Plenul Camerei Deputatilor a adoptat in sedinta de marti, 30 septembrie 2014, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe. Respinsa in luna iunie 2014, atunci cand nu a fost intrunit numarul necesar de voturi, initiativa legislativa apartine unui grup important de parlamentari care si-au insusit amendamentele formulate de Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, pe de o parte, de Ministerul Justitiei si de membrii Comisiei juridice, pe de alta parte, cu prilejul dezbaterilor Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila (PL-x 163/2014).

Cu acest prilej, Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, condusa de Cristian Mihai Jurchescu (foto dreapta), a dat publicitatii un comunicat de presa referitor la recenta adoptare de catre Parlament a legii pentru modificarea si completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civila, in care sunt subliniate aspectele de interes pentru executorii judecatoresti.

Prezentam comunicatul UNEJ:

"Plenul Camerei Deputatilor a adoptat in sedinta din data de 30 septembrie 2014, proiectul de Lege pentru modificarea si completarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative conexe (PL-x 437/2014).

Proiectul de lege provine dintr-o initiativa legislativa formulata de un grup important de parlamentari care si-a manifestat dorinta de a-si insusi amendamentele formulate atat de catre UNEJ, cat si pe cele formulate de catre Ministerul Justitiei si de catre membrii Comisiei juridice cu prilejul dezbaterilor Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila (PL-x 163/2014) - initiativa legislativa care facand parte din categoria legilor organice, si neintrunind numarul necesar de voturi pentru adoptarea acesteia (respectiv 202 voturi), a fost respinsa la data de 24 iunie 2014.

Dezbaterile care au avut loc in cadrul Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor au fost deosebit de importante pentru Uniunea Nationala a Executorilor Judecatoresti, in sensul ca toate textele proiectului de lege au fost rezultatul unor discutii si analize complexe atat teoretice, cat si practice ale situatiilor concrete cu care se confrunta destinatarii actului de executare silita si nu numai.

Printre principalele modificari si completari aduse Codului de procedura civila, prin proiectului de lege mentionat mai sus, dorim sa amintim:

1. Pentru ca sistemul judiciar sa integreze in mod real si eficient noile standarde procesuale, in interesul cetateanului caruia i se adreseaza serviciul public al justitiei, din practica materiei executarii silite a reiesit necesitatea promovarii unor modificari in sensul eliminarii etapei de incuviintare a executarii silite din competenta instantelor si atribuirea acesteia executorilor judecatoresti.

Interventiile legislative au fost justificate prin faptul ca, urmare a analizarii opiniilor exprimate de judecatorii de la instantele consultate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la efectul aplicarii noului Cod de procedura civila in materia executarii silite, s-a constatat o crestere a volumului de activitate a instantelor de executare din cauza numarului relativ mare de cereri de incuviintare a executarii silite formulate in conformitate cu prevederile Codului de procedura civila. S-a apreciat ca pentru a elimina inconvenientul rezultat din aceasta sporire a competentei, se impune eliminarea etapei de incuviintare a executarii silite din competenta instantei si atribuirea acestei sarcini executorului judecatoresc.

2. Totodata, din practica a reiesit necesitatea reintroducerii procedurii de investire cu formula executorie pentru titlurile executorii, altele decat hotararile judecatoresti, in vederea asigurarii unui control al instantelor de judecata asupra acestor categorii de inscrisuri, si tinand cont de faptul ca incuviintarea executarii silite presupune o etapa ulterioara care consta in verificarea indeplinirii conditiilor de forma, verificare pe care o va realiza executorul judecatoresc competent.

Este recomandat ca investirea cu formula executorie sa fie aplicata numai altor titluri executorii decat hotararile judecatoresti. in cazul acestora din urma, aprecierea asupra caracterului de titlu executoriu ar fi pur formala si prezinta garantii suficiente pentru ca punerea lor in executare sa se rezume numai la un control a posteriori din partea instantelor de judecata. Un eventual control de constitutionalitate ar putea sa distinga intre cele doua situatii si sa realizeze ca numai in cazul titlurilor, altele decat hotararile judecatoresti, controlul a priori din partea instantei ar fi necesar.

