Directia Nationala Anticoruptie, institutia care trebuia sa se ocupe de marea coruptie si de anchetarea celor care prejudiciaza Statul Roman, se ocupa de gainarii. Acest lucru reiese din dosarele pe care in ultimii ani le instrumenteaza procurorii anticoruptie si care vizeaza, predominant, spete vizand administratori de societati comerciale, directori de administratii, presedinti de bloc, secretare, etc. Rare sunt ocaziile in care DNA mai iese public cu vreun dosar cu greutate, cum ar fi, spre exemplu, modul in care s-au facut achizitiile de vaccinuri si nu numai din perioada pandemiei de Covid-19 de catre Guvernul PNL. Dosare de genul celor din urma enuntate se instrumenteaza mai greu, se tin ani de zile in rem, iar cand mizele nu mai sunt atat de mari incep si verificarile in personam. Daca incep! Iar totul in dauna cetatenilor romani care nu reusesc sa afle pe ce au aruncat banii autoritatile statului in perioada pandemica.

Totusi, trebuie sa stiti ca astfel de dosare marune au fost instrumentate inca de pe vremea fostei sefe DNA, astazi sefa EPPO, Laura Codruta Kovesi, chiar de oamenii apropiati acesteia, aflandu-se in prezent in instante. Mize extrem de mici, dar cu efecte devastatoare asupra victimelor procurorilor anticoruptie.

Cum poate fi interpretat astfel ca de 8 ani, un cetatean roman, in prezent in varsta de 61 de ani, angajat al Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), a fost scos din circuitul social printr-un dosar penal incropit de procuroarea Ana Dana (foto) (mana dreapta a Laurei Codruta Kovesi) pe motiv ca ar fi ajutat doi oameni de afaceri in 2011 sa obtina beneficii financiare prejudiciind interesele UE, desi tot DNA recunoaste ca acestia s-au cunoscut abia in 2013. Pentru aceste "servicii" facute "in avans" unor necunoscuti, angajatul AFIR a fost trimis in judecata de DNA pentru ca ar fi primit, atentie, doua cofraje de oua cu dublu galbenus si un curcan si ca ar fi beneficiat de plata cazarii la o pensiune.

Cumulat, lui Florin Viorel Brezeanu, reprezentat AFIR specializat in activitati de control, i s-au pus in carca 4 infractiuni impotriva intereselor financiare ale UE, sub forma complicitatii, dar si 2 infractiuni de luare de mita constand in doua cofraje de oua cu dublu galbenus si un curcan, precum si cazarea platita la hotel la care ulterior au fost aduse dovezi ca nu s-a cazat vreodata, iar locatia reala in care s-a cazat in intervalul indicat de procurorii DNA a fost achitata de reprezentantul AFIR, precum si acuzatii legate de plata unor nopti de cazare la o alta unitate hoteliera de catre unul dintre oamenii de afaceri.

Pentru aceste prezumate infractiuni, Florin Viorel Brezeanu a fost condamnat la fond de Tribunalul Bucuresti, prin sentinta nr. 22/8.09.2019 din dosarul nr. 36153/3/2014, pronuntata de judecatorul Vlad Andriescu, la 8 ani de inchisoare (vezi facsimil).

Insailarea dublului galbenus

Conform rechizitoriului din 20.10.2014 din dosarul nr. 21/P/2014 al procuroarei Ana Dana, presupusele infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene ar fi fost savarsite de Florin Viorel Brezeanu, in anul 2011, in complicitate cu doi oameni de afaceri, respectiv Gheorghe Dudu si Florin Macovei, si ar fi constat in intocmirea unei note de control favorabile societatilor detinute de cei doi oameni de afaceri, de acordarea de consultanta, dar si de furnizarea de informatii referitoare la controalele care urmau sa fie efecutate la societati pentru ca oamenii de afaceri sa poata obtine finantare comunitara nerambursabila prin Programul National de Dezvoltare Rurala (PNDR), cu depasirea plafoanelor legale maxime.

Dupa incheierea contractelor de finantare, a retinut DNA, in faza de implementare a proiectelor, cei doi oameni de afaceri ar fi beneficiat de ajutorul lui Florin Brezeanu si a lui Gabriel Potcovaru (care efectuau controlul in cadrul Ministerului Agriculturii – Directia Generala Control si Antifrauda), care in timpul controalelor nu ar fi evidentiat elementele "din care rezulta divizarea artificiala a proiectelor de afaceri si nici suspiciunile de fals privind documentele folosite pentru accesarea fondurilor europene".

Totusi, chiar DNA a retinut asa zisul ajutor acordat in 2013, deci la doi ani dupa obtinerea fondurilor de catre cei doi oameni de afaceri. Cum ar fi putut influenta acordarea finantarii nerambursabile din 2011 in urma unor pretinse actiuni din 2013, ramane o necunoscuta?

Problema in ce priveste aceste infractiuni pretins a fi savarsite de Florin Viorel Brezeanu, ar fi insa ca expertul AFIR i-a cunoscut pe cei doi oameni de afaceri abia in 2013, la doi ani de la pretinsele infractiuni comise, lucru admis si recunoscut inclusiv de procurorii DNA.

Mai exact, in timpul judecatii in faza fondului, procurorii DNA au sustinut ca momentul T0 pentru savarsirea infractiunilor impotriva intereselor financiare ale UE este reprezentat de Nota de Control nr. 237097 din 10.06.2013, cu toate ca aceste infractiuni ar fi fost savarsite in urma cu doi ani, iar nota mai sus indicata ar reprezenta practic rezultatul unei singure infractiuni.

Concret, Ana Dana l-a acuzat pe reprezentantul AFIR specializat in activitati de control ca, in 2011, cand nu ii cunostea pe cei doi oameni de afaceri i-a ajutat sa obtina niste proiecte, pentru ca ulterior, tot DNA sa recunoasca faptul ca singurul contact al reprezentantului AFIR cu oamenii de afaceri a avut loc in 2013 – cand proiectele erau deja implementate – in timpul unui control efectuat de acesta in calitate de reprezentant AFIR care viza cu totul si cu totul alt obiect.

De altfel, in acest caz inclusiv AFIR a transmis DNA, in septembrie 2014, o adresa in care preciza ca Florin Viorel Brezeanu nu a verificat niciodata proiectele celor doi oameni de afaceri pana la momentul la care a fost detasat la Ministerul Agriculturii: “Brezeanu Florin nu a efectuat controale sau alte tipuri de verificari la aceste societati, decat in momentul detasarii la MADR”.

Totodata, un Raport al Serviciului de control al AFIR arata si cine au fost persoanele care au verificat si aprobat etapele de implementare ale respectivelor proiecte, printre acestea neregasindu-se si Brezeanu.

Practic, nici in etapa de obtinere a fondurilor nerambursabile si nici in perioada de avizare a dosarelor de achizitie si de efectuare a platilor Florin Viorel Brezeanu nu putea interveni intrucat procedurile nu permiteau acest lucru, nu avea cunostinta despre beneficiarii si reprezentantii acestor proiecte, si mai mult decat atat nu a efectuat controale sau verificari la aceste societati, pana la momentul detasarii sale la Ministerul Agriculturii, lucru care s-a intamplat la daata la care proiectele fusesera deja implementate.

Ana Dana a beneficiat de sprijinul serviciilor

Si de parca nu ar fi suficient, inceperea urmaririi penale in cauza s-a facut in baza Lucrarii nr. 0014.082/17.11.2013 emisa de un serviciu secret (DIPI), lucrare care mai apoi a disparut de la dosar.

Dosarul lui Brezeanu a fost de altfel printre primele cauze instrumentate de procuroarea Ana Dana in DNA, la 12 zile de la venirea sa in parchetul anticoruptie, in 27 ianuarie 2014 Ana Dana emitand "sesizarea din oficiu" in baza careia si-a permis sa mentina masurile de supraveghere tehnica si fotografiere a "suspectului" Florin Viorel Brezeanu peste limita legala de 120 de zile (din 27 martie 2014 pana in 22 septembrie 2014), ajungandu-se la o supraveghere a angajatului AFIR timp de 180 de zile.

Pe langa aceasta, extrem de grav este faptul ca, astfel cum reiese din actele dosarului, punerea sub acuzare a lui Brezeanu pentru luare de mita si complicitate la obtinerea de fonduri nerambursabile s-a facut in baza unor mijloace de proba adunate inaintea inceperii urmaririi penale constand in informatii interceptate si inregistrate de DIPI si SRI intr-un dosar informativ, in baza celor trei mandate emise de instanta suprema.

Gainaria din luarea de mita

Luarea de mita este cu atat mai spectaculoasa cu cat vizeaza primirea unor foloase necuvenite constand in doua cofraje de oua cu dublu galbenus si un curcan, si cazare la pensiune.

Interesant este insa ca, desi exista marturii si probe care releva ca atat ouale, cat si curcanul au fost platite de Brezeanu, DNA nu a tinut cont de acest aspect. La fel cum nu a tinut cont, conform actelor existente in dosar, nici de faptul ca sustinerea DNA potrivit careia Brezeanu s-ar fi cazat pe banii oamenilor de afaceri Dudu Gheorghe si Macovei Florin la hotelul Wolf nu sta in picioare, de vreme ce documentele emise de unitatile hoteliere si de tranzactiile efectuate releva ca reprezentantul AFIR s-a cazat la Pensiunea Bradul Inalt, fiecare membru al echipei de control achitand cuantumul cazarii.

In prezent, dosarul se afla in pronuntare, pe masa judecatoarelor Risantea Gagescu si Iulia Cioalca de la Curtea de Apel Bucuresti.

Redam in continuare pasaje din aspectele retinute de judecatorul Vlad Andriescu in Sentinta penala nr. 211/8.02.2019 din dosarul nr. 361/3/2014: