O adevarata bomba nucleara legata de Serviciul de Telecomunicatii Speciale poate fi detonata chiar in campania electorala, in ipoteza in care fosta senatoare ALDE Cristiana Anghel (foto 2) va obtine o rasunatoare victorie in instanta. Partea dura este ca dosarul a picat la unul dintre cei mai cunoscuti judecatori #rezistenti, dupa cum puteti citi mai jos.

Mai precis, Anghel cere la Curtea de Apel Bucuresti (Sectia a VIII-a de contencios administrativ si fiscal) suspendarea a doua hotarari prin care Guvernul Romaniei a oferit STS puteri discretionare in materie de organizare a alegerilor prezidentiale. Este vorba despre HG nr. 631/2019 si HG nr. 632/2019, cu accent pe articolul 5, respectiv articolul 6 din cele doua acte normative. Or, aminteste Cristiana Anghel, STS deja a facut obiectul unui scandal electoral, existand deja o comisie parlamentara care ancheteaza posibilele fraude comise la scrutinul europarlamentar din luna mai.

Iata mai intai ce prevede art. 5 din HG 631/2019:

„(1) Serviciul de Telecomunicatii Speciale duce la indeplinire urmatoarele masuri tehnice principale:

a) asigura aplicatii informatice conform cerintelor operationale furnizate de Autoritatea Electorala Permanenta;

b) asigura echipamente informatice si de comunicatii pentru implementarea si functionarea sistemelor informatice utilizate in procesul electoral, precum si pentru asistenta tehnica necesara acestora;

c) asigura serviciile de telefonie speciala si de comunicatii de voce si date, necesare birourilor electorale din tara;

d) asigura terminalele informatice necesare Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal, inregistrarii video-audio a operatiunilor efectuate de catre membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare pentru numararea voturilor, precum si fotografierii proceselor-verbale privind consemnarea rezultatelor votarii;

e) asigura terminalele informatice pentru sectiile de votare organizate in strainatate care sa permita preluarea electronica a semnaturilor alegatorilor.

(2) Serviciul de Telecomunicatii Speciale asigura, la nivelul fiecarui judet, constituirea unor centre de interventie operativa pentru remedierea eventualelor disfunctionalitati ale Sistemului informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal.

(3) Serviciul de Telecomunicatii Speciale asigura functionarea Centrului de suport tehnic prin care furnizeaza asistenta tehnica pentru operatorii de calculator din sectiile de votare.

(4) Dotarea si functionarea centrelor de interventie operativa si a Centrului de suport tehnic se asigura de catre Serviciul de Telecomunicatii Speciale”.

Redam si textul art. 6 din HG 632/2019:

„Pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2019, din bugetul de stat, prin bugetul Serviciului de Telecomunicatii Speciale, se suporta urmatoarele categorii de cheltuieli:

a) cheltuieli aferente asigurarii serviciilor de telefonie speciala si de comunicatii de voce si date, necesare birourilor electorale din tara;

b) cheltuieli pentru achizitionarea terminalelor informatice utilizate de birourile electorale ale sectiilor de votare;

c) cheltuieli pentru implementarea sistemelor informatice si de comunicatii necesare birourilor electorale, precum si pentru interventiile necesare remedierii disfunctionalitatilor acestora;

d) cheltuieli pentru dezvoltarea aplicatiilor si serviciilor informatice destinate procesului electoral”.

Guvernul tace, Militaru face

Dupa cum puteti vedea mai jos, Cristiana Anghel a inaintat catre Guvernul Romaniei doua plangeri prealabile, solicitand ca Executivul condus de Viorica Dancila sa modifice sau sa revoce cele doua hotarari. Totusi (asa cum fosta senatoare a declarat pentru Lumea Justitiei), Palatul Victoria nu i-a trimis niciun raspuns, motiv pentru care Anghel i s-a adresat instantei.

Absolut din intamplare (gratie – nu-i asa? – procesului complet aleatoriu de repartizare a dosarelor), cauza nr. 5486/2/2019, in care Cristiana Anghel cere suspendarea celor doua HG-uri, a picat exact la judecatorul Ionut Militaru (foto 1), fost copresedinte al Forumului Judecatorilor din Romania, alaturi de colegul Dragos Calin de la aceeasi Curte de Apel Bucuresti. Judecatorul Militaru a stabilit primul termen al procesului pentru ziua de vineri, 11 octombrie 2019.

Redam principalele argumente invocate de Cristiana Anghel in cererea de chemare in judecata (detaliate mai jos, in plangerea prealabila privind HG nr. 631/2019):

„Precizez ca in data de 18 septembrie am inregistrat la Cabinetul premierului si la Secretariatul General al Guvernului, la Nr. 15D/8244/18.09.2019, o plangere prealabila, referitoare la Hotararea Guvernului nr. 631/2019 privind stabilirea masurilor pentru buna organizare si desfasurare a alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2019, (...), in sensul abrogarii art. 5 (...).

De asemenea, in data de 20 septembrie am inregistrat la Cabinetul premierului si la Secretariatul General al Guvernului, (de data aceasta nu mi s-a comunicat un numar de inregistrare desi am solicitat), o plangere prealabila privind Hotararii de Guvern nr. 632/2019, (Hotararea nr. 632/2019 privind aprobarea bugetului si a cheltuielilor necesare pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Presedintele Romaniei din anul 2019 (...), in sensul abrogarii Art. 6 (...).

Consider ca ilegalitatea celor doua hotariri de guvern este expresia excesului de putere prin care mi se incalca (mie si tuturor cetatenilor cu drept de vot din Romania) drepturi si libertati fundamentale prevazute de Constitutia Romaniei si de lege.

Avand in vedere urgenta (pe data de 10 octombrie incepe oficial campania electorala, pe data de 10 noiembrie fiind primul tur al alegerilor);

Avand in vedere paguba iminenta (alegerile nu se vor mai putea repeta si exista riscul real ca rezultatul acestorasa poata fi viciat);

Avand in vedere faptul ca la nivelul Parlamentului Romaniei s-a infiintat o comisie de ancheta, Comisia parlamentara de ancheta pentru investigarea eventualelor nereguli si fraude semnalate in spatiul public cu ocazia derularii procesului electoral la alegerile din 26 mai 2019, in data de 26.06.2019, care are ca termen de raport 90 de zile de la data constituirii comisiei, adica 26 septembrie 2019;

Avand in vedere faptul ca in spatiul public, presedinta comisiei mai sus mentionata, doamna deputat Lia-Olguta Vasilescu, a afirmat ca softul a fost folosit ilegal;

Avand in vedere faptul ca in nicio democratie consolidata nu se ocupa de alegerile democratice un serviciu care face parte din sistemul de aparare al tarii (o institutie militarizata) si care nu poate fi controlata de societatea civila;

Avand in vedere faptul ca echilibrul puterilor in stat este grav perturbat, iar prin hotararile atacate (HG 631/2019 si HG 632/2019), din punctul meu de vedere, se instituie, de fapt, un alt regim politic, neconstitutional, o dictatura militara;

Avand in vedere faptul ca sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV) a fost introdus de Guvernul Ciolos in 2016 si utilizat la alegerile pentru Parlamentul National, din anul 2016. S-a reusit astfel ”performanta” ca un partid alcatuit din 3 membri (Partidul Uniunea Salvati Romania) sa obtina 9% din numarul parlamentarilor noului parlament, situatie unica la nivel international (existand in lucru, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si justitie un dosar penal pe tema ilegalitatii acestui partid la alegerile parlamentare din 2016). Mai mult, am contestat la vremea respectiva rezultatele din judetul Caras-Severin, in instanta, solicitand renumararea voturilor, cererea fiind respinsa pe motiv ca legea si softul nu permite;

Avand in vedere faptul ca si in 26 mai 2019 s-a folosit Sistemul informatic de monitorizare a prezentei la vot si de prevenire a votului ilegal (SIMPV) - introdus de Guvernul Ciolos in 2016 - pentru alegerile europarlamentare, si pentru referendum si un sfert din procesele verbale din sectiile de votare nu coincid cu rezultatele comunicate;

Avand in vedere faptul ca in conformitate cu Legea nr. 92 din 24 iulie 1996, privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale, este ilegal ca alegerile democratice sa fie arbitrate de o institutie militarizata, pe timp de pace. (Articolul 8);

Avand in vedere prevederile si recomandarile RAPORTULUI EXPLICATIV adoptat de Comisia de la Venetia in cadrul celei de-a 52-a sesiuni plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002), Codul bunelor practici in materie electorala - Linii directoare si raport explicativ - adoptate de Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept in cadrul celei de-a 52-a Sesiuni Plenare (Venetia, 18-19 octombrie 2002);

Avand in vedere faptul ca nu s-a respectat procedura de elaborare a actelor normative prevazuta de Legea 52/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, republicata, proiectele hotararilor mentionate fiind elaborate fara transparenta decizionala, nefiind o consultare publica inaintea elaborarii;

Avand in vedere faptul ca au fost nesocotite dispozitiile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative privind necesitatea avizarii proiectului de hotarare de catre CSAT, avand in vedere ca functiile STS au fost modificate si extinse (Art. 4 si Art. 3);

Avand in vedere faptul ca Legea nr. 92 din 24 iulie 1996 privind organizarea si functionarea Serviciului de Telecomunicatii Speciale (...) nu permite implicarea acestui serviciu secret militarizat in procesul democratic al alegerilor (Art. 1, alin. (4), (5); Art. 3; Art. 5; Art. 6; Art. 13);

Avand in vedere faptul ca s-a nesocotit Hotararea nr. 561 din 10 mai 2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea si prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative, precum si a altor documente, in vederea adoptarii/aprobarii (...);

Avand in vedere faptul ca nu s-au respectat prevederile Legii nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea si functionarea Guvernului Romaniei si a ministerelor (...).

Concluzie:

Guvernul Romaniei si-a permis sa introduca in procesul de votare o institutie militarizata a statului roman, institutie care face parte din sistemul de aparare.

Fie si numai aceasta prevedere poate constitui un argument suficient pentru suspendarea Hotararii de Guvern nr. 631/2019 si a Hotararii de Guvern nr. 632/2019.

Mai mult, hotararile de guvern se emit pentru organizarea executarii legilor. Care este legea care ii permite guvernului acest exces de putere?!

Fata de cele aratate mai sus va rog ca, prin hotararea ce veti pronunta, sa dispuneti

- fie suspendarea in tot a HG 631/2019 si a HG 632/2019

- fie suspendarea in parte si anume – Art. 5/ HG 631/2019 si Art. 6/HG 632/2019,

pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei, in fond”.

* Cititi aici plangerile prealabile impotriva celor doua HG-uri

* Gasiti aici actiunea in instanta formulata de Cristiana Anghel