pentru siguranta nationala, cu stricta respectare a legii.

Despre folosirea mandatelor de terorism in alte scopuri

In privinta modului in care sunt executate mandatele de supraveghere pe profil de prevenire si combatere a terorismului precizam ferm ca nici o astfel de informatie nu a fost valorificata de catre DNA.

Fondul informativ strict de securitate nationala pe profil antiterorism a fost valorificat doar pe doua componente strategice majore, respectiv informarea organelor de urmarire penala, in special a DIICOT si a beneficiarilor legali abilitati sa dispuna masuri pe linia regimului strainilor in Romania din categoria declararii ca persoane indezirabile, interzicerea intrarii in tara, neacordarea vizei romane, neacordarea/retragerea cetateniei romane, neacordarea unei forme de protectie in Romania.

Despre respectarea Constitutiei

SRI este o institutie supusa controlului parlamentar, printr-o comisie dedicata activitatii sale. Am raspuns cu promptitudine si complet oricaror cereri venite din partea acesteia. Mai mult, au fost situatii in care conducerea SRI a cerut audierea in cadrul acestei comisii parlamentare pentru a clarifica eventualele nelamuriri aparute in spatiul public. In plus, fata de controlul intern si cel parlamentar, actuala conducere a SRI a elaborat si aprobat un cod de conduita etica care stabileste norme si limite foarte clare in ceea ce priveste deontologia profesionala a ofiterului de informatii. La acest moment Codul de Conduita Etica este asumat si implementat la toate nivelurile Serviciului Roman de Informatii.

Fidel misiunii asumate de a infaptui securitatea nationala, Serviciul Roman de Informatii ii asigura pe toti cetatenii Romaniei ca nu are alt tel decat acela de a apara interesele poporului roman si de a respecta Constitutia si legile tarii”.