6 December 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

ACHITAREA DIN DOSARUL CU DEZLEGAREA PE CONSTRUCTII – Cititi sentinta prin care Judecatoria Brasov l-a achitat pe dentistul Mircea Vladau pentru acuzatia de continuare a executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi lor de catre organele de control: „Exista un pericol iminent de prabusire a fatadei, cu riscul punerii in primejdie a circulatiei rutiere si a vietii trecatorilor”. Rechizitoriul procurorului Razvan Bara a fost confirmat de fostul sef PT Brasov Claudiu Sandu, actual membru CSM

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

10 November 2024 18:09
Vizualizari: 2078

Lumea Justitiei prezinta sentinta Judecatoriei Brasov din dosarul in care Inalta Curte de Casatie si Justitie a dat in aceasta toamna o dezlegare de drept in materie de constructii.



Amintim ca la 8 octombrie 2024, ICCJ a publicat in Monitorul Oficial Decizia nr. 46 din 16 septembrie 2024, prin care instanta suprema a clarificat infractiunea de la art. 24 lit. b din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

Este vorba despre „continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii” – fapta pedepsibila cu inchisoarea de la 3 luni la un an sau cu amenda.

Concret, Inalta Curte a stabilit ca fapta de mai sus nu are in vedere si situatia in care lucrarile continua dupa ce oprirea a fost dispusa de catre organele de urmarire penala (procuror, politisti judiciari, organe de cercetare penala speciale). Aceasta dezlegare de drept face distinctia intre organele de urmarire penala si organele de control de la articolele 27 si 28 ale Legii nr. 50/1991 (click aici pentru a citi).

ICCJ a fost sesizata la 8 februarie 2024 de catre judecatoarele Anca Codreanu si Gabriela-Nicoleta Chihaia de la Curtea de Apel Brasov in dosarul nr. 7387/197/2021, la solicitarea avocatului Vladimir Ciolacu (foto 2). Maestrul Ciolacu il apara pe medicul stomatolog Mircea Vladau din Brasov, trimis in judecata pentru ca ar fi demolat o cladire situata intr-o zona protejata a orasului si ar fi construit in locul ei un imobil care nu respecta fatada celui vechi.

Rechizitoriul nr. 535/P/2020 din 1 aprilie 2021 a fost intocmit de catre procurorul Razvan-Alexandru Bara (foto 1 dreapta) de la Parchetul de pe langa Tribunalul Brasov. Bara s-a remarcat in septembrie 2018, cand a fost prezent la protestul #rezist organizat de catre judecatorul Cristi Vasilica Danilet de la Tribunalul Cluj pe treptele Curtii de Apel Bucuresti impotriva modificarilor la legile justitiei. Chiar daca nu si-a trecut numele in clar, cel care a confirmat rechizitoriul este nimeni altul decat Claudiu Sandu (foto 1 stanga), seful de la acea vreme al PT Brasov, actual membru CSM si participant la protestul lui Danilet alaturi de subalternul Bara (vezi facsimil).


PT Brasov il acuza pe Vladau de urmatoarele fapte de la art. 24 al Legii 50/1991:

 



- lit. a): „executarea fara autorizatie de construire sau de desfiintare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrarilor prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b), cu exceptiile prevazute de lege”;

- lit. b): „continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii”.

Potrivit art. 3 alin. 1 lit. b din Legea 50/1991: „Constructiile civile, industriale, agricole, cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice, pentru infrastructura de orice fel sau de oricare alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire, precum si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor, pentru: (...) lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevazute de lege – monumente, ansambluri, situri – inclusiv la anexele acestora, identificate in acelasi imobil – teren si/sau constructii, la constructii amplasate in zone de protectie a monumentelor si in zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la constructii cu valoare arhitecturala sau istorica deosebita, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate”.


Judecatoria Brasov: inculpatul a actionat pentru inlaturarea unui pericol iminent


La fond, prin sentinta nr. 1343 din 11 septembrie 2023, judecatorul Andrei Soare de la Judecatoria Brasov l-a achitat pe dentistul Mircea Vladau pentru al doilea capat de acuzare, in temeiul art. 16 alin. 1 lit. b teza I CPP: „fapta nu este prevazuta de legea penala”. Cu privire la primul capat de acuzare, magistratul a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei, aplicandu-i inculpatului doar un avertisment.

In apel, la 8 februarie 2024, magistratele Anca Codreanu si Gabriela Chihaia de la CA Brasov au sesizat ICCJ pentru dezlegarea problemei de drept de mai sus (vizand infractiunea de la art. 24 lit. a din Legea 50/1991).

Luju prezinta motivarea sentintei de la Judecatoria Brasov. In ceea ce priveste asa-zisa executare a lucrarilor fara o autorizatie de construire, instanta a constatat nu doar ca Mircea Vladau a obtinut doua astfel de autorizatii (una simpla si una in regim de urgenta), dar inculpatul a actionat si pentru inlaturarea unui pericol iminent: acela ca fatada cladirii sa se prabuseasca peste trecatori.

Mai mult: medicul stomatolog a apelat la specialisti in domeniu (ingineri si experti de rezistenta, arhitecti) si a urmat solutiile propuse de catre acestia.

Acest din urma argument este retinut de catre instanta cu privire la infractiunea de continuare a executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente. De aceea, judecatorul Soare a constatat ca inculpatul nu a actionat cu vinovatie – motiv pentru care magistratul i-a aplicat doar un avertisment.


Solutia ICCJ ii poate fi de folos inculpatului


In speta, judecatorul Andrei Soare de la Judecatoria Brasov, refuzand argumentele apararii, a asimilat procurorul organelor de control competente in sensul Legii nr. 50/1991.

Pe de alta parte, dupa cum ati vazut mai sus, Inalta Curte, in hotararea prealabila nr. 46/2024, a stabilit ca procurorul nu intra in categoria organelor de control definite de Legea 50/1991.


Redam principalul pasaj din sentinta Judecatoriei Brasov:


Analizand actele si lucrarile dosarului, probatoriul administrat in cursul urmarii penale precum si in cursul cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:

1. Cu privire la infractiunea de executarea fara autorizatie de construire sau de desfiintare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrarilor prevazute la art.3 alin.1 lit.b din Legea 50/1991 prev. de art.24 lit.a din Legea nr.50/1991:

Inculpata Vladau Dental Labor SRL, prin administrator, in calitate de proprietar, executant si beneficiar, a obtinut autorizatia de construire nr.1018/27.12.2017 prin care se autorizeaza executarea lucrarilor de construire pentru: desfiintare cu mentinerea fatadei principale, constructie clinica stomatologica, organizare santier. (f. 78 vol. I dup).

Autorizatia de constructie avea ca obiect imobilul situat in zona centrala a mun. Brasov (municipiu de categoria I), zona 'A' conf. HCL nr. 236/28.05.2015, republicata conf. HCL nr. 221/2016, 'Zona istorica a Brasovului Vechi' si Zona de rezervatie de arhitectura Cetatea Brasov' cuprinsa in Ansamblul urban 'Blumana — Dealul Cetatii' conf. L.M.I. Brasov. (a se vedea capitolul 2, punctul 9.1 din raportul de expertiza – f. 173 vol. I d.i.).

Pe parcursul excutarii lucrarilor care au inceput in 03.11.2018 (f. 113 dup), in ianuarie 2019 s-a constatat ca exista un pericol iminent de prabusire a fatadei imobilului datorata in esenta degradarii structurale, vechimii si modalitatii in care a fost contruita la inceputul perioadei interbelice.

Cu privire la riscul iminent de prabusire a fatadei, starea cladirii si respectarea etapelor prevazute in proiectul arhitectural ce a stat la baza autoritatiei de contructie:

Initial, prin expertiza tehnica nr. 11/2017 intocmita de ing. Vierescu Barbu (f. 126-173 vol. I dup), s-a stabilit ca solutia tehnica de demolare partiala cu pastrarea fatadei principale 'nu va influenta negativ rezistenta si stabilitatea noii constructii'.

Cu toate acestea, dupa cum expertul judiciar a mentionat in raportul de expertiza 943346/2022, inca de la inceput s-a prevazut in expertiza tehnica 11/2017 faptul ca masurile tehnice analizate vor putea fi 'modificate sau extinse pentru cazurile in care in urma decopertarilor si dezvelirii fundatiilor efectuate... vor fi identificate vicii de executie sau avarii structurale' (f. 178 d.i.).

Or, prin minuta din 21.01.2019 (f. 85 vol. I dup), dupa demolarea tronsonului 3 si demolarea partiala a tronsonului 2 (plansee din lemn cu umpluturi, pereti transversali neportanti, grinzi de planseu care rezemau pe zidaria fatadei principale, desfacerea tencuielilor), executantul a constatat 'o stare avansata de degradare' a peretelui fatadei principale pregatit pentru camasuire conform proiectului de rezistenta, solicitand proiectantului general 'gasirea unei solutii tehnice'.

Mai exact, din minuta de mai sus reiesea ca mortarul de legatura dintre caramizi se afla in stare avansata de degradare, existand zone in care acesta s-a desprins din rostul dintre caramizi, iar elementele de lemn cu rol structural prezentau urme avansate de degradare / putrezire (f. 85 vol. I dup).

De altfel, martorul Stoea Gheorghe (f. 97 d.i.), sef de santier, a aratat ca s-a constatat ca au aparut crapaturi in fatada, exista pericol de prabusire a acesteia, existand totodata bucati din peretii interiori care s-au prabusit.

Aspectele de mai sus au fost confirmate si de martorii Turcu Laurentiu Adrian (inginer de structura de rezistenta – f. 107 d.i.), Simion Ciprian Viorel (proiectant general – f.108 d.i.), Slavic Liviu ( expert tehnic rezistenta-stabilitate f. 119 vol. I) si Ionel Ioan (diriginte de santier – f. 128 d.i.).

Ulterior, a fost intocmita expertiza tehnica 667 / ianuarie 2019 de catre martorul Slavic Liviu, prin care s-a stabilit ca este necesara desfacerea fatadei si refacerea integrala a acesteia (f. 175 si 203 vol. I dup)

De altfel, prin raspunsul la obiectivul nr. 2 la expertiza judiciara, expertul a aratat ca aceste documente, elaborate de experti atestati in domeniu, care se refera la o constructe cu vechime de cca. 80 de ani, (cand nu existau masuri de rezistenta si stabilitate a constructiilor mai ales pentru seisme), constata o situatie reala posibila care impunea masura inlocuirii elementelor vechi degradate, in pericol de pierderea stabilitatii.

In plus, expertul judiciar a aratat ca din Releveul foto exemplificativ al Expertizei tehnice nr. 11/2017, intocmite de ing. Vierescu Barbu, se observa:

- fisura verticala in coltul interior de la extremitatea dreapta a soclului din beton simplu al fatadei (foto 20); fisuri verticale sau la 45 in calcane invecinate (foto I, 7);

Din setul de copii ale unor fotografii executate in timpul executiei, remise expertului, se observa:

- fisuri orizontale pe toata grosimea tencuielii la fatada principala;

- tavan al planseului peste parter deplanat, cu grinzi incovoiate, cu sageata neconforma.

Din investigatiile la fata locului din data de 07.10.2022, la inspectia vizuala se observa (vezi Anexa nr. I — documentar fotografic):

- pe fatada dinspre str. M. Basarab a tronsonului I, care nu se trateaza in aceasta faza a lucrarilor, exista o fisura verticala continua pe toata inaltimea parterului, care se continua si prin placajul de soclu existent, pana la asfaltul trotuarului;

- coama invelitorii tronsonului I nu este liniara, ci deformata (pagina 12 din raport – f. 178 d.i.).