3. In ceea ce priveste competenta executorului judecatoresc, in cazul urmaririi silite a bunurilor mobile si al executarii silite directe mobiliare, s-a impus necesitatea completarii dispozitiilor art.651 alin. (1) lit. b), in sensul introducerii competentei alternative a executorului judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla bunurile, pe langa competenta executorului judecatoresc de la sediul debitorului.

4. Totodata, s-a prevazut si situatia in care domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului se afla in strainatate, caz in care competenta apartine oricarui executor judecatoresc.

Modificarea a avut la baza faptul ca, uneori, bunurile mobile nu pot fi cunoscute, astfel incat competenta executorului nu poate fi determinata de locul situarii lor, aspect care poate fi verificat post factum, ceea contravine regulilor in materie de nulitate pentru necompetenta.

5. Mai mult decat atat, s-a impus necesitatea eliminarii posibilitatii extinderii competentei teritoriale a executorului judecatoresc in cazul existentei bunurilor debitorului in raza mai multor curti de apel. In ceea ce priveste executarea silita imobiliara, urmarirea silita imobiliara este de competenta exclusiva a executorului judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla imobilul.

In situatia in care se urmaresc mai multe imobile aflate in circumscriptia aceleiasi curti de apel, competenta apartine oricaruia dintre executorii judecatoresti care functioneaza in respectiva circumscriptie, la alegerea creditorului.

Eliminarea extinderii competentei asupra bunurilor imobile s-a justificat pentru celeritatea desfasurarii actului de executare silita si din ratiuni de costuri pentru creditor si adjudecatar. Extinderea competentei teritoriale a unui executor judecatoresc asupra unui imobil situat in circumscriptia unei alte curti de apel poate genera intarzieri in executare, costuri ridicate (cheltuieli de transport, cazare, etc.), iar valorificarea imobilului s-ar face in conditii defavorabile atat pentru adjudecatar cat si pentru creditor.

6. O alta reglementare importanta vizeaza contestatia impotriva procesului-verbal de licitatie, care a inlocuit contestatia impotriva actului de adjudecare. Modificarea presupune renuntarea la solutia actuala care il obliga pe adjudecatar sa depuna integral pretul pentru ca, in cazul introducerii contestatiei impotriva actului de adjudecare, sa astepte pana la 2 ani de la data depunerii pretului pentru a se bucura ca proprietar tabular (art. 855 alin. (1) din CPC in formularea in vigoare). Forma actuala este deficitara prin aceea ca deschide calea unei contestatii speciale impotriva unuia dintre cele mai putin criticabile acte intocmite de executorul judecatoresc, si anume actul de adjudecare a imobilului scos la licitatie. in realitate, actul de adjudecare, in sine, nu prezinta vicii decat rareori, viciile invocate de debitor sau terti interesati referindu-se la probleme de fond ale executarii in genere, ale urmaririi imobiliare, in particular ale modului in care s-a desfasurat sedinta de licitatie in care s-a consumat adjudecarea. De aceea, se impunea deplasarea obiectului atacului in instanta de la nivelul actului de adjudecare la cel la sedintei de licitatie in care s-a consumat adjudecarea. Totodata reglementarea vine in sprijinul valorificarii drepturilor creditorilor care sunt pusi deseori in situatia de a nu-si recupera cu celeritate creantele, fapt ce poate genera un impas financiar major pentru acestia.

7. Urgenta adoptarii acestei initiative legislative s-a impus si luand in considerare faptul ca, in ziua de 17 iunie 2014, Plenul Curtii Constitutionale a constatat ca dispozitiile art. 650 alin.(1) din Codul de procedura civila sunt neconstitutionale.

Prin proiectul de lege s-a pus in acord textul declarat neconstitutional cu Decizia Curtii Constitutionale in sensul ca, 'Instanta de executare este judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului, in afara cazurilor in care legea dispune altfel. Daca domiciliul sau, dupa caz, sediul debitorului nu este in tara, este competenta judecatoria in a carei circumscriptie se afla, la data sesizarii organului de executare, domiciliul sau, dupa caz, sediul creditorului, iar daca acesta nu se afla in tara, judecatoria in a carei circumscriptie se afla sediul biroului executorului judecatoresc investit de creditor.'

8. O modificare legislativa deosebit de importanta pentru profesia executorului judecatoresc s-a impus ca urmare a intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare, care prevede la art. 1 alin. (2), executorii apartinand corpurilor proprii de executori organizate de institutiile de credit si alte entitati care apartin grupului acestora si care desfasoara activitati financiare, de institutiile financiare nebancare sau de institutiile de credit cooperatiste, care, la data intrarii in vigoare a prezentei legi, indeplinesc conditiile prevazute la alin. (1), dar au, la data expirarii termenului prevazut la alin. (3), o vechime mai mica de 2 ani in aceasta activitate, dobandesc, la cerere, calitatea de executor judecatoresc stagiar.

Astfel, dupa articolul 20 din Legea nr. 188/2000 privind executorii judecatoresti, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 738 din 20 octombrie 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, s-a introdus un nou articol, articolul 201, cu urmatorul cuprins:

'Art. 201 - (1) Stagiul reprezinta perioada premergatoare dobandirii calitatii de executor judecatoresc si are drept scop pregatirea profesionala a executorului judecatoresc la inceputul exercitarii profesiei.

(2) Durata stagiului este de 2 ani, calculata de la data incheierii contractului individual de munca cu un executor judecatoresc.

(3) Colegiul director al fiecarei Camere a executorilor judecatoresti poate aproba, la cerere, reducerea perioadei de stagiu la un an pentru executorii stagiari care se remarca in activitatea profesionala pe baza rezultatelor obtinute la conferintele de stagiu si a referatului executorului judecatoresc indrumator.

(4) Colegiul director al fiecarei Camere a executorilor judecatoresti poate aproba, in baza unei cereri motivate, reducerea perioadei de stagiu pentru executorii stagiari care au intrat in profesie in temeiul Legii nr. 287/2011 privind unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si institutiilor financiare nebancare, si care, din motive neimputabile acestora, nu si-au putut efectua perioada de stagiu in aplicarea prevederilor art. 22 alin. (1) din lege.'

Potrivit dispozitiilor art. 2 alin. (2), 'executorii prevazuti la art. 1 alin. (2) vor fi angajati, prin grija camerelor executorilor judecatoresti, stagiari in cadrul unui birou din circumscriptia unei judecatorii din raza teritoriala a curtii de apel unde si-au desfasurat, in principal, activitatea ori din circumscriptia unei judecatorii din raza teritoriala a curtii de apel unde se afla sediul institutiei de credit sau al institutiei financiare nebancare ori al cooperativei de credit in cadrul careia si-au desfasurat activitatea'.

Fata de cele prezentate mai sus, avand in vedere ca nu exista o dispozitie legala care sa prevada posibilitatea acordata Camerelor de a solicita unui executor judecatoresc sa incheie un contract individual de munca cu un executor stagiar, exista in prezent un blocaj procedural si legal de punere in aplicare a dispozitiilor art. 1 alin. (2) coroborate cu prevederile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 287/2011.

Ne folosim de acest prilej pentru a multumi membrilor Comisiei juridice, de disciplina si imunitati din Camera Deputatilor pentru tot sprijinul acordat in vederea promovarii unor texte de lege desprinse din practica executarii silite, si care aduc un plus de eficienta actului de executare. Totodata, dorim sa multumim si reprezentantilor Ministerului Justitiei si ai Consiliului Superior al Magistraturii care au fost prezenti la dezbaterile din cadrul Comisiei juridice.

Nu in ultimul rand, dorim sa le multumim colegilor nostri, domnilor executori judecatoresti, care si-au adus aportul la elaborarea textelor de lege mentionate mai sus.

*Cititi aici integral comunicatul UNEJ