21 May 2024

"In mintea stramba si lucrul drept se stramba"
- parintele Arsenie BOCA

Luju

ANAF NU MAI POATE FACE ASASINATE ECONOMICE – Curtea de Justitie a Uniunii Europene stopeaza practicile prin care inspectorii Agentiei Nationale de Administrare Fiscala suspenda ani in sir activitatea societatilor comerciale trimise in judecata, multe dintre ele fiind astfel omorate sau vandute pe nimic unor grupuri de interese. CJUE: „Atingere disproportionata adusa dreptului legitim al respectivei persoane juridice de a-si desfasura activitatea antreprenoriala” (Hotararea)

Scris de: Valentin BUSUIOC | pdf | print

3 April 2023 17:32
Vizualizari: 5661

Luna martie s-a incheiat cu o decizie de mare impact pronuntata de Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE). Astfel, joi, 30 martie 2023, judecatorii CJUE Constantinos Lycourgos, Lucia Serena Rossi, Jean-Claude Bonichot, Sinisa Rodin si Octavia Spineanu-Matei (foto) au stabilit ca este contrar Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene practicile Agentiei Nationale de Admnistrare Fiscala de a suspenda timp de ani intregi activitatea a unor societati trimise in judecata, efectiv omorandu-le economic sau constrangandu-i pe patroni sa le vanda pe preturi derizorii unor grupuri de interese.



Chiar daca hotararea din cauza nr. C-412/2021 a fost pronuntata doar cu privire la o firma care functioneaza ca antrepozit fiscal (mai precis, care comercializeaza produse accizabile – in speta, alcool), ne asteptam ca ea sa fie invocata si de catre firme din alte domenii de activitate.

Totul a inceput la 1 august 2018, cand SC Dual Prod SRL (din satul Petin, comuna Paulesti, judetul Satu Mare) a devenit tinta unei perchezitii, in cadrul unui dosar penal privind presupusa fapta reglementata de art. 452 alin. 1 lit. h si i din Codul fiscal:

Constituie infractiuni urmatoarele fapte: (...)

h) detinerea de catre orice persoana in afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor accizabile supuse marcarii, potrivit prezentului titlu, fara a fi marcate sau marcate necorespunzator ori cu marcaje false peste limita a 10 000 tigarete, 400 tigari de foi de 3 grame, 200 tigari de foi mai mari de 3 grame, peste 1 kg tutun de fumat, alcool etilic peste 40 litri, bauturi spirtoase peste 200 litri, produse intermediare peste 300 litri, bauturi fermentate, altele decat bere si vinuri, peste 300 litri;

i) folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel, utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum si amplasarea inaintea contoarelor a unor canele sau robinete prin care se pot extrage cantitati de alcool sau distilate necontorizate”.

Concret, in cazul SC Dual Prod SRL, ar fi fost vorba despre evacuarea si in detinerea, in afara antrepozitului fiscal, a unei cantitati mai mari de 40 de litri de alcool etilic cu o tarie alcoolica de minimum 96% in volum si, pe de alta parte, despre montarea unui furtun la instalatia de productie.

Art. 452 alin. 3 din Codul fiscal prevede ca: „Dupa constatarea faptelor prevazute la alin. (1) lit. b)-e), g) si i), organul de control competent dispune oprirea activitatii, sigilarea instalatiei in conformitate cu procedurile tehnologice de inchidere a instalatiei si inainteaza actul de control autoritatii fiscale care a emis autorizatia, cu propunerea de suspendare a autorizatiei de antrepozit fiscal.

Ceea ce ANAF a si facut: a dispus suspendarea activitatii firmei timp de 12 luni. Compania a contestat aceasta masura, iar instanta (Curtea de Apel Oradea) a redus la 8 luni durata suspendarii. Totusi, CA Oradea s-a pronuntat tarziu, dupa ce Dual Prod SRL executase deja acea suspendare de un an.

Intr-un final, in 2020, societatea a fost trimisa in judecata. Cu aceasta ocazie, ANAF i-a suspendat a doua oara activitatea, in temeiul art. 369 alin. 3 lit. b Cod fiscal: „La propunerea organelor de control, autoritatea competenta poate suspenda autorizatia pentru un antrepozit fiscal, astfel: (...) pana la solutionarea definitiva a cauzei penale, in cazul in care a fost pusa in miscare actiunea penala pentru infractiunile prevazute la art. 364 alin. (1) lit. d)”.


A fost incalcat principiul care interzice mai multe pedepse pentru aceeasi fapta


In acest context, SC Dual Prod SRL – aparata de avocatii Tudor Vidrean-Capusan, Darius Patraus si Adrian Sandru – a obtinut la 9 iunie 2021, din partea Tribunalului Satu Mare, in cauza nr. 274/83/2021, sesizarea CJUE. Mentionam ca acesta nu este dosarul penal in care este inculpata firma, ci alta cauza, in care societatea cere instantei anularea actului administrativ in baza caruia ANAF a constatat nereguli la Dual Prod.


Iata minuta incheierii prin care Tribunalul Satu Mare a sesizat CJUE:


Admite cererea de sesizare a Curtii de Justitie a Uniunii Europene formulata de catre reclamanta DUAL PROD SRL. In temeiul art. 267 din Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene sesizeaza Curtea de Justitie a Uniunii Europene cu urmatoarele intrebari preliminare:

1. Dispozitiile art. 48 alin. 1 din Carta drepturilor fundamentale din Uniunea Europeana privind principiul prezumtiei de nevinovatie in coroborare cu prevederile art. 16 alin. (1) din Directiva 2008/118/CE pot fi interpretate in sensul ca se opun/nu se opun unei situatii juridice precum cea din speta de fata conform careia se poate dispune o masura administrativa de suspendare a unei autorizatii de functionare ca producator de alcool in baza unor simple prezumtii care fac obiectul unei investigatii penale in curs de solutionare, fara a exista o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare pronuntata in materie penala?

2. Dispozitiile art. 50 din Carta drepturilor fundamentale din Uniunea Europeana privind principiul ne bis in idem in coroborare cu prevederile art. 16 alin. (1) din Directiva 2008/118/CE pot fi interpretate ca se opun/nu se opun unei situatii juridice precum cea din speta de fata care presupune ca impotriva aceleiasi persoane, pentru aceeasi stare de fapt se aplica doua sanctiuni de aceeasi natura (suspendarea autorizatiei de functionare ca producator de alcool), singura diferenta fiind perioada de timp a sanctiunilor a acestora?

In temeiul art. 412 alin. 1 pct. 7 C.proc.civ., suspenda judecarea cauzei pana la pronuntarea de catre Curtea de Justitie a Uniunii Europene a hotararii preliminare. Pronuntata in conditiile art. 396 alin. 2 C.proc civ., azi, 09.06.2021”.


La randul ei, prin hotararea de saptamana trecuta, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a stabilit ca este excesiva dubla sanctiune constand in suspendarea activitatii. Mai exact, procedand astfel, ANAF a incalcat principiul „ne bis in idem”, care interzice aplicarea a doua sau mai multe pedepse pentru aceeasi fapta.


Redam principalul pasaj din hotararea CJUE:


Litigiul principal si intrebarile preliminare


11 Dual Prod este o societate de drept roman autorizata sa functioneze in domeniul producerii de alcool si de bauturi alcoolice supuse accizelor.

12 La 1 august 2018 a fost efectuata o perchezitie in incintele acestei societati.

13 Ca urmare a acestei perchezitii a fost initiata o procedura penala in rem din cauza unor suspiciuni de savarsire a unor infractiuni prevazute la articolul 452 alineatul (1) literele h) si i) din Codul fiscal, care constau, pe de o parte, in evacuarea si in detinerea, in afara antrepozitului fiscal, a unei cantitati mai mari de 40 de litri de alcool etilic cu o tarie alcoolica de minimum 96% in volum si, pe de alta parte, in montarea unui furtun la instalatia de productie.

14 Printr-o decizie din 5 septembrie 2018, autoritatea administrativa competenta a suspendat autorizatia societatii Dual Prod de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor pentru o perioada de 12 luni, in temeiul articolului 369 alineatul (3) litera b) din Codul fiscal. Aceasta autoritate a interpretat dispozitia mentionata in sensul ca permite aplicarea unei asemenea suspendari in temeiul unor simple indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni in legatura cu regimul produselor supuse accizelor.

15 La 13 decembrie 2019, Curtea de Apel Oradea (Romania), sesizata de Dual Prod cu o actiune impotriva deciziei din 5 septembrie 2018, a redus durata acestei suspendari la opt luni, considerand ca aplicarea duratei maxime a suspendarii prevazute la articolul 369 alineatul (3) litera b) din Codul fiscal era vadit disproportionata. Suspendarea mentionata a fost executata integral.

16 Dupa ce Dual Prod a dobandit, la 21 octombrie 2020, calitatea de inculpat in cadrul procedurii penale initiate ca urmare a perchezitiei din 1 august 2018, autoritatea administrativa competenta a suspendat inca o data, in temeiul articolului 369 alineatul (3) litera c) din Codul fiscal, autorizatia societatii Dual Prod de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor, pana la finalizarea definitiva a procedurii penale. Dual Prod a contestat aceasta decizie la Tribunalul Satu Mare (Romania).

17 Aceasta instanta observa ca Directiva 2008/118 contine dispozitii generale referitoare la autorizarea antrepozitelor fiscale. Ea deduce de aici ca principiile prezumtiei de nevinovatie si ne bis in idem, astfel cum sunt consacrate la articolul 48 alineatul (1) si la articolul 50 din carta, pot fi relevante in speta.

18 In aceasta privinta, instanta mentionata se intreaba, in primul rand, daca principiul prezumtiei de nevinovatie se opune ca o autoritate administrativa sa suspende pentru o perioada nedefinita autorizatia de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor detinuta de o persoana juridica pentru simplul motiv ca exista indicii ca aceasta din urma ar fi savarsit o infractiune si inainte chiar ca o instanta sa se fi pronuntat definitiv cu privire la vinovatia acestei persoane.

19 Instanta mentionata subliniaza ca suspendarea autorizatiei acordate societatii Dual Prod pare sa indice ca aceasta societate este considerata vinovata si ca procedura penala este in derulare, la aceasta data, de peste trei ani.

20 In ceea ce priveste, in al doilea rand, principiul ne bis in idem, instanta de trimitere se intreaba daca faptul de a aplica unei persoane juridice, pentru aceleasi fapte, doua sanctiuni de aceeasi natura in cadrul unei proceduri fiscale, pentru simplul motiv ca o procedura penala paralela a ajuns la un anumit stadiu, este compatibil cu articolul 50 din carta.

21 In aceste conditii, Tribunalul Satu Mare a hotarat sa suspende judecarea cauzei si sa adreseze Curtii urmatoarele intrebari preliminare:

1) Dispozitiile articolului 48 alineatul (1) din carta privind principiul prezumtiei de nevinovatie in coroborare cu prevederile articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2008/118 pot fi interpretate in sensul ca se opun/nu se opun unei situatii juridice precum cea din speta de fata, conform careia se poate dispune o masura administrativa de suspendare a unei autorizatii de functionare ca producator de alcool in baza unor simple prezumtii care fac obiectul unei investigatii penale in curs de solutionare, fara a exista o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare pronuntata in materie penala?

2) Dispozitiile articolului 50 din carta, privind principiul ne bis in idem, in coroborare cu prevederile articolului 16 alineatul (1) din Directiva 2008/118 pot fi interpretate ca se opun/nu se opun unei situatii juridice precum cea din speta de fata, care presupune ca impotriva aceleiasi persoane, pentru aceeasi stare de fapt, se aplica doua sanctiuni de aceeasi natura (suspendarea autorizatiei de functionare ca producator de alcool), singura diferenta fiind durata sanctiunilor?”


Cu privire la intrebarile preliminare

Observatii introductive


22 In primul rand, trebuie amintit ca domeniul de aplicare al cartei, in ceea ce priveste actiunea statelor membre, este definit la articolul 51 alineatul (1) din aceasta, conform caruia dispozitiile cartei se adreseaza statelor membre numai in cazul in care acestea pun in aplicare dreptul Uniunii, aceasta dispozitie confirmand jurisprudenta constanta a Curtii potrivit careia drepturile fundamentale garantate de ordinea juridica a Uniunii au vocatia de a fi aplicate in toate situatiile reglementate de dreptul Uniunii, insa nu in afara unor asemenea situatii [Hotararea din 19 noiembrie 2019, A. K. si altii (Independenta Camerei Disciplinare a Curtii Supreme), C-585/18, C-624/18 si C-625/18, EU:C:2019:982, punctul 78, precum si jurisprudenta citata].

23 In speta, din cererea de decizie preliminara reiese ca, in paralel cu deschiderea unei proceduri penale in rem in urma unei perchezitii in incintele societatii Dual Prod, autoritatea administrativa competenta a suspendat, in temeiul articolului 369 alineatul (3) litera b) din Codul fiscal, pentru o perioada de 12 luni, autorizatia de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor acordata acestei societati. Aceasta suspendare a fost redusa la opt luni in urma unei actiuni introduse de Dual Prod. La incetarea acestei suspendari, autoritatea administrativa mentionata a suspendat din nou, in temeiul articolului 369 alineatul (3) litera c) din Codul fiscal, aceeasi autorizatie, pentru o perioada nedefinita, pentru motivul ca Dual Prod dobandise calitatea de inculpat in cadrul urmaririi penale incepute impotriva sa in urma unei perchezitii in incintele sale.

24 Rezulta ca masurile de suspendare in discutie in litigiul principal sunt legate de pretinse incalcari ale obligatiilor impuse de reglementarea romana titularilor unei autorizatii de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor pentru a preveni orice forma de frauda sau de abuz.

25 In aceasta privinta trebuie amintit ca, in domeniul de aplicare al Directivei 2008/118, care are ca obiect stabilirea unui regim general armonizat al accizelor, prevenirea fraudei si a abuzurilor constituie un obiectiv comun atat al dreptului Uniunii, cat si al dreptului statelor membre. Astfel, pe de o parte, acestea din urma au un interes legitim sa ia masurile adecvate pentru protejarea intereselor lor financiare, iar, pe de alta parte, lupta impotriva fraudei, a evaziunii fiscale si a eventualelor abuzuri este un obiectiv urmarit de aceasta directiva, fapt confirmat de considerentele (15) si (16) si de articolul 16 din aceasta (a se vedea in acest sens Hotararea din 13 ianuarie 2022, MONO, C-326/20, EU:C:2022:7, punctele 28 si 32, precum si jurisprudenta citata).

26 Asadar, atunci cand un stat membru suspenda autorizatia necesara pentru exploatarea unui antrepozit fiscal, in sensul Directivei 2008/118, pe baza unor indicii cu privire la savarsirea unor infractiuni in legatura cu regimul produselor supuse accizelor, el pune in aplicare aceasta directiva, deci dreptul Uniunii, in sensul articolului 51 alineatul (1) din carta, si trebuie, prin urmare, sa respecte dispozitiile cartei.

27 In al doilea rand, desi revine, in definitiv, instantei de trimitere sarcina de a aprecia daca cele doua masuri de suspendare in discutie in litigiul principal pot fi calificate drept „sanctiuni de natura penala” in scopul aplicarii articolului 48 alineatul (1) si a articolului 50 din carta, trebuie amintit totusi ca trei criterii sunt pertinente in aceasta privinta. Primul este calificarea juridica a faptei ilicite in dreptul intern, al doilea, natura insasi a faptei ilicite, iar al treilea, gradul de severitate a sanctiunii pe care persoana in cauza risca sa o suporte (a se vedea in acest sens Hotararea din 5 iunie 2012, Bonda, C-489/10, EU:C:2012:319, punctul 37, si Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctul 25).

28 In ceea ce priveste primul criteriu, nu rezulta ca masurile de suspendare in discutie in litigiul principal sunt calificate drept „penale” de dreptul roman.

29 Cu toate acestea, trebuie subliniat, primo, ca aplicarea dispozitiilor cartei care protejeaza persoanele acuzate penal nu se limiteaza numai la procedurile si la sanctiunile care sunt calificate drept „penale” de dreptul national, ci se extinde – independent de o astfel de calificare in dreptul intern – la procedurile si la sanctiunile care trebuie considerate ca avand o natura penala in temeiul celorlalte doua criterii vizate la punctul 27 din prezenta hotarare (Hotararea din 20 martie 2018, Menci, C-524/15, EU:C:2018:197, punctul 30).

30 In ceea ce priveste, secundo, criteriul referitor la natura insasi a faptei ilicite, acesta presupune sa se verifice daca masura in discutie urmareste printre altele o finalitate represiva, fara ca simpla imprejurare ca aceasta urmareste si o finalitate preventiva sa fie de natura sa ii inlature calificarea drept sanctiune penala. Astfel, este in insasi natura sanctiunilor penale ca acestea sa aiba ca obiect atat reprimarea, cat si prevenirea comportamentelor ilicite. In schimb, o masura care se limiteaza la a repara prejudiciul cauzat prin fapta ilicita vizata nu are o natura penala [a se vedea in acest sens Hotararea din 22 iunie 2021, Latvijas Republikas Saeima (Puncte de penalizare), C-439/19, EU:C:2021:504, punctul 89].

31 In speta rezulta ca masurile de suspendare au fost aplicate societatii Dual Prod in paralel cu o procedura penala si ca acestea nu au vocatia de a repara prejudiciul cauzat prin infractiune.

32 Cu toate acestea, trebuie sa se arate de asemenea ca aceste masuri de suspendare fac parte din regimul de circulatie a produselor supuse accizelor si plasate intr-un regim suspensiv, instituit prin Directiva 2008/118, in care antrepozitarii fiscali joaca un rol central (a se vedea in aceasta privinta Hotararea din 2 iunie 2016, Kapnoviomichania Karelia, C-81/15, EU:C:2016:398, punctul 31). Astfel, din decizia de trimitere reiese ca masurile mentionate nu au vocatie sa fie aplicate decat operatorilor economici care sunt titulari ai unei autorizatii de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor, in sensul articolelor 15 si 16 din aceasta directiva, privandu-i temporar de beneficiile care decurg dintr-o asemenea autorizatie.

33 Prin urmare, masurile de suspendare precum cele in discutie in litigiul principal nu vizeaza publicul in general, ci o categorie speciala de destinatari, care, intrucat exercita o activitate reglementata in mod specific de dreptul Uniunii, sunt obligati sa indeplineasca conditiile necesare pentru a beneficia de o autorizatie care este eliberata de statele membre si le confera prerogative determinate. Revine, asadar, instantei de trimitere sarcina sa examineze daca masurile in discutie in litigiul principal constau in suspendarea exercitarii acestor prerogative pentru motivul ca autoritatea administrativa competenta a apreciat ca conditiile de acordare a acestei autorizatii nu mai sunt sau risca sa nu mai fie indeplinite, ceea ce ar pleda in favoarea constatarii faptului ca astfel de masuri nu urmaresc o finalitate represiva.

34 Un asemenea indiciu pare sa rezulte si din faptul ca articolul 369 alineatul (3) literele b) si c) din Codul fiscal nu pare sa oblige autoritatea administrativa competenta sa pronunte masurile de suspendare in discutie in litigiul principal, aspect a carui verificare este de competenta instantei de trimitere.

35 In ceea ce priveste, mai precis, prima masura de suspendare aplicata societatii Dual Prod, instantei de trimitere ii revine totodata sarcina de a examina motivul pentru care autoritatea administrativa competenta a decis sa suspende autorizatia acestei societati pentru o perioada de 12 luni, si anume durata maxima autorizata la articolul 369 alineatul (3) litera b) din Codul fiscal, precum si motivul pentru care o astfel de durata a fost redusa la opt luni de instanta care s-a pronuntat cu privire la actiunea introdusa de Dual Prod, pentru a determina daca din motivele care au justificat asemenea decizii reiese o finalitate preventiva sau represiva.

36 Referitor la a doua masura de suspendare aplicata societatii Dual Prod, in temeiul articolului 369 alineatul (3) litera c) din Codul fiscal, trebuie sa se observe ca aceasta din urma nu inceteaza la un moment predeterminat, ci numai la finalul procedurii penale in curs, ceea ce pare caracteristic unei masuri cu scop mai degraba preventiv sau asigurator decat represiv.

37 In ceea ce priveste, tertio, criteriul referitor la severitatea sanctiunii prevazute, trebuie sa se arate ca, desi fiecare dintre cele doua masuri de suspendare in discutie in litigiul principal este susceptibila sa aiba consecinte economice negative pentru Dual Prod, acestea sunt totusi inerente naturii preventive sau asiguratorii pe care par sa o aiba astfel de masuri si nu ating, in principiu, gradul de severitate necesar pentru ca ele sa fie calificate ca fiind de natura penala, din moment ce, printre altele, ele nu impiedica aceasta societate sa continue sa desfasoare in aceste perioade de suspendare activitati economice care nu necesita o autorizatie de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor.


Cu privire la prima intrebare


38 Astfel cum reiese din cuprinsul punctului 16 din prezenta hotarare, instanta de trimitere este sesizata cu o actiune prin care se contesta legalitatea celei de a doua masuri de suspendare pronuntate in privinta societatii Dual Prod in temeiul articolului 369 alineatul (3) litera c) din Codul fiscal.

39 Rezulta ca, prin intermediul primei sale intrebari, instanta de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 48 alineatul (1) din carta trebuie interpretat in sensul ca se opune posibilitatii ca o autorizatie de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor sa fie suspendata administrativ pana la finalizarea unei proceduri penale pentru simplul motiv ca titularul acestei autorizatii a dobandit calitatea de inculpat in cadrul acestei proceduri penale.

40 Articolul 48 alineatul (1) din carta urmareste sa garanteze oricarei persoane ca nu va fi declarata si nici tratata ca fiind vinovata de savarsirea unei infractiuni inainte ca vinovatia sa sa fie dovedita (a se vedea in acest sens Hotararea din 16 iulie 2009, Rubach, C-344/08, EU:C:2009:482, punctul 31).

41 Desi aceasta dispozitie nu se opune din principiu ca o sanctiune de natura penala sa fie aplicata de o autoritate administrativa (a se vedea in acest sens Hotararea din 18 iulie 2013, Schindler Holding si altii / Comisia, C-501/11 P, EU:C:2013:522, punctul 35), dispozitia mentionata este, in schimb, incalcata atunci cand o autoritate administrativa adopta o sanctiune de natura penala fara sa fi constatat in prealabil incalcarea unei norme de drept prestabilite si fara sa fi oferit persoanei in cauza posibilitatea de a-si dovedi nevinovatia, indoiala trebuind sa profite acestei persoane (a se vedea in acest sens Hotararea din 14 mai 2020, NKT Verwaltung si NKT/Comisia, C-607/18 P, nepublicata, EU:C:2020:385, punctele 234, 235 si 237, precum si jurisprudenta citata).

42 In plus, articolul 47 din carta impune ca orice destinatar al unei sanctiuni administrative cu caracter penal sa dispuna de o cale de atac care sa ii permita sa obtina controlul acestei sanctiuni de catre o instanta care dispune de o competenta de fond (Hotararea din 18 iulie 2013, Schindler Holding si altii / Comisia, C-501/11 P, EU:C:2013:522, punctele 32-35), aceasta cale de atac permitand printre altele sa se verifice daca autoritatea administrativa nu a incalcat principiul prezumtiei de nevinovatie.

43 In consecinta, in cazul in care instanta de trimitere ar aprecia ca o masura de suspendare precum cea vizata la punctul 39 din prezenta hotarare constituie o sanctiune penala, in scopul aplicarii articolului 48 alineatul (1) din carta, principiul prezumtiei de nevinovatie, consacrat de aceasta dispozitie, s-ar opune ca o astfel de masura sa fie adoptata in conditiile in care inca nu s-a statuat cu privire la vinovatia penala a persoanei astfel sanctionate.

44 Din ansamblul consideratiilor care preceda, rezulta ca articolul 48 alineatul (1) din carta trebuie interpretat in sensul ca se opune posibilitatii ca o autorizatie de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor sa fie suspendata administrativ pana la finalizarea unei proceduri penale, pentru simplul motiv ca titularul acestei autorizatii a dobandit calitatea de inculpat in cadrul acestei proceduri penale, daca aceasta suspendare constituie o sanctiune de natura penala.


Cu privire la cea de a doua intrebare

Cu privire la admisibilitate


45 In masura in care guvernul italian pare sa sustina ca a doua intrebare este inadmisibila pentru motivul ca instanta de trimitere nu a expus indeajuns cum anume faptele care au stat la baza celor doua masuri de suspendare in discutie in litigiul principal sunt identice, acest argument trebuie respins.

46 Astfel, este suficient sa se arate ca din motivarea deciziei de trimitere, precum si din modul de redactare a celei de a doua intrebari reiese cu claritate ca, potrivit acestei instante, cele doua masuri de suspendare in discutie in litigiul principal au fost adoptate ca urmare a acelorasi fapte constatate cu ocazia perchezitiei in incintele societatii Dual Prod, ele conducand la suspiciunea ca aceasta societate a savarsit infractiuni prevazute de legislatia referitoare la produsele supuse accizelor.

47 Aspectul daca o asemenea apreciere este conforma cu cerintele care decurg din articolul 50 din carta tine, la randul sau, de examinarea pe fond a celei de a doua intrebari preliminare.


Cu privire la fond


48 Prin intermediul celei de a doua intrebari, instanta de trimitere solicita in esenta sa se stabileasca daca articolul 50 din carta trebuie interpretat in sensul ca se opune aplicarii unei sanctiuni unei persoane juridice care, pentru aceleasi fapte, a facut deja obiectul unei sanctiuni de aceeasi natura, dar cu o durata diferita.

49 Trebuie aratat de la bun inceput ca principiul ne bis in idem, consacrat la articolul 50 din carta, interzice cumulul atat de proceduri, cat si de sanctiuni care au o natura penala, in sensul acestui articol, pentru aceleasi fapte si impotriva aceleiasi persoane (Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctul 24 si jurisprudenta citata).

50 Prin urmare, a doua intrebare nu este utila pentru solutionarea litigiului principal decat in masura in care fiecare dintre cele doua masuri de suspendare in discutie in litigiul principal are o natura penala, in sensul acestui articol, aspect a carui verificare este de competenta instantei de trimitere, avand in vedere criteriile dezvoltate la punctele 27-37 din prezenta hotarare.

51 Sub rezerva acestei precizari, trebuie amintit, in primul rand, ca aplicarea principiului ne bis in idem este supusa unei duble conditii – si anume: pe de o parte, sa existe o decizie anterioara definitiva (conditia „bis”) si, pe de alta parte, ca aceleasi fapte sa fie vizate de decizia anterioara si de procedurile sau de deciziile ulterioare (conditia „idem”) (Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctul 28).

52 In ceea ce priveste, primo, conditia „idem”, aceasta impune ca faptele materiale sa fie identice, iar nu numai similare. Prin identitatea faptelor materiale se intelege un ansamblu de imprejurari concrete care decurg din evenimente care sunt in esenta aceleasi, in sensul ca presupun existenta aceluiasi autor si a unei legaturi indisolubile intre ele in timp si spatiu (a se vedea in acest sens Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctele 36 si 37).

53 In speta rezulta ca, astfel cum a aratat chiar instanta de trimitere, cele doua masuri de suspendare aplicate societatii Dual Prod sunt legate de fapte materiale identice, si anume cele care au fost constatate cu ocazia perchezitiei in incintele acestei societati.

54 Imprejurarea ca a doua masura de suspendare, in discutie in litigiul principal, a fost dispusa pentru motivul ca Dual Prod a dobandit calitatea de inculpat in cadrul unei proceduri penale nu este de natura sa modifice o astfel de constatare din moment ce din dosarul prezentat Curtii reiese ca aceasta procedura penala urmareste tocmai sanctionarea acelorasi fapte care au fost constatate cu ocazia acestei perchezitii.

55 In ceea ce priveste, secundo, conditia „bis”, trebuie amintit ca, pentru a se putea considera ca o decizie a fost pronuntata definitiv cu privire la faptele care fac obiectul unei a doua proceduri, este necesar nu numai ca aceasta decizie sa fi ramas definitiva, ci si ca ea sa fi fost pronuntata in urma unei aprecieri a fondului cauzei (a se vedea in acest sens Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctul 29).

56 In speta, referitor, pe de o parte, la caracterul definitiv al deciziei prin care societatii Dual Prod i-a fost aplicata prima masura de suspendare, instanta de trimitere va trebui sa se asigure, mai precis, ca hotararea judecatoreasca prin care a fost redusa la opt luni durata unei astfel de masuri de suspendare dobandise, in orice caz, autoritate de lucru judecat la data la care a fost pronuntata a doua masura de suspendare in privinta societatii Dual Prod.

57 Referitor, pe de alta parte, la conditia legata de aprecierea fondului cauzei, din jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului privind respectarea principiului ne bis in idem reiese ca, atunci cand o sanctiune a fost pronuntata de autoritatea competenta ca urmare a comportamentului imputat persoanei interesate, se poate considera in mod rezonabil ca autoritatea competenta a efectuat in prealabil o apreciere a imprejurarilor cauzei si a caracterului ilicit al comportamentului persoanei interesate (a se vedea in acest sens Curtea EDO, 8 iulie 2019, Mihalache impotriva Romaniei, CE:ECHR:2019:0708JUD005401210, § 98).

58 Daca, in urma unei examinari a conditiilor amintite la punctele 49-57 din prezenta hotarare, instanta de trimitere ar aprecia ca articolul 50 din carta se aplica litigiului principal, cumularea celor doua masuri de suspendare, in discutie in litigiul principal, ar constitui o restrangere a dreptului fundamental garantat de acest articol 50.

59 Cu toate acestea, o astfel de restrangere ar mai putea fi justificata in temeiul articolului 52 alineatul (1) din carta (Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctul 40).

60 Intr-o asemenea ipoteza, instantei de trimitere i-ar reveni, in al doilea rand, sarcina de a examina daca toate conditiile in care articolul 52 alineatul (1) din carta permite statelor membre sa restranga dreptul fundamental garantat de articolul 50 din aceasta sunt respectate in speta.

61 In aceasta privinta trebuie amintit ca, potrivit articolului 52 alineatul (1) prima teza din carta, orice restrangere a exercitiului drepturilor si al libertatilor recunoscute de aceasta trebuie sa fie prevazuta de lege si sa respecte substanta acestor drepturi si a acestor libertati. Potrivit celei de-a doua teze a acestui alineat (1), prin respectarea principiului proportionalitatii, pot fi impuse restrangeri ale drepturilor si ale libertatilor mentionate numai in cazul in care acestea sunt necesare si numai daca raspund efectiv obiectivelor de interes general recunoscute de Uniune sau necesitatii protejarii drepturilor si a libertatilor celorlalti.

62 In ceea ce priveste, primo, conditiile prevazute la articolul 52 alineatul (1) prima teza din carta, trebuie aratat, pe de o parte, ca posibilitatea de a cumula cele doua masuri de suspendare, in discutie in litigiul principal, pare intr-adevar sa fie prevazuta de lege, si anume la articolul 369 alineatul (3) literele b) si c) din Codul fiscal roman.

63 Pe de alta parte, o astfel de posibilitate de a cumula procedurile si sanctiunile nu respecta substanta articolului 50 din carta decat cu conditia ca reglementarea nationala sa nu permita urmarirea si sanctionarea acelorasi fapte in temeiul aceleiasi infractiuni sau pentru urmarirea aceluiasi obiectiv, ci sa prevada doar posibilitatea unui cumul al procedurilor si al sanctiunilor in temeiul unor reglementari diferite (Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctul 43). Reiese din dosarul prezentat Curtii ca aceasta conditie nu pare sa fie indeplinita in speta.

64 In ceea ce priveste, secundo, conditiile prevazute la articolul 52 alineatul (1) a doua teza din carta, care nu sunt examinate de Curte decat pentru cazul in care instanta de trimitere ar aprecia ca in speta sunt indeplinite conditiile impuse de prima teza a acestei dispozitii, reiese mai intai din dosarul prezentat Curtii ca reglementarea nationala in discutie in litigiul principal urmareste, in general, sa garanteze perceperea corecta a accizelor si sa combata frauda si abuzurile.

65 Avand in vedere importanta acestui obiectiv de interes general, un cumul de proceduri si de sanctiuni de natura penala poate sa se justifice cu conditia ca aceste proceduri si aceste sanctiuni sa vizeze, in vederea realizarii unui asemenea obiectiv, scopuri complementare avand ca obiect, daca este cazul, aspecte diferite ale aceluiasi comportament infractional vizat (Hotararea din 22 martie 2022, Nordzucker si altii, C-151/20, EU:C:2022:203, punctul 52).

66 In ceea ce priveste principiul proportionalitatii, acesta din urma impune ca cumulul de proceduri si de sanctiuni prevazut de reglementarea nationala sa nu depaseasca limitele a ceea ce este adecvat si necesar pentru realizarea obiectivelor legitime urmarite de aceasta reglementare, stiut fiind ca, atunci cand este posibila alegerea intre mai multe masuri adecvate, trebuie sa se recurga la cea mai putin constrangatoare si ca inconvenientele cauzate de aceasta nu trebuie sa fie disproportionate in raport cu scopurile vizate (Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctul 48).

67 Referitor la caracterul strict necesar al unui asemenea cumul de proceduri si de sanctiuni, trebuie sa se aprecieze, mai exact, daca exista norme clare si precise care sa permita sa se prevada ce acte si omisiuni sunt susceptibile sa faca obiectul unui cumul de proceduri si de sanctiuni, precum si coordonarea dintre diferitele autoritati, daca cele doua proceduri au fost desfasurate intr-un mod suficient de coordonat si de apropiat in timp si daca sanctiunea eventual aplicata cu ocazia primei proceduri pe plan cronologic a fost luata in considerare la evaluarea celei de a doua sanctiuni, astfel incat sarcinile pentru persoanele in cauza ce rezulta dintr-un asemenea cumul sa fie limitate la strictul necesar, iar ansamblul sanctiunilor aplicate sa corespunda gravitatii incalcarilor savarsite (Hotararea din 22 martie 2022, bpost, C-117/20, EU:C:2022:202, punctul 51 si jurisprudenta citata).

68 In speta trebuie aratat printre altele ca din dosarul prezentat Curtii nu reiese ca, in cadrul evaluarii celei de a doua masuri de suspendare aplicate societatii Dual Prod, autoritatea administrativa competenta a tinut seama de gravitatea primei masuri de suspendare care fusese deja aplicata acestei societati, ceea ce este de natura sa afecteze proportionalitatea acestei a doua masuri de suspendare, in sensul articolului 52 din carta.

69 Din consideratiile care preceda rezulta ca, in cazul in care cele doua masuri de suspendare in discutie in litigiul principal trebuie considerate sanctiuni de natura penala, articolul 50 din carta este susceptibil sa se opuna ca Dual Prod sa faca obiectul celei de a doua masuri de suspendare, a carei legalitate este contestata in fata instantei de trimitere, aspect a carui verificare este de competenta acesteia din urma.

70 In sfarsit, trebuie adaugat ca, presupunand ca instanta de trimitere considera ca cel putin una dintre cele doua masuri de suspendare in discutie in litigiul principal nu constituie o sanctiune penala, in scopul aplicarii articolului 50 din carta, si ca, prin urmare, acest articol nu poate, in niciun caz, sa se opuna cumulului acestor doua sanctiuni, nu ar fi mai putin adevarat ca, astfel cum a aratat Comisia, pronuntarea celei de a doua masuri de suspendare ar trebui sa respecte principiul proportionalitatii, ca principiu general al dreptului Uniunii.

71 Acest principiu impune statelor membre sa recurga la mijloace care, permitand in acelasi timp atingerea in mod eficient a obiectivului urmarit de dreptul intern, nu trebuie sa depaseasca ceea ce este necesar si aduce atingere cat mai putin posibil obiectivelor si principiilor stabilite prin legislatia Uniunii in cauza. Jurisprudenta Curtii precizeaza in aceasta privinta ca, atunci cand este posibila alegerea intre mai multe masuri adecvate, trebuie sa se recurga la cea mai putin constrangatoare si ca inconvenientele cauzate nu trebuie sa fie disproportionate in raport cu scopurile vizate (Hotararea din 13 noiembrie 1990, Fedesa si altii, C-331/88, EU:C:1990:391, punctul 13, precum si Hotararea din 13 ianuarie 2022, MONO, C-326/20, EU:C:2022:7, punctul 35 si jurisprudenta citata).

72 In aceasta privinta, imprejurarea ca o masura de suspendare a unei autorizatii de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor, aplicata unei persoane juridice banuite de incalcarea normelor care asigura perceperea corecta a accizelor, continua sa isi produca efectele pe tot parcursul procedurii penale desfasurate impotriva acestei persoane juridice, chiar si atunci cand aceasta procedura a depasit deja o durata rezonabila, este susceptibila sa indice o atingere disproportionata adusa dreptului legitim al respectivei persoane juridice de a-si desfasura activitatea antreprenoriala.

73 Din ansamblul consideratiilor care preceda rezulta ca articolul 50 din carta trebuie interpretat in sensul ca nu se opune ca o sanctiune de natura penala pentru incalcari ale reglementarii privind produsele supuse accizelor sa fie aplicata unei persoane juridice care a facut deja, pentru aceleasi fapte, obiectul unei sanctiuni de natura penala ramase definitive, cu conditia ca:

posibilitatea de a cumula aceste doua sanctiuni fie prevazuta de lege;

reglementarea nationala sa nu permita urmarirea si sanctionarea acelorasi fapte in temeiul aceleiasi infractiuni sau pentru urmarirea aceluiasi obiectiv, ci sa prevada doar posibilitatea unui cumul de proceduri si de sanctiuni in temeiul unor reglementari diferite;

aceste proceduri si aceste sanctiuni sa vizeze scopuri complementare avand ca obiect, daca este cazul, aspecte diferite ale aceluiasi comportament infractional vizat;

sa existe norme clare si precise care sa permita sa se prevada actele si omisiunile care pot face obiectul unui cumul de proceduri si de sanctiuni, precum si coordonarea dintre diferitele autoritati, cele doua proceduri sa fi fost desfasurate intr-un mod suficient de coordonat si de apropiat in timp si sanctiunea eventual aplicata cu ocazia primei proceduri pe plan cronologic sa fi fost luata in considerare la evaluarea celei de a doua sanctiuni, astfel incat sarcinile pentru persoanele in cauza ce rezulta dintr-un asemenea cumul sa fie limitate la strictul necesar, iar ansamblul sanctiunilor aplicate sa corespunda gravitatii incalcarilor savarsite. (...)


Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declara:


1) Articolul 48 alineatul (1) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat in sensul ca se opune posibilitatii ca o autorizatie de functionare ca antrepozit fiscal de produse supuse accizelor sa fie suspendata administrativ pana la finalizarea unei proceduri penale, pentru simplul motiv ca titularul acestei autorizatii a dobandit calitatea de inculpat in cadrul acestei proceduri penale, daca aceasta suspendare constituie o sanctiune de natura penala.

2) Articolul 50 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat in sensul ca nu se opune ca o sanctiune de natura penala pentru incalcari ale reglementarii privind produsele supuse accizelor sa fie aplicata unei persoane juridice care a facut deja, pentru aceleasi fapte, obiectul unei sanctiuni de natura penala ramase definitive, cu conditia ca:

posibilitatea de a cumula aceste doua sanctiuni fie prevazuta de lege;

reglementarea nationala sa nu permita judecarea si sanctionarea acelorasi fapte in temeiul aceleiasi infractiuni sau pentru urmarirea aceluiasi obiectiv, ci sa prevada doar posibilitatea unui cumul de proceduri si de sanctiuni in temeiul unor reglementari diferite;

aceste proceduri si aceste sanctiuni sa vizeze scopuri complementare avand ca obiect, daca este cazul, aspecte diferite ale aceluiasi comportament infractional vizat;

sa existe norme clare si precise care sa permita sa se prevada actele si omisiunile care pot face obiectul unui cumul de proceduri si de sanctiuni, precum si coordonarea dintre diferitele autoritati, cele doua proceduri sa fi fost desfasurate intr-un mod suficient de coordonat si de apropiat in timp si sanctiunea eventual aplicata cu ocazia primei proceduri pe plan cronologic sa fi fost luata in considerare la evaluarea celei de a doua sanctiuni, astfel incat sarcinile pentru persoanele in cauza ce rezulta dintr-un asemenea cumul sa fie limitate la strictul necesar, iar ansamblul sanctiunilor aplicate sa corespunda gravitatii incalcarilor savarsite.


* Cititi aici intreaga hotarare a Curtii de Justitiei a Uniunii Europene

Comentarii

# dragos barna date 3 April 2023 22:34 +1

prea tarziu ,buna hotararea, dar dupa ce s-a distrus aproape totin romania, tardiva! E buna pentru alte state membre, poate !!

# maxtor date 3 April 2023 23:33 0

"Atingere disproportionata adusa dreptului legitim al respectivei persoane juridice" -poate doar "pa persoana fizica"......(puteti spune ca cnp unic va statuteaza ca "supus mondial" sau asa ceva)

# Netan date 15 December 2023 20:19 0

Ce sa mai zici de astfel de abuzuri,numai asa distrugem România Farmec emblema României în cosmetice-Ana Aslan recunoscuta mondial

Adauga comentariu

:D :lol: :-) ;-) 8) :-| :-* :oops: :sad: :cry: :o :-? :-x :eek: :zzz :P :roll: :sigh:

DISCLAIMER

Atentie! Postati pe propria raspundere!
Inainte de a posta, cititi aici regulamentul: Termeni legali si Conditii

EDITORIAL

Vorbe de fumoar

Vorbe de fumoar – 20.05.2024 – Inca o palma pentru Justitia din Romania

+ DETALII

FACEBOOK

Utlimele comentarii
Cele mai citite
LUMEA JUSTITIEI
Arhiva