Prin urmare, instanta, raportat la toate mijloacele de proba de mai sus, retine ca exista un pericol real, concret, iminent de prabusire a fatadei in ianuarie 2019, cu riscul punerii in primejdie a circulatiei rutiere si a vietii trecatorilor, cladirea fiind la limita cu trotuarul si strazile M. Basarab si Lucian Blaga din Brasov.

Cu privire la perioada in care fatada a fost demolata si actele in baza carora s-a dispus desfiintarea acesteia:

In mod corect, astfel cum rezulta din actele de la dosar, expertul judiciar a aratat ca urmare a starii de pericol de mai sus a fost emisa dispozitia de santier nr. 01/25.01.2019 prin care s-a stabilit ca: 'se vor desface si demonta elementele componente in zona mortarelor degradate... si remontarea lor la nivelul calitativ stabilit si proiectat' si remodelarea geometrica a fundatiilor... astfel incat sa nu creeze eforturi suplimentare cu consecinte privind pierderea stabilitatii elementelor de constructie care alcatuiesc fatada'.

Dispozitia de santier nr. 01/25.01.2019 (f. 87 vol. I dup) a fost avizata favorabil de Primaria Brasov prin avizul AR 12829c28636/17/2019 din 21.02.2019 de la fila 91 vol. I dup.

Instanta retine ca in urma controlului din data de 18.03.2019 al Politiei Locale Brasov la imobilul situat in Brasov str.Matei Basarab nr.3, jud.Brasov s-a constatat ca fatada imobilului era deja demolata, fiind atasate si planse fotografice (f. 20-24 vol. I dup).

In aceste conditii, in lipsa unor mijloce de proba care sa ateste o situatie de fapt contrara, instanta retine ca demolarea fatadei a avut loc in perioada 21.02.2019 (data autorizarii DS 1/25.01.2019) si 18.03.2019 (data controlului efectuat de politia locala).

De mentionat ca in observatiile de la punctul 10.7 lit. e) din raportul de expertiza judiciara expertul a aratat ca Plansele RNOI-OI, RN03a-Ol si RN03b-Ol anexate D.S. nr. 01./2019 prevad:

> extinderea radierului general pana in axul 'A';

> implicit eliminarea integrala a fundacilor vechi ale fatadei principale si implicit desfiintarea zidariei vechi a fatadei principale;

> repozitionarea elementelor structurale (diafragrne, stalpi, grinzi, centuri, plansee), pentru realizarea unei constructii unitare (pagina 15 din raport, fila 179 d.i.).

In concluzie, instanta retine ca fatada a fost demolata de catre inculpati in perioada 21.02.2019 – 18.03.2019.

In ceea ce priveste legalitatea demolarii fatadei, solutie tehnica ce nu a fost prevazuta in documentatia initiala aferenta AC 1018/2017, se vor face cuvenitele precizari la sectiunea 'in drept' a prezentei hotarari in vedere evitarii repetarii argumentelor.

2. Cu privire la infractiunea de continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii prev. de art.24 lit.b din Legea nr.50/1991:

In data de 09.08.2019, prin ordonanta, procurorul a dispus, in baza art. 24 ind. 1 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, oprirea temporara a lucrarilor pana la solutionarea procesului penal, iar masura dispusa de procuror a fost comunicata inculpatului Vladau Mircea, administrator al Vladau Dental Labor, in aceeasi data conform dovezii de comunicare de la fila 15 vol. I dup.

Conform declaratiilor martorilor Mucilianu si Stoea (f. 96-97 vol. I d.i.) rezulta ca initial lucrarile au fost oprite la inceputul lunii august, insa au fost reluate spre sfarsitul lunii august 2019.

De precizat ca in data de 29.08.2019 a fost emisa de catre Primaria Brasov autorizatia de construire in regim de urgenta nr. 816/29.08.2019 prin care au fost autorizate 'lucrari de interventie in prima urgenta obligatorii... pentru punere in siguranta infrastructura rutiera in zona str. Matei Basarab nr. 3, in baza notei de fundamentare'.

In acest context, instanta retine ca ACU 816/29.08.2019 a fost emisa urmare a unei noi stari de pericol, pentru infrastructura rutiera, constand in surparea trotuarului in zona in care fundatia veche a cladirii nu mai putea sustine trotuarul.

Sub acest aspect, expertul judiciar a retinut ca:

Nota de fundamentare intocmita de catre proiectantul de rezistenta S.C. SMART ENGINEERING S.R.L., in baza careia a fost emisa A.C.U. nr. 816/29.08.2019, consemna:

a.- cauze care 'pun in pericol infrastructura rutiera si instalatiile pozate in trotuar:

> Sapatura pentru subzidirea fundatiilor fatadei principale, la adancimea de cca. 3,00 m. de la nivelul trotuarului pe frontul de cca. 46,00 ml. adiacent strazilor, care trebuia mentinuta deschisa pe o perioada lunga de timp, necesara subzidirii fundatiilor in 'sistem plotizat' (cu portiuni alternante de cate 1,00 m. lungime, sapate si tumate manual sub fundatiile existente);

> 'Vremea nefavorabila prelungita'

b.- lucrari necesare:

> 'lucrari de sprijiniri provizorii';

> 'turnarea diafragmelor cat mai repede posibil'.

Observatii:

a.- turnarea radierului general ar fi comportat o perioada de realizare sensibil mai mica in comparatie cu subzidirea manuala a fundatiilor; realizarea diafragrnelor din b.a. din axul 'A' subsol constituie cea mai eficienta metoda de punere in siguranta a stabilitatii infrastructurii strazilor adiacente (pagina 16, fila 180 d.i.).

De altfel, starea de urgenta a fost validata si de Primaria Brasov care a emis ACU 816/2019.

In continuare, la data de 11.09.2019 si la data de 24.09.2019 politisti din cadrul Sectiei 1 Politie Brasov au constatat ca aceste lucrari de construire au continuat si dupa emiterea ordonantei procurorului, intocmindu-se procese-verbale de consemnare a aspectelor constatate (vol.I f.39-40, f.41-53 vol. I dup).

Cu privire la lucrarile ce se efectuau in concret, expertul judiciar, in raspunsul la obiectivul nr. 9, a aratat ca in perioada dintre obtinerea A.CU. nr. 816/29.08.2019 si data ultimei constatari (24.09.2019) s-au desfasurat lucrari de turnare a diafragmelor din b.a. (n.r. beton armat) ale subsolului si de armare si cofrare a placii din b.a. peste subsol, care erau de natura sa sprijine infrastructura strazilor adiacente, care se inscriau in lucrarile de urgenta autorizate (pagina 21 din raport, fila 185 d.i.).

Cu toate acestea, urmare a lamuririlor solicitate de instanta de judecata, prin raspunsul la obiectiunea nr. 3, expertul a aratat ca se poate considera ca lucrarile care se incadreaza in prevederile A.C.U. nr. 816/29.08.2019, de punere in siguranta a structurii rutiere a str. M. Basarab au constat (pentru Corpul 2) in: executie radier general, diafragme longitudinale si transversale la demisol, planseu peste demisol, toate din beton armat.

Lucrarile imediat urmatoare din punct de vedere tehnologic, care depasesc prevederile A.C.U. nr. 816/29.08.2019 constau in lucrari de cofrare, armare si turnare ale elementelor verticale ale parterului (diafragme, stalpi), si au fost constatate de catre Sectia 1 a Politiei Mun. Brasov prin P.-V. din 24.09.2019, inainte cu cca. doua luni de eliberarea A.C. nr. 1213/03.12.2019, cu mentiunea ca aceste lucrari (realizate in avans fata de A.C. 1213/2019) erau prevazute atat in A.C. nr. 1018/2017, cat si cuprinse in Avizulfavorabil din 21.02.2019 (pagina 10 din raspunsul la obiectiuni, fila 35 vol. II d.i.).

Prin urmare, contrar acuzatiei, instanta retine ca lucrarile din 11.09.2019 se circumscriau lucrarilor autorizate din ACU nr. 816/29.08.2019, lucrari ce nu erau oprite prin ordonanta procurorului din 09.08.2019.

Pe de alta parte, se observa ca lucrarile ulterioare, incepand cu data de 24.09.2019 si pana la 11.12.2020 (perioada cu care instanta a fost investita), au fost continuate de catre inculpati cu incalcarea ordonantei procurorului din 09.08.2019.

Sub acest aspect, se observa ca la momentul efectuarii expertizei judiciare in prezenta cauza cladirea era pe deplin ridicata, avand structura de rezistenta, geamurile si izolatia realizate, iar continuarea lucrarilor pana la 11.12.2020 nu a fost contestata.

In ceea ce priveste faptul ca inculpatii au incalcat ordonanta procurorului inclusiv dupa data emiterii noii autorizatii AC nr. 1213/03.12.2019, instanta retine ca aceasta autorizatie nu indreptatea inculpatii sa continue lucrarile dupa emitere, intrucat prevedea printre conditii 'conform art. 24 ind. 1 pct, 2 din Legea nr. 50/1991', ceea ce echivala cu conditia inexistentei unei ordonante de sistare de lucrarilor emise de catre procuror (f. 77 vol. I dup).

3. Cu privire la starea actuala a imobilului in contextul solicitarii procurorului de desfiintare a lucrarilor:

In data de 03.12.2019, inculpatii au obtinut o noua autorizatie de construire nr. 1213/03.12.2019 (f. 77 dup), autorizatie ce a avut la baza inclusiv avizul Directiei Judetene pentru Cultura Brasov nr. 313/Z/15.10.2019 (f. 76 vol. I dup), prin care s-a avizat favorabil varianta v1, cu conditia ca decoratia fatadelor sa fie executata din tencuiala, iar nu din polistiren.

Prin raspunsul la obiectivul nr. 13, expertul judiciar a aratat ca A.C nr. 1213/03.12.2019 autorizeaza 'modificarea A.C. nr. 1018/27.12.2017', conform proiectului nr. 02/2017 — aprilie 2019, avizat de D.J.C Brasov, care prevede desfiintarea fatadei existente cu refacerea pastrarii aspectului fatadei vechi, conform variantei v1.

A mai aratat expertul in raspunsul la obiectivul nr. 12 ca A.C. nr. 1213/03.12.2019 prevedea finalizarea constructiei in cauza cu demolarea integrala a tronsonului 2, in conditiile impuse de Avizul nr. 313/715.10.2019 al D.J.C Brasov.

Stadiul actual al lucrarilor (lucrari nefinalizate) respecta proiectul refacut si autorizat.

In final, in raspunsul la obiectivul nr. 17, expertul a aratat ca prin respectarea prevederilor Avizului nr. 313/715.10.2019 al D.J.C. Brasov, aspectul estetic exterior al imobilului in cauza nu se schimba fata de aspectul initial, cu beneficiul ca constructia, in ansamblu, castiga in ceea ce priveste rezistenta si stabilitatea. Etajul 2 si mansarda fiind retrase de la planul vertical al fatadei principale, nu au un impact vizual asupra acesteia din perspectiva pietonului de la nivelul strazii.

In drept:

1. Cu privire la infractiunea de executare fara autorizatie de construire sau de desfiintare ori cu nerespectarea prevederilor acesteia a lucrarilor prevazute la art.3 alin.1 lit.b din Legea 50/1991 prev. de art.24 lit.a din Legea nr.50/1991:

In primul rand, instanta retine ca lucrarile efectuate la imobilul in litigiu se incadreaza in prevederile art. 3 alin. 1 lit. b) din Legea nr. 50/1991, mai exact lucrari de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum si orice alte lucrari, indiferent de valoarea lor, care urmeaza sa fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevazute de lege – monumente, ansambluri, situri – inclusiv la anexele acestora, identificate in acelasi imobil – teren si / sau constructii, la constructii amplasate in zone de protectie a monumentelor si in zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la constructii cu valoare arhitecturala sau istorica deosebita, stabilite prin documentatii de urbanism aprobate.

Astfel, lucrarile de demolare si de reconstruire au fost efectuate asupra unui imobil care, desi nu este monument istoric, este amplasat in zona protejata Ansamblul Urban – Blumana – Dealul Cetatii, cod LMI BV-II-a-B-11297.

In atare context, efectuarea lucrarilor de mai sus fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea acesteia, in principiu, ar constitui infractiunea prev. de art. 24 lit. a) din Legea nr. 50/1991.

Cu toate acestea, instanta va dispune in cauza achitarea in baza art. 16 lit. b) teza I C.proc.pen. (fapta nu este prevazuta de legea penale) fata de ambii inculpati pentru infractiunea de nerespectare a autorizatiei de construire pentru urmatoarele motive:

Dupa cum instanta a retinut mai sus, ca regula generala, efectuarea de lucrari de demolare se putea efectua doar cu conditia existentei unei autorizatii.

Cu toate acestea, in cazurile in care, pe parcursul lucrarilor, intervin elemente neprevazute, precum riscul de prabusire a fatadei in prezenta cauza, legislatie prevede anumite proceduri ce trebuie urmate.

Astfel, potrivit art. 7 alin. 15 din Legea nr. 50/1991, in situatia in care, in timpul executarii lucrarilor si numai in perioada de valabilitate a autorizatiei de construire, survin modificari de tema privind lucrarile de constructii autorizate, care conduc la necesitatea modificarii acestora, titularul are obligatia de a solicita o noua autorizatie de construire, potrivit prevederilor prezentei legi.

Prin urmare, legea stabileste ca atunci cand survin modificari de tema, titularul autorizatiei are obligatia de a solicita o noua autorizatie inainte de continua lucrarile.

Sub acest aspect, prin anexa 2 punctul 19 din Legea nr. 50/1991, modificarea de tema este definita ca fiind orice schimbare initiata de catre investitor / proprietar care are in vedere functiunile si / sau capacitatile functionale caracteristice, indicatorii tehnico-economici aprobati, solutiile spatiale si / sau de amplasament si alte asemenea cerinte, care au fundamentat elaborarea documentatiei tehnice (D.T.), care a stat la baza emiterii autorizatiei de construire.

Avand in vedere faptul ca definitia modificarii de tema implica aplicarea si a unor definitii de natura tehnica, s-a solicitat expertului prin obiectul nr. 7 sa precizeze daca desfiintarea fatadei in cauza concreta a constituit o modificare de tema.

Expertul judiciar a aratat ca desfacerea / demolarea fatadei si inlocuirea cu o zidarie conforma cu standardele actuale, dar cu conformarea impusa prin avizul D.J. C nr. 313/715.10.2019, este o solutie tehnica, in conditiile in care s-au pastrat conformarea intregii cladiri si functionalitatile autorizate.

In alte cuvinte, expertul a aratat ca atat timp cat forma si functionalitatea cladirii nu s-au modificat, demolarea fatadei nu a constituit o modificare de tema, ci doar o solutie tehnica.

In acest context, devin relevante prevederile Ordinului 839/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii.

Mai exact, acest ordin, prin normele metodologice adoptate, intervine si clarifica diferenta dintre modificarea de tema prev. de art. 66 si solutia tehnica definita de art. 67.

In concret, desi inclusiv in cazul modificarii solutiilor tehnice este prevazuta necesitatea obtinerii unei noi autorizatii, prevederile art. 67 alin. 2 din Ordinul 839/2009 stabilesc ca prin exceptie de la prevederile alin. (1), pe baza de dispozitie de santier data de proiectantul lucrarilor si verificata de catre un verificator de proiecte atestat in conditiile legii, precum si cu acordul scris al beneficiarului / investitorului / administratorului / managerului de proiect, dupa caz, se pot admite modificari locale ale solutiilor tehnice din documentatia tehnica (D.T.) autorizata fara emiterea unei noi autorizatii de construire, daca:

a) nu se modifica functiunea consemnata in autorizatia initiala;

b) se asigura respectarea prevederilor avizelor / acordurilor / punctului de vedere al autoritatii competente pentru protectia mediului, precum si ale actului administrativ al acesteia dupa caz, anexe la autorizatia initiala;

c)se asigura respectarea prevederilor Codului civil;

d) nu se modifica conditiile de amplasament (regim de inaltime, POT, CUT, aliniament, distantele minime fata de limitele proprietatii, ori aspectul constructiei);

e) nu sunt periclitate rezistenta si stabilitatea cladirilor invecinate;

f) se asigura respectarea prevederilor reglementarilor tehnice in domeniul securitatii la incendiu;

g) se asigura economia de energie.

In plus, alin. 3 al art. 67 din ordin stabileste ca se incadreaza in prevederile alin. (2) si lucrarile devenite necesare in cazuri speciale determinate de luarea in considerare a unor situatii imprevizibile la faza de proiectare (ca urmare a unor decopertari, relevee de fundatii etc.), care se executa la constructii existente, inclusiv la monumente istorice (cu avizul organismelor abilitate ale Ministerului Culturii si Cultelor).

Cu mentiunea ca imobilul in cauza nu este monument istoric, nefiind necesar un alt aviz al Ministerului Culturii pentru dispozitia de santier.

Or, se observa ca este intemeiata concluzia expertului in sensul ca desfiintarea si refacerea fatadei ulterior dupa aceeasi forma si cu aceleasi functionalitati nu reprezinta o schimbate de tema, ci doar o solutie tehnica ce era exceptata de la conditia unei noi autorizatii, fiind necesara doar emiterea unei dispozitii de santier.

Mai mult decat atat, Primaria Brasov – autoritatea ce emisese anterior si autorizatia de construire – a validat rationamentul expertului atunci cand in data de 21.02.2019 a avizat favorabil DS 1/25.01.2019 (f. 91 vol. I dup).

Or, expertul a aratat, cu privire la DS 1/25.01.2019, raportat inclusiv la plansele RN01-01, RN03a-01 si RN03b-01, anexate la dispozitia de santier in vederea avizarii favorabile de catre Primaria Brasov, faptul ca:

'Remodelarea geometrica a fundatiilor' (una dintre dispozitiile prevazute de DS1/25.01.2019 – nota instantei) poate fi interpretata ca o proiectare unitara a fundatiilor, 'eforturile suplimentare' putand proveni de la neomogenitatea conformarii si materialelor fundatiilor vechi (ciclopiene) si noi (radier general si diafragme din b.a.), cu caracteristici mecanice foarte diferite;

d.- 'Repozitionarea elementelor structurale proiectate' inseamna adaptarea conformarii structurii de rezistenta la o constructie cu modificarile propuse anterior;

e.- Plansele RNOI-OI, RN03a-Ol si RN03b-Ol anexate D.S. nr. 01./2019 prevad:

> extinderea radierului general pana in axul 'A';

> implicit eliminarea integrala a fundacilor vechi ale fatadei principale si implicit desfiintarea zidariei vechi a fatadei principale;

> repozitionarea elementelor structurale (diafragrne, stalpi, grinzi, centuri, plansee), pentru realizarea unei constructii unitare (pagina 15 din raport – fila 179 vol. I d.i.).

De altfel, pe parcursul intregii expertize si prin raspunsul la mai multe obiective, expertul a reiterat faptul ca prin avizarea DS1/25.01.2019, impreuna cu plansele atasate, primaria a avizat si desfiintarea fatadei principale.

In concluzie, desfiintarea fatadei nu este o modificare de tema si se incadreaza in prevederile art. 67 alin. 2 din ordinul 839/2009, astfel incat prin dispozitia de santier nr. 1/25.01.2019 s-a dispus in mod legal desfiintarea fatadei, fiind respectate limitele autorizatiei de constructie initiale nr. 1018/2017.

Pe de alta parte, chiar daca s-ar aprecia ca desfiintarea fatadei nu trebuia autorizata de catre primarie si s-ar aprecia ca titularul ar fi trebuit sa ceara o noua autorizatie, cat timp avizul favorabil al primariei a ramas valabil, nu se poate reprosa inculpatilor faptul ca s-au bazat pe legalitatea acestuia aviz.

In subsidiar, raportat la inculpatul Vladau Mircea, in acord cu apararea, instanta apreciaza ca, avand in vedere ca a apelat la specialisti in domeniu (ingineri si experti de rezistenta, arhitecti) si a urmat solutiile propuse de acestia, inclusiv urmare a efectuarii unei noi expertize de rezistenta in ianuarie 2019, se poate concluziona ca acesta, chiar in ipoteza in care s-ar considera ca fapta este prevazuta de legea penala, nu a actionat cu vinovatie.

In tertiar, instanta retine ca in cauza exista si o stare de necesitate, avand in vedere pericolul iminent de prabusire a fatadei in strada si pe trotuar (a se vedea analiza de la situatia de fapt), fiind intrunite conditiile art. 20 C.pen. (n.r. privind starea de necesitate).

Sub acest aspect, desi s-a solicitat expertului sa verifice daca au fost respectate etapele prevazute in documentatia initiala, expertul nu a identificat actiuni sau nereguli prin care inculpatii sa fi creat vreo stare de pericol in mod premeditat, iar din raspunsul la obiectivul nr. 2 rezulta ca starea de pericol era posibila chiar cu respectarea tuturor etapelor.

Nu se va retine argumentul apararii privind cauza justificativa de consimtamantului persoanei vatamate, intrucat, pe de o parte, persoana vatamata nu isi poate da consimtamantul pentru infractiunea prev. de art. 24 lit. a din Legea nr. 50/1991, legalitatea in constructii nefiind lasata la disponibilitatea autoritatilor, iar obtinerea unei autorizatii noi si a avizelor ulterioare faptelor nu ar reprezenta un astfel de consimtamant.

Avand in vedere ca temeiul prev. de art. 16 lit. b) teza I (fapta nu este prevazuta de legea penala) este favorabil inculpatilor, se va dispune achitarea acestora in baza acestui temei.

2. Cu privire la infractiunea de continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii prev. de art.24 lit.b din Legea nr.50/1991:

Cu titlu preliminar, apararea a invocat faptul ca procurorul nu este organ de control in sensul Legii nr. 50/1991, nefiind intrunite elementele constituite ale infractiunii.

Cu toate acestea, instanta retine ca potrivit art. 24 ind. 1 alin. 2 'procurorul sau instanta de judecata poate dispune, din oficiu sau la cerere, oprirea temporara a executarii lucrarilor, pe tot parcursul procesului penal'.

Mai mult decat atat, organele de control indicate de catre inculpat sunt cele competente sa constate si, respectiv, sa aplice sanctiuni pentru contraventii.

Atunci cand se constata indicii ale savarsirii unei infractiuni, dispunerea incetarii temporare a lucrarilor se dispune de catre procuror, care, raportat la infractiunea prev. de art. 24 lit. a) din Legea nr. 50/1991, este asimilat unui organ de control, acesta avand in atributii supraveghere urmaririi penale cu privire la infractiune.

De altfel, conform art. 32 alin. 4 din Legea nr. 50/1991, in situatiile prevazute la art. 24, organele de control vor putea cere organelor judiciare sa dispuna masurile mentionate la alin. (1). Organele de control competente, potrivit legii, pot cere organelor de urmarire penala sesizate si, dupa caz, instantei sa dispuna oprirea temporara a executarii lucrarilor, pe tot parcursul procesului penal.

Prin urmare, acest argument va fi inlaturat de instanta.

Nu se poate retine nici lipsa vinovatiei invocata de aparare, motivat de faptul ca inculpatii ar fi avut reprezentarea ca emiterea avizelor si a ACU nr. 816/29.08.2019 ar lipsi de efecte ordonanta procurorului, intrucat, desi aveau tot dreptul si chiar obligatia legala sa execute lucrarile prevazute in autorizatia de urgenta, inculpatii au actionat in cunostinta de cauza atunci cand au continuat lucrarile peste cele necesare sigurantei infrastructurii rutiere (in esenta, atunci cand, in loc sa se opreasca dupa ridicarea subsolului, au continuat cu ridicarea intregii cladiri).

De altfel, tocmai demersurile inculpatilor efectuate pentru obtinerea AC 1213/2019 denota faptul ca erau constienti de faptul ca ACU nr. 816/29.08.2019 nu le conferea decat dreptul sa ridice constructia pana la nivelul subsolului, nivel ce sustinea trotuarul si inlatura pericolul pentru infrastructura rutiera.

In continuare, in ceea ce priveste lucrarile din 11.09.2019, urmare a expertizei judiciare efectuate, s-a constatat ca acestea se circumscriau lucrarilor prevazute in ACU nr. 816/29.08.2019, autorizatie emisa in regim de urgenta pentru siguranta infrastructurii rutiere.

Lucrarile autorizate prin ACU nr. 816/29.08.2019 nu au facut obiectul ordonantei procurorului din 09.08.2019, iar aceasta autorizatie are o existenta de sine statatoare, independenta de celelalte autorizatii emise in cauza.

Pentru urmare, dupa cum instanta a retinut mai sus (a se vedea coroborarea probelor de la situatia de fapt), inculpatii au continuat lucrarile, dupa depasirea limitelor ACU nr. 816/29.08.2019, respectiv dupa realizarea subsolului, incepand cu lucrarile constatate in 24.09.2019 si pana la 11.12.2020 (data pana la care a fost investita instanta si care se incadreaza in limitele ordonantei de punere in miscare a actiunii penale).

De precizat ca nici faptul ca lucrarile s-au incadrat in limitele autorizatiilor 1018/2017 si 1213/2019 nu prezinta relevanta, intrucat efectele acestor autorizatii au fost suspendate prin efectul ordonantei procurorului de oprire a lucrarilor.

Fapta inculpatului Vladau Mircea care, ca reprezentant al inculpatei S.C.DR. VLADAU DENTAL LABOR S.R.L., incepand cu data de 24.09.2019 si pana in 11.12.2020, a continuat sa efectueze lucrari de construire la imobilul situat in Brasov str.Matei Basarab nr.3, jud.Brasov, dupa emiterea ordonantei procurorului din data de 09.08.2019 de oprire temporara a lucrarilor, activitati efectuate in beneficiul S.C. DR. VLADAU DENTAL LABOR S.R.L. care detine calitatea de proprietar, beneficiar si executant, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii prev. de art.24 lit.b din Legea nr.50/1991.

Elementul material a constat in actiunea de continuare a executarii lucrarilor, dincolo de limitele autorizate in regim de urgenta prin ACU nr. 816/29.09.2019 si efectuate in continuare a constructiei pana la ultimul nivel, cu incalcarea ordonantei procurorului din 09.08.2019 prin care s-a dispus oprirea lucrarilor pana la solutionarea definitiva a cauzei.

In ceea ce priveste latura subiectiva, infractiunea a fost savarsita cu intentie directa de catre inculpat, care a prevazut si urmarit ca prin actiunile sale sa termine edificarea constructiei.

Fapta inculpatului S.C.DR. VLADAU DENTAL LABOR S.R.L. care, in calitate de proprietar, beneficiar si executant, incepand cu data de 24.09.2019 si pana in 11.12.2020, a continuat sa efectueze lucrari de construire la imobilul situat in Brasov str.Matei Basarab nr.3, jud.Brasov, dupa emiterea ordonantei procurorului din data de 09.08.2019 de oprire temporara a lucrarilor, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de continuarea executarii lucrarilor dupa dispunerea opririi acestora de catre organele de control competente, potrivit legii prev. de art.24 lit.b din Legea nr.50/1991.

Elementul material a constat in actiunea de continuare a executarii lucrarilor, dincolo de limitele autorizate in regim de urgenta prin ACU nr. 816/29.09.2019 si efectuate in continuare a constructiei pana la ultimul nivel, cu incalcarea ordonantei procurorului din 09.08.2019 prin care s-a dispus oprirea lucrarilor pana la solutionarea definitiva a cauzei.

In ceea ce priveste latura subiectiva, infractiune a fost savarsita cu intentie directa de catre inculpat care a prevazut si urmarit ca prin actiunile sale sa termine edificarea constructiei.

Individualizarea tratamentului sanctionator:

La individualizarea pedepsei ce urmeaza a fi aplicata, instanta are in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art. 74 din Cod penal, respectiv gravitatea infractiunii savarsite si periculozitatea infractorului, care se evalueaza in functie de imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si de mijloacele folosite, natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita, motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit, natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedentele penale ale infractorului, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.

Conform art. 80 alin. 1 C.pen., instanta poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca sunt intrunite urmatoarele conditii:

a) infractiunea savarsita prezinta o gravitate redusa, avand in vedere natura si intinderea urmarilor produse, mijloacele folosite, modul si imprejurarile in care a fost comisa, motivul si scopul urmarit;

b) in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse ar fi inoportuna din cauza consecintelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia.

In continuare, prevederile alin. 2 al art. 80 C.pen. stabilesc ca nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca:

a) infractorul a mai suferit anterior o condamnare, cu exceptia cazurilor prevazute in art. 42 lit. a) si lit. b) sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare;

b) fata de acelasi infractor s-a mai dispus renuntarea la aplicarea pedepsei in ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infractiunii pentru care este judecat;

c) infractorul s-a sustras de la urmarire penala ori judecata sau a incercat zadarnicirea aflarii adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor;

d) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea mai mare de 5 ani.

In concret, instanta retine ca circumstantele reale ale faptei denota un grad de pericol scazut.

In primul rand, dupa cum instanta a retinut mai sus, la momentul la care procurorul a dispus oprirea temporara a lucrarilor prin ordonanta din 09.08.2019, inculpatii se aflau in legalitate, fatada fiind demolata la acel moment in baza DS 1/25.01.2019, emisa in conformitate cu art. 67 alin. 2 din Ordinul 839/2009 si care fusese avizat favorabil de Primaria Brasov in 21.02.2019.

In acest context, fara a nega faptul ca ordonanta procurorului era in vigoare in perioada 24.09.2019 – 11.12.2020, perioada in care inculpatii au continuat sa execute lucrari de constructie, se observa ca ordonanta procurorului nu mai putea preveni vreo stare de pericol, intrucat fatada era deja demolata.

In final, ceea ce este relevant, in opinia instantei, este faptul ca lucrarile executate de inculpati cu nesocotirea ordonantei procurorului au respectat intru totul, pana la momentul efectuarii expertizei din prezenta cauza, limitele autorizatiilor 1018/2017 (astfel cum a fost modificata prin DS 1/25.01.2019) si 1213/2019.

Este adevarat ca respectivele autorizatii nu isi mai produceau efectele, atat timp cat exista ordonanta procurorului de oprire a lucrarilor, insa instanta are in vedere faptul ca urmarea socialmente periculoasa este una redusa, atat timp cat inculpatii au urmarit finalizarea lucrarilor astfel cum fusesera autorizate.

In ceea ce priveste circumstantele personale, inculpatii nu au antecedente penale, iar inculpatul Vladau Mircea este de profesie medic stomatolog, integrat in societate.

Toate aceste aspecte conduc instanta la concluzia ca in cauza sunt intrunite conditiile renuntarii la urmarirea penala prev. de art. 80 alin. 1 C.pen., aplicarea unei pedepse fiind disproportionata prin raportare la pericolul social al faptei si la persoana fiecarui inculpat, fiind suficienta aplicarea unui avertisment.

In continuare, instanta retine ca in cauza nu sunt incidente impedimentele prev. de art. 80 alin. 2 C.pen.

Astfel, inculpatii nu au mai suferit anterior o condamnare pana la momentul savarsirii faptei, astfel cum rezulta din fisele de cazier. (f. 29 si 30 vol. I d.i.)

In plus, fata de inculpati nu s-a mai dispus renuntarea la aplicarea pedepsei in ultimii 2 ani anteriori datei comiterii infractiunii, astfel cum rezulta din fisa de cazier.

In continuare, se nu poate retine ca inculpatii s-ar fi sustras de la urmarirea penala sau de la judecata ori ar fi incercat sa zadarniceasca adevarul.

In final, pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea prev. de art. 24 lit. a) din Legea nr. 50/1991 este inchisoarea de la 3 luni la un an sau amenda.

3. Cu privire la solicitarea procurorului de desfiintare a lucrarilor in baza art. 256 C.proc.pen. si art. 24 ind. 1 din Legea nr. 50/1991:

Instanta a retinut anterior ca faptele inculpatilor nu sunt prevazute de legea penala in ceea ce priveste infractiunea de nerespectare a autorizatiei de construire.

In atare conditii, prevederile art. 24 ind. 1 alin. 1 stabilesc ca instanta de judecata, prin hotararea prin care solutioneaza fondul cauzei, poate dispune incadrarea lucrarilor in prevederile autorizatiei sau desfiintarea constructiilor realizate nelegal.

Or, in raspunsul la obiectivul nr. 17, expertul a aratat ca prin respectarea prevederilor Avizului nr. 313/715.10.2019 al D.J.C. Brasov, aspectul estetic exterior al imobilului in cauza nu se schimba fata de aspectul initial, cu beneficiul ca constructia, in ansamblu, castiga in ceea ce priveste rezistenta si stabilitatea. Etajul 2 si mansarda fiind retrase de la planul vertical al fatadei principale, nu au un impact vizual asupra acesteia din perspectiva pietonului de la nivelul strazii.

Astfel, se observa ca la momentul efectuarii expertizei judiciare, constructia se incadra in limitele autorizatiilor 1018/2017 (astfel cum a fost modificata prin DS 1/25.01.2019) si 1213/2019.

De altfel, singura infractiune retinuta in sarcina inculpatilor este cea de continuare a lucrarilor, iar nu si cea de nerespectare a autorizatiilor de constructie.

In atare conditii, eventuale concordante viitoare ale constructiei, atunci cand va fi finalizata, vor fi verificate de organele competente la momentul receptiei finale.

Din perspectiva procesului penal, in prezenta cauza, solicitarea procurorului este neintemeiata, atat timp cat cladirea se incadreaza in limitele autorizatiilor de construire”.


* Cititi aici intreaga sentinta a Judecatoriei Brasov

Comentarii

# Deci,un dentist P O A T E și V R E A date 10 November 2024 19:16 0

să DEMOLEZE Zin ZONA PROTEJATA și să COBSTRUIASCA DUPA URECHE,fara sa respecte arhitectura,proiectul,autorizația și să își bage picioarele în ea de Direcție de Patrimoniu. Brava dittore! Bravo avicatule ! Bravo juzilor. Și eu îmi bag picioarele în tara asta. Ultimul să stingă lumina,daca lase gazucsi apa deschise ..

# Un cetatean date 10 November 2024 23:27 -3

Nu ma pricep prea tare, dar porcurorul BARA era in conflict de interese si se zvoneste ca l-a trimis pe dl medic in judecata pentru ca nu a cedat avansurilor sale. O fi savarsit sau nu, trebuia sa decida un procuror neimplicat sentimental. E ca in cazul Portocala si dna Cosma sau Cozma, pe care o vana.

# Angi date 11 November 2024 08:07 0

Sa vina avocatul si la Tribunal Olt ca este o necarte maxima! Sa le mai dea lectii ca pe aia cu mita primsi ii achita si pe gainari ii condamna! Este nasola ! Hai Aur cu raspunderea magistratilor!

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 5.12.2024 – Pleaca Enescu de la ICCJ. Superiorii si-au ales sefii

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva