Declarat nevinovat de Tribunalul Bucuresti in dosarul in care a fost trimis in judecata de catre DNA pentru trafic de influenta, liderul PDL Vasile Blaga (foto) a pierdut achitarea si va fi rejudecat, pentru ca judecatoarea fondului, Claudia Monica Cipariu, nu a facut o motivare temeinica.

Acesta este motivul pentru care judecatorii Alin-Benone Raduinea si Aurel Gaitan de la Curtea de Apel Bucuresti au admis, in 23 iulie 2020, apelul declarat de parchetul anticoruptie si au trimis cauza spre rejudecare. 

In decizia de rejudecare a lui Vasile Blaga se arata ca in lipsa motivarii sentintei penale, instanta de control judiciar nu poate analiza criticile formulate in apel si implicit, legalitatea si temeinicia hotararii atacate. CAB a retinut ca optiunea judecatoarei TMB Claudia Monica Cipariu de a se limita la prezentarea modalitatii de sesizare a organului de urmarire penala, la aspecte privind evolutia ulterioara a dosarului si si la simpla redare a unor mijloacele de proba administrate in speta , “fara o contributie semnificativa a judecatorului fondului” echivaleaza cu lipsa unei motivari. Instanta de apel mai arata ca judecatoarea fondului a pronuntat sentinta de achitare fara sa faca la o analiza concreta a probelor care au determinat-o sa constate ca prezumtia de nevinovatie nu a fost invinsa.

Iata pasaje din decizia Curtii de Apel Bucuresti, pe care o publicam integral la finalul articolului:


“Curtea constata ca expunerea nu cuprinde motivarea solutiei in sensul dispozitiilor art. 403 alin. 1 lit. c Cod procedura penala 'motivarea solutiei cu privire la latura penala, prin analiza probelor care au servit ca temei pentru solutionarea laturii penale a cauzei si a celor care au fost inlaturate , (…) precum si analiza oricaror elemente de fapt pe care se sprijina solutia data in cauza'.
 
Motivarea unei hotarari reprezinta argumentarea in scris a ratiunii ce determina pe judecator sa adopte solutia dispusa in cauza, constituind un element de transparenta a justitiei, inerent oricarui act jurisdictional, si este o conditie esentiala a infaptuirii justitiei.

In literatura de specialitate s-a sustinut ca motivarea hotararii judecatoresti trebuie sa fie pertinenta, completa, intemeiata, omogena, concreta, convingatoare si accesibila, motivarea fiind de esenta hotararilor.
In lipsa motivarii sentintei penale, instanta de control judiciar nu poate analiza criticile formulate in apel, si implicit, legalitatea si temeinicia hotararii atacate. (…)

Optiunea primei instante de a se limita la prezentarea modalitatii de sesizare a organului de urmarire penala, la aspecte privind evolutia ulterioara a dosarului (formularea unui denunt, reunirea unui dosar penal la acest dosar penal), la prezentarea evolutiei politice a inculpatului, a situatiei profesionale a martorului B______ H______ Bruno, a prezentarii unor informatii privind... Compania Nationala Transelectrica S.A. si _________________. Bucuresti si la simpla redare a unor mijloacele de proba administrate in speta, fara o contributie semnificativa a judecatorului fondului, echivaleaza cu lipsa unei motivari, intrucat intregul material probatoriu administrat trebuie supus unei examinari nepartinitoare, proprie, iar eventualele contradictii in concluziile deduse din substanta fiecarei probe administrate necesita a fi supuse procesului deliberativ al instantei, in cadrul caruia doar verificarea si evaluarea probelor prin confruntare permite aflarea adevarului, functie primordiala a procesului penal si nerealizata in mod satisfacator in speta.

Desi in considerentele sentintei penale apelate se afirma ca se vor evalua mijloacele de proba administrate in speta (atat in cursul urmaririi penale, cat si in cursul judecatii) – fila nr. 12, dosar tribunal, in realitate, dupa redarea, in extenso, a unor mijloace de proba administrate in speta (filele nr. 20-77), ex abrupto, instanta de fond concluzioneaza, fara a proceda la nicio analiza concreta a probelor care au determinat-o sa constate ca, in speta, prezumtia de nevinovatie nu a fost invinsa.

Tribunalul prezinta, pe scurt, acuzatiile din cauza in care s-a incheiat acord de recunoastere a vinovatiei de catre inculpatul S_____ G_______, martor in prezentul dosar, cauza care se bucura de autoritate de lucru judecat, si, sustinand ca exista inadvertente intre acuzatiile aduse inculpatului S_____ G_______, precum si intre acuzatiile aduse inculpatului S_____ G_______ si prezentarea pe scurt a starii de fapt in prezentul dosar, retine ca martorul din prezenta cauza, S_____ G_______, a actionat contrar legii independent, fara a fi argumentata aceasta concluzie.

Desi intregul material probatoriu administrat trebuia supus unei examinari nepartinitoare, proprii, judecatorul a optat sa faca scurte consideratii privind declaratiile martorilor S_____ G_______ si G_______ C_________ D__.

Simpla incheiere a acordului de recunoastere a vinovatiei de catre inculpatul S_____ G_______ si faptul ca nu s-a dispus disjungerea cauzei si cercetarea penala a martorului G_______ C_________ D__ nu pot constitui motive de inlaturare a declaratiilor acestora, fiind necesar a fi indicate elementele concrete privind caracterul nereal ale sustinerilor acestor martori.
 
Este greu de inteles la ce contradictii flagrante intre depozitiile martorilor S_____ G_______ si G_______ C_________ D__ se refera judecatorul, in conditiile in care martorul S_____ G_______ arata elemente de fapt care plaseaza, in mod direct, momentul presupusei intelegerii dintre martor si inculpat si, ulterior, al presupusei concretizari a acesteia, iar in privinta locatiilor la care banii ar fi fost inmanati, ambii martori au declarat ca sumele de bani ar fi fost inmanate la sediul PDL din Bucuresti, ______________________ (intermediar fiind secretara).

Referitor la caracterizarea rechizitoriului in considerentele sentintei apelate ca fiind 'inform, cu lipsuri grave', Curtea constata ca examenul de legalitate a rechizitoriului se realizeaza de judecatorul de camera preliminara, instantei de judecata ramanandu-i sa dezlege doar aspectele de fond ale acuzatiei, acelasi judecator, in faza procesuala a camerei preliminare, prin incheierea din data de 20.02.2017, pronuntata in dosarul nr. XXXXXXXXXXX/a1, constatand ca rechizitoriul cuprinde datele referitoare la fapta, incadrarea juridica, la profilul moral si de personalitate al inculpatului, la actele de urmarire penala efectuate, la trimiterea in judecata si cheltuielile judiciare, si ca sunt respectate exigentele art. 328 Cod procedura penala.

In prezenta cauza, motivarea concreta a sentintei penale apelate este mai mult decat lapidara, examenul propriu al judecatorului care a condus la pronuntarea solutiei lasand loc arbitrariului si subiectivismului, avand in vedere ca prima instanta nu a inteles sa faca o analiza a intregului probatoriu administrat.

De asemenea, Curtea aminteste ca dublul grad de jurisdictie este un drept recunoscut in materie penala prin Protocolul nr.7 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si vizeaza o judecare devolutiva a cauzei in fata a doua instante de judecata, una de fond, iar cea de-a doua, de control judiciar.

Astfel, Curtea apreciaza ca prin motivarea lapidara a sentintei penale apelate nu a avut loc o judecata cu respectarea tuturor garantiilor procedurale, astfel ca in speta primul grad de jurisdictie nu poate fi luat in considerare, de aceea pentru asigurarea efectiva a doua grade de jurisdictie, este justificata trimiterea cauzei spre rejudecare”.

* Cititi aici integral decizia Curtii de Apel Bucuresti

sursa: rolii